Specialiștii atrag atenția că această recunoaștere nu echivalează cu o protecție completă. Deși anii respectivi sunt luați în calcul la stabilirea vechimii, lipsa contribuțiilor afectează punctajul acumulat, element esențial în determinarea cuantumului pensiei. Cu alte cuvinte, angajatul nu pierde ani din carieră, dar poate primi o pensie mai mică.

De-a lungul timpului, au existat tentative de modificare a acestei abordări. În trecut, autoritățile au propus eliminarea acestor perioade din calculul stagiului de cotizare, argumentând că o astfel de măsură ar responsabiliza salariații și ar reduce presiunea asupra bugetului public. Inițiativa nu a fost însă aplicată.

În prezent, angajații au posibilitatea de a-și verifica situația contribuțiilor și a vechimii prin intermediul platformelor online puse la dispoziție de instituțiile statului. Procedura este simplificată pentru cei care dețin semnătură electronică, în timp ce restul utilizatorilor trebuie să valideze contul printr-o vizită la ghișeu.

Proiectul are la bază contractul de finanțare, semnat de primarul Dumitru Togor la data de 30 mai 2024, după ce administrația locală a obținut oficial fondurile necesare pentru implementarea investiției. Valoarea totală a finanțării nerambursabile aprobate prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny” este de 19.349.322,36 lei, în timp ce valoarea estimată a execuției lucrărilor este de 15.809.946,87 lei fără TVA. Investiția a fost obținută după mai bine de doi ani de la depunerea proiectului, realizată la 11 februarie 2022, fiind considerată una dintre cele mai importante finanțări atrase de comuna Ineu în ultimii ani. Pentru locuitorii din Botean, proiectul este cu atât mai important cu cât satul nu beneficiază în prezent de o rețea publică de apă potabilă și nici de canalizare menajeră, în timp ce în Husasău de Criș există doar rețea de alimentare cu apă, fără sistem centralizat de canalizare.

Demararea efectivă a lucrărilor are loc însă la aproape doi ani de la semnarea finanțării, întârzierea fiind cauzată, potrivit administrației locale, de numeroase contestații formulate în cadrul procedurilor de achiziție publică, atât la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, cât și în instanțele de judecată. Blocajele juridice au împiedicat lansarea șantierului, deși finanțarea și documentația tehnică erau aprobate.
Proiectul prevede introducerea rețelei de apă și canalizare menajeră în satul Botean și extinderea rețelei de canalizare menajeră în Husasău de Criș, lucrări menite să rezolve una dintre cele mai importante probleme de infrastructură ale comunei.

În Botean va fi realizată o rețea nouă de alimentare cu apă de aproximativ 7,4 kilometri, împreună cu o gospodărie de apă complet nouă, care va include două rezervoare supraterane de 150 și 200 de metri cubi, o stație modernă de tratare a apei și sisteme fotovoltaice pentru reducerea consumului de energie electrică. Stația de tratare va funcționa cu un sistem complet de dezinfecție pe bază de clor gazos, pentru asigurarea calității apei potabile.

În paralel, vor fi executați aproape 11,7 kilometri de rețea de canalizare gravitațională pentru satele Botean și Husasău de Criș, conducte sub presiune, patru stații noi de pompare pentru ape uzate și modernizarea altor două stații existente în localitatea Ineu. Proiectul include și realizarea a 320 de racorduri individuale până la limita proprietăților, astfel încât locuitorii să poată fi branșați mai ușor la sistemul public. Apele uzate colectate din Botean vor fi transportate către rețeaua existentă din Ineu, iar cele din Husasău de Criș vor fi dirijate către sistemul de canalizare din Fughiu, comuna Oșorhei.

Termenul de execuție pentru finalizarea lucrărilor este de șase luni de la data începerii șantierului, ceea ce înseamnă că, dacă nu vor apărea noi blocaje, proiectul ar putea fi finalizat în toamna acestui an.

