Vestea tragică a îndurerat familia, prietenii și întreaga comunitate locală. Cei care l-au cunoscut sunt alături de familia îndoliată în aceste momente extrem de grele, în care pierderea sa lasă în urmă multă durere.

Accident mortal pe Dealul Bitii

Tragedia s-a produs pe DN 76, în zona Dealului Bitii, în afara localității Răbăgani. Potrivit informațiilor transmise de polițiști, Gabi se deplasa cu motocicleta dinspre Oradea spre Beiuș. În jurul orei 12:47, într-o curbă deosebit de periculoasă la stânga, motociclistul ar fi pierdut controlul asupra direcției de deplasare și ar fi intrat în coliziune cu parapetul metalic de pe marginea drumului.

Impactul a fost extrem de violent. Echipajele medicale ajunse la fața locului au efectuat manevre de resuscitare, însă, din nefericire, viața tânărului nu a mai putut fi salvată.

Polițiștii au demarat cercetările pentru a stabili cu exactitate circumstanțele în care s-a produs accidentul.

Oșorheiul, alături de familia îndurerată

Moartea lui Gabi a adus multă tristețe în comunitatea din Oșorhei, localitatea de care tânărul era legat. Familia, apropiații și cei care l-au cunoscut trec acum prin momente de profundă suferință.

Un mesaj de condoleanțe și solidaritate a fost transmis și de colectivul școlii din comună, unde acesta a învățat: „Colectivul școlii noastre este alături de familie și întreaga comunitate din Oșorhei. Dumnezeu să îl odihnească în Împărăția Lui! Sincere condoleanțe!”

Comemorat de motocicliști în parcarea Oradea Arena

Durerea provocată de dispariția lui Gabi a fost resimțită și în comunitatea moto din Oradea. La scurt timp după tragedie, mai mulți motocicliști s-au adunat în parcarea Oradea Arena pentru a-i aduce un ultim omagiu lui Gabi.

Pentru cei care l-au cunoscut, Gabi va rămâne în amintire, iar pentru comunitatea din Oșorhei, pierderea sa lasă un gol greu de descris în cuvinte.

Priveghiul va avea loc luni și marți, 21 și 22 septembrie la Capela Cimitirului din Oșorhei. Înmormântarea va avea loc miercuri, de la ora 13:00. Cei care doresc sunt așteptați să fie alături de familia acestuia în aceste momente.

Dumnezeu să-l odihnească în pace!

UPDATE Grav accident de circulație pe DN 76, pe Dealul Bitii. Un motociclist a decedat după impactul cu un parapet metalic

Conform surselor citate, Georgescu nu a dorit să dea declarații în fața anchetatorilor.

El a fost adus la DIICOT în jurul orei 15:00, după aproape 9 ore de percheziții la locuința sa din Mogoșoaia.

Urmează ca el să fie scos de polițiști din sediul DIICOT și dus în arest.

La fața locului, se află zeci de susținători ai lui Georgescu.

Ridicat de polițiști la prima oră a dimineții

Călin Georgescu a fost ridicat luni dimineața, în timp ce se îndrepta spre un bazin de înot în Otopeni, și dus la locuința sa din Mogoșoaia, pentru a asista la percheziții la vila lui din Mogoșoaia, într-un dosar de înșelăciune, cu un prejudiciu de 1,1 milioane euro.

În dosar, a fost ridicat și omul de afaceri Ionel Rusen. Acesta a fost implicat în strângerea de fonduri pentru campania lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale. Ancheta a pornit de la o plângere depusă de un om de afaceri din Buzău, Răzvan Leu, care susține că ar fi fost păgubit de Georgescu cu suma de un milion de euro.

Răzvan Leu l-ar fi cunoscut pe Georgescu prin intermediul unui prieten comun, Ion Negoescu, iar fostul candidat i-ar fi propus implicarea într-o afacere cu tranzacții cu metale prețioase.

Afacerea avea nevoie de o linie de credit în valoare de 6 milioane de euro, iar Georgescu i-ar fi recomandat lui Răzvan Leu să ia legătura cu un om de încredere, Ionel Rusen, care la rândul lui i-a prezentat un cetățean italian, Massimiliano Arena, reprezentantul unei bănci din Elveția.