Sub bagheta maestrului Andrei Tudor, compozitor, orchestrator, pianist și dirijor, muzica pop este reinterpretată într-o manieră amplă și elegantă, alături de orchestră și live band. Orchestrările sale originale oferă concertului coerență artistică și o semnătură sonoră distinctă.

Invitat special este Dan Bittman, vocea emblematică a trupei Holograf, care va aduce pe scenă hiturile ce au marcat generații, într-o formulă spectaculoasă.

Ovidiu Lazăr, artist orădean, vocal coach și fondator Enjoy Music, se remarcă prin versatilitate și experiență în zona pop-simfonică, fiind cofondator al proiectului Serenity.

Roxana Mureșan, interpretă sensibilă și expresivă, vocal coach și cofondatoare Serenity, impresionează prin rafinament, echilibru și emoție autentică.

Alături de soliștii și corul Enjoy Music, acești artiști vor crea o seară specială, plină de emoție și eleganță muzicală.

• CSM CSU Raiffeisen Oradea – CSM Galați 99-70 (în devans)
• CSM Petrolul Ploiești – SCM Universitatea Craiova 88-105
• FC Argeș Pitești – CSM Târgu Mureș 95-98
• Rapid București – SCM Politehnica Timișoara 93-89
• CSM Corona Brașov – CSU Sibiu 78-89
• CSO Voluntari – CSA Steaua Sharks București 89-76
• CS Vâlcea 1924 – Dinamo București

Clasament final:

1. CSM CSU Raiffeisen Oradea, 51 puncte
2. Dinamo București, 48 p
3. CSO Voluntari, 48 p
4. Rapid București, 45 p
5. SCM U Craiova, 45 p
6. CSU Sibiu, 44 p
7. FC Argeș Pitești, 44 p
8. SCM Politehnica Timișoara, 43 p
9. CS Vâlcea 1924, 43 p
10. CSM Târgu Mureș, 42 p
11. CSA Steaua Sharks, 41 p
12. CSM Corona Brașov, 40 p
13. CSM Petrolul Ploiești, 36 p
14. CSM Târgu Jiu, 32 p
15. CSM Galați, 28 p

În această ediție, spre deosebire de cele anterioare, linia s-a tras după locul 8, ci după locul 7, datorită particularității deosebite din acest sezon: U BT Cluj-Napoca a intrat în play off de pe primul loc, dar nu va avea avantajul terenului propriu.

Ca urmare, CSM CSU Raiffeisen va întâlni ocupanta locului 6, FC Argeș Pitești, în sferturile de finală ale turneului play off. Dar iată programul complet al sferturilor:

• CSU Sibiu – U BT Cluj-Napoca
• CSM CSU Raiffeisen Oradea – FC Argeș Pitești
• Dinamo București – Rapid București
• CSO Voluntari – SCM U Craiova

Întâlnirile din sferturile de finală se vor desfășura în sistemul „cel mai bun din cinci meciuri”, adică se vor califica în semifinale echipele care obțin trei victorii. Meciurile sunt programate la datele de 24 aprilie, 26 aprilie, 30 aprilie, 2 mai și 6 mai (ultimele două dacă vor fi necesare).

Semifinalele se vor desfășura în același sistem, la 10, 12, 16, 18 și 22 mai. Finala mare se va juca tot în sistemul „cel mai bun din cinci meciuri”, la 26 mai, 28 mai, 1 iunie, 3 iunie și 7 iunie.

Programul meciurilor echipei noastre în sfertul de finală cu FC Argeș este următorul:

Meciul 1: vineri, 24 aprilie, la Oradea Arena
Meciul 2: duminică, 26 aprilie, la Oradea Arena
Meciul 3 – Joi, 30 aprilie, la Pitești Arena
Meciul 4 – Sâmbătă, 2 mai, la Pitești Arena (dacă va mai fi necesar)
Meciul 5 – Miercuri, 6 mai, la Oradea Arena (dacă va mai fi necesar)

Orele de start ale meciurilor nu au fost încă stabilite.

Raportul de forțe s-a înclinat definitiv în favoarea oaspeților în repriza secundă, pe care orădenii au controlat-o cu autoritate. CSM Oradea s-a desprins la diferențe de trei-patru goluri și nu au mai cedat inițiativa până la final. Rezultatul final, 28-33, consemnează victoria meritată a roș-albaștrilor.

Pentru CSM Oradea au evoluat: Rusu, Duma, Vaina – portari; Mateaș, Chiș 1, Urdă 4, Câtu 5 (2 din 7 m), Szász 4, Bran 3, Szabó 2, Calman 4, Ungureanu 1, Dumitrescu 9, Chișvasi. Antrenor: Cosmin Liberț. Secund: Dan Pițigoi

Echipa noastră a trecut astfel cu bine peste un prim test dificil. mai sunt de jucat patru etape, din care orădenii trebuie să câștige minimum trei, pentru a-și asigura clasarea pe unul din primele patru locuri.

Rezultatele etapei au fost:

CSM Odorheiu Secuiesc – CSM Oradea 28-33
CSA Steaua București – CSO Teutonii Ghimbav 37-26
CS Medgidia – CS Dinamyc Zalău 40-36
Meciul CSM Făgăraș – CSU Pitești va avea loc luni, 20 aprilie.

Clasament: 1. CS Steaua, 19 puncte; 2. CS Medgidia, 15 puncte; 3. CSO Teutonii, 13 puncte; 4. CSM Oradea, 11 puncte; 5. CSU Pitești, 10 puncte; 6. CSM Făgăraș, 8 puncte; 7. CSM Odorheiu Secuiesc, 4 puncte; 8. ACS Dinamyc Zalău, 0 puncte.

Etapa viitoare (23-26 aprilie): joi: CSM Oradea – CS Medgidia; sâmbătă: CSO Teutonii Ghimbav – CSM Făgăraș, CSU Pitești – CSM Odorheiu Secuiesc; duminică: ACS Dinamyc Zalău – CSA Steaua.

CSM Oradea va disputa joi meciul cu CS Medgidia, cu începere de la ora 18:00, la Arena „Antonio Alexe”.

Şi în acest an, pasionații de automobile au putut admira o expoziţie de maşini de epocă, parada motocicliştilor, iar amatorii de gastronomie au putut degusta preparate tradiționale în cadrul concursului de gătit la ceaun.

O viaţă ca-n filme

Invitatul special al târgului este Ambrus Attila, născut în Miercurea Ciuc în 1967. La cei 58 de ani, viaţa lui este poveste de film şi de cărţi. În România a fost jucător de hochei şi părea să se îndrepte spre o carieră în sport. A făcut însă alegeri greşite, a fost şi exmatriculat de mai multe ori, a ajuns şi la şcoala de corecţie, apoi a făcut muncă în folosul comunităţii, pierzând astfel patru ani din viaţă, la vârsta de 16-20 de ani, pe care, spune el, nu i-a mai putut recupera. Din acest motiv, cariera lui în sport nu a mai decurs aşa cum şi-a dorit.

În 1988 a fugit în Ungaria, călătorind sub un tren de marfă. Ajuns acolo sigur, fără nicio susţinere, şi a fost foarte greu să se descurce. A jucat hochei şi în Ungaria la Újpest Budapesta nouă ani, şi un an la Ferencváros Budapesta. Din hochei nu se putea trăi, a lucrat în vreo trei locuri ca să poată să se descurce, dar din cauza greutăţilor viaţa lui a mers pe o pantă descendentă şi a ajuns până la urmă să facă istorie jefuind bănci timp de şapte ani, până în 1999. În tot acest timp a dat de lucru autorităţilor maghiare, ţinând lumea în suspans şi devenind subiect de pagina întâi în ziare.