În continuare, pentru a obține creditul, lui Răzvan Leu i s-a cerut să achite o garanție de 1 milion de euro, dintre care 100.000 de euro urmau să fie folosiți pentru a finanța campania lui Georgescu la prezidențiale. Procurorii spun că pentru această ultimă sumă a fost prezentat inclusiv un plan de cheltuieli.

Victima a fost convinsă apoi să mai transfere alți 100.000 de euro, cu promisiunea că împrumutul promis poate crește de 15 milioane de euro.

Împrumutul nu s-a mai realizat, iar omul de afaceri din Buzău a cerut restituirea garanției totale de 1,1 milioane de euro, însă nu a mai primit banii.

Omul de afaceri Răzvan Leu a confirmat luni că el este cel care a formulat plângerea penală împotriva lui Georgescu.

‘Confirm că sunt persoana care a formulat, în ianuarie 2024, plângerea penală aflată la baza dosarului instrumentat de DIICOT. Am făcut acest demers dintr-un singur motiv: am pierdut peste un milion de euro, bani câștigați prin muncă, în urma promisiunii unei finanțări care nu s-a concretizat niciodată. Am încercat ani de zile să recuperez suma pe cale amiabilă, fără niciun rezultat. L-am cunoscut pe Călin Georgescu în 2021, printr-o conjunctură întâmplătoare. Mi-au plăcut hotărârea, povestea și planurile sale. Asemenea mie, după cum ați văzut, milioane de români au avut încredere în Călin Georgescu. Am avut încredere deplină în Călin Georgescu și în ceea ce mi-a spus. Din păcate, totul s-a dovedit a fi o escrocherie, o păcăleală. Am fost înșelat cu suma de 1.100.000 euro, dată de mine ca avans pentru un împrumut extern de 6.000.000 euro, o linie de credit destinată unor investiții în afaceri. Împrumutul ar fi trebuit acordat de o companie financiară recomandată și garantată de Călin Georgescu și de partenerii săi de afaceri, pe care presa i-a menționat deja’, a transmis Răzvan Leu într-un comunicat de presă.

sursa: AGERPRES

Călin Georgescu, ridicat din trafic de DIICOT într-un dosar de înșelăciune

„Încurajăm oamenii să nu stea în casă în fața televizoarelor și să vină la mișcare. Sunt evenimente deschise pentru toate categoriile de vârstă cum ar fi cele de dans, yoga sau cros. Așteptăm și persoane în vârstă, deoarece mișcarea la vârsta a treia e la fel de importantă ca și la copii și adulți”, spune Bokor Ágota.

ORADEA
24 SEPTEMBRIE
ora 17:00 – Jocuri și activități sportive în aer liber – în parteneriat cu Asociația „Cătunul verde”, președinte Georgeta Szabo, la sediul Asociației din Oradea pe strada Nicolae Jiga, nr. 40. Animație socio-educativă și jocuri pentru liceeni de la 15 ani în sus împreună cu voluntarii asociației.

„Noi îi spunem animație socio-educativă în care implicăm copii și tinerii în mici competiții, în care ei practic fac sport, mișcare și învață competiția sănătoasă”, a declarat Geta Szabo.

26 SEPTEMBRIE
ora 11:00 – Senior Dance – în parteneriat cu Kócza Erika, instructor de dans la clubul „Kira Senior Dance” (locația: Promenada Crișului Repede între Sinagogă și parcarea de pe str. Independenței).

„În principiu vom participa cu 50 de dansatori, doar o parte din trupa Kira Senior Dance. Vom ține o oră deschisă unde așteptăm pe toată lumea ce ne vrea să ni se alăture, să încerce să vadă despre ce este vorba”, spune Kócza Erika.

ora 11:30 – Cupa ERA la șah – în parteneriat cu maestrul Dan Ovidiu Raț. Pentru copii începând cu clasa I până la clasa a VIII-a, urmând să se concureze la mai multe categorii de vârstă. Locația: complexul ERA Park.

ora 12:00 – Yoga în aer liber – în parteneriat cu Ertsey Zsolt, yoga instructor (locația: Promenada Crișului Repede între Sinagogă și parcarea de pe str. Independenței).