Imagine din filmul “Banditul Whiskey”

Era un spărgător de bănci meticulos, spune el, care îşi pregătea din timp toate detaliile, traseele, calculându-şi mereu căi de scăpare. Avea nevoie de două minute, maxim două minute şi jumătate până să ajungă poliţia la locul spargerii. În anii ’90, sistemele de securitate nu erau atât de performante iar viteza de reacţie a autorităţilor lăsa de multe ori de dorit.

A jefuit 30 de bănci şi oficii poştale din Ungaria, producând o pagubă de peste 500.000 de dolari. Deşi era înarmat, Ambrus Attila nu a rănit niciodată pe nimeni în timpul jafurilor sale. Intra în bănci cu un buchet de flori pentru caseriţe, iar după jaf, ca să îi sfideze, le trimitea poliţiştilor sticle cu vin. Porecla a primit-o de la obiceiul său de a bea câte un pahar de whisky într-un bar din apropierea băncilor înainte de a le jefui.

După cum povesteşte chiar el, greşeala a fost că a început să jefuiască băncile din rutină, şi în plus, şi-a luat şi parteneri. În cele din urmă, a fost prins, din cauza unui complice care l-a turnat. A fost condamnat la 17 ani de închisoare, fiind eliberat în 2012, după 12 ani pentru bună purtare.

În închisoare spune că a citit foarte multe cărţi. Nu-şi terminase liceul în Miercurea Ciuc, aşa că a trebuit să îşi dea ulterior bacalaureatul, şi apoi s-a înscris şi la un institut de studii superioare absolvind Comunicaţii.

O a doua şansă

De peste 20 de ani face ceramică, meserie pe care a dobândit-o în anii de detenţie când a realizat cât de importantă este creaţia într-un mediu atât de steril. Piesele de ceramică povesteşte că le-a creat într-un atelier fără ferestre, într-un beci pe o căldură de 60 de grade, pentru că pe acolo treceau ţevile de apă caldă ale penitenciarului.

Tot ce a creat a strâns, jumătate a donat muzeului închisorii, şi jumătate a păstrat pentru el, pentru că ştia că după ce va fi eliberat, va avea nevoie. Primele 250 de piese de ceramică le-a semnat şi înseriat. Ambrus Attila a mărturisit pentru TVR că la un târg le-a vândut în două ore şi a câştigat 500.000 de forinţi.

Ambrus Attila la Târgul de la Biharia Foto: Camelia Buşu

Cu acest meşteşug se ocupă şi astăzi cu multă creativitate, ducând o cu totul altă viaţă. Spune că dacă ar fi să îşi retrăiască viaţa, unele lucruri le-ar face altfel. Acest stigmat face parte din viaţa lui, dar crede că fiecare merită o a doua şansă. După cum spune Ambrus Attila cu umor, a fost „pensionat” din sectorul bancar, aşa încât acum vrea doar să doarmă liniştit.

Povestea de viaţă a lui Ambrus Attila a stat la baza cărţii „Balada Banditului Whiskey” scrisă de Julian Rubinstein, o carte premiată. Pe baza acestei cărţi, regizorul Nimrod Antal a realizat filmul „Viszkis” („Banditul Whiskey”), care a fost lansat în 2017. Filmul a fost bine primit atât în Ungaria, cât şi în România.

Ambrus Attila a participat de multe ori şi la diferite conferinţe şi întâlniri pe tema persoanelor dezavantajate sau a prevenţiei consumului de droguri, subliniind importanţa părinţilor-model şi în acelaşi timp faptul că indiferent cânt de jos ai cădea, nu trebuie să capitulezi, există speranţă şi te poţi ridica, important este să ţi se acorde o şansă să te poţi reintegra în societate.

Vizitatorii au ocazia să îl întâlnească personal la târgul de la Biharia, să stea de vorbă și să achiziționeze lucrările sale unice, lucrate manual. La standul său cu obiecte din ceramică se găsesc şi cărţi despre viaţa lui pe care oferă autografe, şi este generos şi cu fotografiile.

Atacul s-a produs pe 12 aprilie, în jurul orei 14:20, iar cinci zile mai târziu, polițiștii Serviciului Județean de Poliție Transporturi Bihor au reușit să-l identifice și să-l rețină pe agresor. Acesta se numește Jonas Zoltan Gavra, are 43 de ani și este din Batăr.

El a fost reținut, iar sâmbătă în jurul amiezii a fost prezentat în fața unui judecător de drepturi și libertăți, care a emis pe numele său un mandat de arestare pentru 30 de zile. Magistratul a respins cererea apărătorului de a-l pune pe inculpat sub control judiciar.

„Polițiștii Serviciului Județean de Poliție Transporturi Bihor continuă cercetările în cauză sub supravegherea unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea, pentru documentarea întregii eventuale activități infracționale a celui în cauză și recuperarea prejudiciului cauzat”, a transmis agentul-șef Alin Laza, purtătorul de cuvânt al Poliției Bihor.

Jonas Zoltan Gavra a mai fost anchetat și condamnat pentru nu mai puțin de 10 furturi comise în 2022. În august 2023 el a fost condamnat la 3 ani și 8 luni de detenție, dar cum s-a aflat în spatele gratiilor încă din mai 2022, a terminat de curând de executat pedeapsa aplicată.

Doamna Loredana Lascău conduce clubul orădean, alături de antrenoarele Alina Borza și Bianca Gavrea, pregătind grupe de copii și juniori în inițiere și performanță. Doamna Loredana Lascău este licențiată în Educație Fizica și Sport (2005).

FOTO: Judo Club Liberty Oradea, premiat la Campionatul European de la Tbilisi, 18.04.2026

Cariera în educație a continuat cu IJF Academy Judo Instructor (2018), IJF Academy Judo Manager (2019) și Definitivat (2020). Activitatea în antrenorat și educație a început în Suedia (2007) și a continuat în România, până în prezent. Colaborarea cu International School of Oradea Oradea a început în 2017. Din 2019, ea este Președintele Clubului de Judo Liberty Oradea.

Loredana Lascău este soția celebrului Florin Lascău, Director de Educație în cadrul Federației Internaționale de Judo (IJF), singurul Shidoin din afara Japoniei.

„În măsura timpului care îmi rămâne la dispoziție, mă bucur că am posibilitatea de a lua parte la planificările și activitățile clubului, fiind prezent pe saltea la antrenamente, antrenamente comune, stagii și pe când posibil, la concursuri. Aici se închide pentru mine cercul artei marțiale judo, aducând cunoștințele din lumea largă acasă, la JC Liberty și la cluburile de judo din Oradea”, ne-a declarat Florin Lascău în urmă cu cîteva luni, în cadrul unui interviu acordat pentru Jb și bihon.ro.

Judoka orădean a avut un parcurs foarte bun, înregistrând patru victorii și o înfrângere. După un prim tur liber, Alex a trecut în turul secund de Murat Faviyev (Azerbaidjan), iar în turul trei l-a învins pe Athanasios Milonelis (Grecia).

FOTO: TAMARA KULUMBEGASHVILI – EUROPEAN JUDO UNION

A urmat o nouă victorie în sferturile de finală, în fața lui Maxime-Gael Ngayap Hambou (Franța). Din păcate, judoka orădean a cedat în semifinale, fiind învins de Luka Maisuradze (Georgia). Alex s-a revanșat în finala pentru medalia de bronz, câștigând meciul cu Thomas Scharfetter (Austria), reușind astfel să urce pe treapta a treia a podiumului.

La categoria 90 kg au participat 38 de sportivi.