„Se spune că yoga este de fapt arta de a trăi. Se poate practica de către oricine și la orice vârstă. Se spune că până atunci poți să practici yoga până când poți să respiri. Yoga are beneficii și pe plan fizic și pe plan psihic. Nu trebuie să aducă nimeni nimic și ni se poate alătura oricine chiar dacă e doar un trecător, să experimenteze”, afirmă Erstey Zsolt.

27 SEPTEMBRIE
ora 10:00 – Crosul „Inimă de leu” – în parteneriat cu Lions, ISJ Bihor (Pista de alergare de lângă Sala Sporurilor Antonio Alexe). Înscrierile de fac de la ora 9:00, la mai multe categorii de vârstă, iar startul se va da la ora 10:00).

30 SEPTEMBRIE
Un atelier dedicat nutriției și mișcării cu Noémi-Helén Staharóczky, specialist în nutriție, dedicat elevilor de la Liceul Teoretic Aurel Lazăr. Evenimentul va avea loc la Biblioteca Județeană.

SĂCUENI
23, 24, 25 SEPTEMBRIE
Competiții de tenis de masă, activități de ciclism și un pentatlon distractiv – în parteneriat cu Liceul Teoretic „Petőfi Sándor” Săcueni (director Csorba Kinga), coordonatori fiind profesorii Gug Reka și Tudor Cruceru. Concursurile sunt dedicate elevilor de gimnaziu și de liceu.

„În 23 va fi tenis de masă pentru copii de gimnaziu și liceu. Joi vom avea ciclism tot așa pentru copiii de gimnaziu și liceu, iar vineri vom avea un fel de pentatlon distractiv pentru clasele primare. Vor fi 5 echipe mixte cu câte 9 elevi în fiecare și vor susține diferite probe”, a explicat Gug Reka.

Valoarea totală a proiectului este de aproape 735 de milioane de lei, din care finanțarea nerambursabilă este de 659 de milioane de lei iar contribuția Municipiului Oradea este de aproape 75,6 milioane de lei.

Lucrările au pornit cu finanțarea PNRR și fonduri locale ale Primăriei Oradea, constructorul continuând din resurse proprii în perioada în care plățile au fost blocate. Noul contract de finanțare a fost semnat recent în urma transferului proiectului de la PNRR la Programul Sănătate, asigurând astfel prelungirea termenului de decontare până în 2027-2028.

Stadiu fizic de execuție de 52%

Lucrările la Spitalul de Boli Infecțioase din Oradea au ajuns, în prezent, la un stadiu avansat de execuție, gradul de realizare a investiției fiind de aproximativ 52%. Structura de rezistență a clădirii este finalizată integral, iar lucrările de compartimentare interioară sunt aproape încheiate, fiind executată cea mai mare parte a pereților și a delimitărilor interioare. Totodată, lucrările privind tâmplăria exterioară și montarea ferestrelor se află într-un stadiu avansat.

În această etapă, activitatea de pe șantier este concentrată în principal pe executarea instalațiilor necesare funcționării viitoarei unități medicale. Se lucrează la instalațiile electrice aferente diferitelor spații și zone funcționale ale clădirii, precum și la realizarea instalațiilor sanitare.

Au început lucrările aferente instalațiilor de ventilație, acestea având un rol esențial în asigurarea condițiilor de funcționare a unei unități medicale. În prezent, lucrările continuă în ritm susținut pe mai multe fronturi de lucru.

Construit să corespundă cerințelor secolului XXI

Noul spital este construit pe un teren de 2,5 hectare de pe strada Vlădeasa, pe o suprafață desfășurată aproximativă de 50.000 mp, el fiind proiectat să corespundă tuturor cerințelor secolului XXI.

Construcția se ridică pe 4 etaje, va avea minimum 218 paturi pentru spitalizarea continuă a pacienților (ce vor putea fi suplimentate la 295 de paturi, în funcție de necesități). La acestea se adaugă 20 de paturi în regim de spitalizare de zi și 11 paturi pentru terapie intensivă, ajungându-se la un total de minimum 249 de paturi și maximum 326 de paturi.