FOTO: TAMARA KULUMBEGASHVILI – EUROPEAN JUDO UNION

Alex George Creț a izbutit astfel să revină în elita categoriei sale, acesta fiind cel mai bun rezultat al său după participarea la Jocurile Olimpice de la Paris 2024. El este legitimat la CSM Oradea, fiind pregătit de antrenorii Emil Morar și Dan Fâșie.

Alex George Creț FOTO: EUROPEAN JUDO UNION

Anunţul a fost făcut de Dorin Boca, primarul comunei Lunca, pe pagina sa de Facebook, apreciind că această recunoaștere oferă oportunități reale de dezvoltare, de promovare a turismului local și de susținere a tradițiilor care definesc comuna.

„Comuna Lunca primește recunoașterea meritată pentru valorile sale autentice, prin acordarea specializării în domeniul patrimoniului cultural imaterial. Această distincție confirmă faptul că tradițiile noastre, meșteșugurile și identitatea locală sunt apreciate și protejate la nivel național.
Meșteșugurile cojocăritului și sumănăritului, păstrate cu pasiune și dăruire, reprezintă o moștenire vie pe care avem datoria să o ducem mai departe. Este meritul oamenilor dedicați din comunitatea noastră care, prin muncă și talent, duc mai departe spiritul autentic al Țării Beiușului”, scrie primarul Dorin Boca.

Pasionat de etnografie

Tânărul Răzvan Mihai Fericean, din pasiune pentru tradiții obiceiuri și obiecte etnografice, a reînviat tradiția confecționării cojoacelor şi sumanelor. Familia l-a susţinut în învăţarea meşteşugului, în special mătuşa sa, Adina Tuduce, care i-a insuflat pasiunea pentru etnografie de la o vârstă foarte fragedă. Invitat la un eveniment dedicat cojocăritului la Muzeul Ţării Crişurilor, Răzvan a povestit că totul a început pe la vârsta de 5-6 ani, când o vedea pe mătuşa sa îmbrăcată cu cojoc la biserică în fiecare an de Paşti. I se părea atunci că „nu a văzut nimic mai frumos pe lume” şi şi-a dorit să aibă şi el.

În timp, realizând că piesele din piele şi blană sunt deosebit de perisabile şi nu se mai găsesc într-o stare suficient de bună ca să poată fi purtate şi-a dorit să ştie să le facă. În 2015 a primit primul cojoc din colecţie sa de la o vecină, care l-a primit la rândul ei când avea 15 ani, şi la vârsta de peste 80 de ani încă îl păstra. Cojocul era într-o stare avansată de degradare şi Răzvan a încercat, cum a ştiut, să îl recondiţioneze.

După terminarea liceului şi admiterea la facultate, şi-a propus să profite la maxim de vacanţă. S-a dus la cojocarul Traian Gavra din Vărzarii de Jos, cel care a primit titlul de Tezaur Uman Viu, a cumpărat piele şi s-a hotărât să facă un cojoc pe care să îl dăruiască apoi mamei sale. Procesul a fost destul de anevoios. Răzvan fiind aproape în totalitate autodidact, a avut ca sursă de inspiraţie un cojoc vechi într-o stare bună, pe care îl primise de la o altă vecină.

Este mult de lucru până cojocul ajunge la forma finală, a povestit Răzvan. După croirea cojocului după tipare, prima etapă este scrierea modelului, lucru foarte migălos. Foloseşte hârtie de calc pe care imprimă modelul, după care realizează transferul acestuia pe piele şi îl îngroaşă apoi cu cerneală, care nu se întinde şi pătrunde în grosimea stratului de piele, iar după uscare modelul rămâne clar.

În meseria de cojocar cea mai mare problemă sunt materialele, spune Răzvan, pentru că nu se găsesc cele dorite nici pentru broderie nici pentru piele. La crearea cojocului se folosesc şi diferite tipuri de preducele, nişte dălţi speciale care prin lovire cu ciocanul realizează diferite modele, mai ales acea dantelărie în piele care se foloseşte la ornamentarea spatelor cojoacelor. Nasturii din piele cu ciucure în mijloc a învăţat să îi facă de la meşterul Moise Gavra. Pentru Răzvan finalizarea primului cojoc a fost o realizare deosebită.

La cei numai 25 de ani ai săi, Răzvan a reușit să aducă la viață cojocăritul realizând în atelierul său cojoace cohănești, binșeneşti, cojoace cu bumbălaci, sau suman de Sârbești, dar și cojoace mai simple, de port, și laibere.

Revitalizarea cojocului

Cojocul este o piesă cu blană în interior şi piela înafară, de obicei până în talie, fără mâneci. Este un obiect vestimentar care are rolul de a proteja de frig, la crearea căruia erau folosite toate resursele materiale dintr-o gospodărie.

Cojocăritul a evoluat în timp. Pe la 1600 era consemnat doar un singur meşter cojocar la Beiuş. În arealul Beiuşului apar apoi în secolul XVIII încă doi cojocari, dar meşteşugul ia amploare abia în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, şi durează până spre anul 1950. Este perioada de maximă înflorire când apar în foarte multe sate meşteri, ceea ce înseamnă că era nevoie de asemenea piese vestimentare. După 1848, dezvoltarea meşteşugului este în legătură directă cu creşterea numărului populaţiei. În timp, cojoacele s-au specializat şi individualizat pe areal mai mic, după cum explica dr. Simona Ioana Bala, muzeograf în cadrul secției de Etnografie a Muzeului Ţării Crişurilor.

Cojoacele brodate şi le permiteau doar „găzdăcoii”, oamenii înstăriţi, pentru că erau piese vestimentare scumpe. Ornamentaţia cojocului era influenţată atât de comanditar în funcţie de câţi bani îşi permitea să investească, dar şi de tiplogia locului. În rest, majoritatea cojoacelor erau cojoace utilitare, care erau făcute să ţină de cald, foarte puţin ornamentate. Simbolistica lor diferă de la o zonă la alta, având pe alocuri influenţe maghiare.
Cei care practicau acest meşteşug erau la rândul lor oameni înstăriţi, care din vânzarea cojoacelor îşi permiteau să îşi întreţină familia şi să îşi trimită copii la studii, chiar în străinătate. Astăzi meşteşugul s-a revitalizat, fiind tot mai mulţi cei care învaţă cojocărotul, arta tradiţională putând fi păstrată pe mai departe.

Proiect dedicat Ţării Beiuşului

Răzvan Mihai Fericean, Custode de Cunostinţe şi Expresii Culturale Tradiţionale din Ţara Beiuşului, este implicat în Asociaţia Custozii de Cunoştinţe şi Expresii Culturale Tradiţionale din Ţara Beiuşului care a luat naştere în decursul proiectului pilot intitulat „Sprijinirea sustenabilității culturale și revitalizare economică în Regiunea Țara Beiușului din România prin protecția și promovarea Cunoștințelor Tradiționale și a Expresiilor Culturale Tradiționale”. Proiectul este implementat de Organizația Mondială a proprietății Intelectuale (OMPI) cu sediul la Geneva, la cererea Oficiului Român pentru Drepturi de Autor (ORDA) și a Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM) în colaborare cu expertul național av. Monica Florina Boța Moisin de la Inițiativa Drepturilor de Proprietate Culturală Intelectuală (CIPRI).

Proiectul urmărește să pună bazele unui cadru legal național care să protejeze și să promoveze meșteșugurile și cunoștințele și Expresiile Culturale Tradiționale, și să creeze oportunități economice bazate pe Cunoștințe Tradiționale și tradiții locale. Va servi drept model pentru alte regiuni din România care se confruntă cu provocări similare.

„Un scop al asociaţiei noastre e acela de a proteja expresiile culturale tradiţionale de utilizarea lor în contexte neoportune sau fără consimţământul custozilor”, spune Răzvan Mihal Fericean într-un video realizat în cadrul proiectului.