Capacitățile noului spital de boli infecțioase și pneumoftiziologie din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Bihor sunt formate din zona de spitalizare continuă, spitalizare de zi, zona de îngrijire ambulatorie, dispensarul TBC, zona de servicii de diagnosticare și un bloc operator.

Spitalul va avea, de asemenea, și un compartiment pentru urgențe, cu cameră de gardă pentru fiecare dintre specialitățile medicale deservite: boli infecțioase, pneumoftiziologie, dermatologie și alergologie, un cabinet pentru vaccinuri și spații pentru deservirea funcției educaționale (sală de conferințe, săli de studiu, camere pentru rezidenți etc).

Totodată, va avea un compartiment pentru primiri urgențe, cameră de tratament și monitorizare, 3 izolatoare și câte o cameră de gardă pentru fiecare dintre specialitățile medicale.

Spitalul va cuprinde și un ambulatoriu integrat, cu cabinete pentru fiecare dintre specialități, precum și săli de tratamente. Ambulatoriul va avea acces direct din exterior, precum și din holul de acces al spitalului. Independent de acesta, cu acces separat de restul spitalului, se va regăsi Dispensarul TBC.

Pentru a oferi servicii medicale complete în specialitățile vizate, noua clădire va cuprinde, pe lângă serviciile necesare tratamentului pacienților internați, și serviciile necesare diagnosticului (imagistică, explorări funcționale, endoscopie bronșică și digestivă).

Accesul auto principal se va realiza direct din strada Vlădeasa, pe ambele laturi ale spitalului. Vor fi 175 de locuri de parcare pentru autoturisme și 139 de locuri de parcare pentru biciclete, distribuite în parcajul subteran și parcajele la sol.

Lovit cu pumnii în față

Incidentul a avut loc într-o dimineață din luna februarie 2025, când un bărbat aflat la volanul unui microbuz care se îndrepta dinspre Oradea spre Beiuș a intrat în stația de combustibil de la marginea DN76, pentru a alimenta. A observat că între două pompe era oprit un autoturism, care, prin modul în care era poziționat, bloca accesul altor mașini.

A hotărât să aștepte, pentru că la volanul vehiculului în cauză nu era nimeni, dar după un timp, a tras furtunul pompei pe sub ușa mașinii, reușind cu dificultate să alimenteze. În acel moment, din clădirea benzinăriei a ieșit conducătorul auto al autoturismului, Florian C., care și-a aprins o țigară și ar fi răspuns flegmatic când i s-a atras atenția că putea să lase mașina în parcare, nu între pompe.

După ce a terminat de alimentat, șoferul microbuzului a intrat în interiorul stației pentru a plăti, iar la ieșire a fost așteptat în dreptul ușii de Florian C., care s-a repezit asupra lui și i-a aplicat două lovituri cu pumnul în față. Incidentul a fost surprins de camerele de supraveghere ale benzinăriei, iar victima a explicat că nu a ripostat, fiind luată prin surprindere și având mâinile ocupate. În schimb, a intervenit un bărbat care se afla în microbuz, dar și alte persoane care îl însoțeau pe agresor și care au încercat să aplaneze conflictul. Șoferul agresat a susținut că a încercat să sune la 112, dar a fost urmărit prin parcare de bărbatul violent, care a încercat să-l mai lovească de câteva ori.

6 luni de închisoare, cu suspendare

Un pasager din mașina lui Florian C. a confirmat că a văzut momentul în care agresorul l-a lovit cu pumnul pe celălalt șofer, dar a explicat că înainte de acest moment, cei doi bărbați s-au înjurat reciproc. Același lucru l-a susținut și fiica bărbatului de 45 de ani, aflată în autoturismul tatălui său. În timpul anchetei, autorul violențelor a recunoscut atacul, dar a menționat că anterior comiterii agresiunii victima l-ar fi provocat, insultându-l și amenințându-l. Argumentul său nu a fost acceptat de Judecătoria Oradea: „Chiar acceptând că între cei doi a avut loc un schimb de replici și injurii, această împrejurare nu constituie o atingere gravă a demnității, aptă să determine o puternică tulburare sau emoție. (…) Totodată, conduita inculpatului, care a așteptat persoana vătămată la ieșirea din stație, a lovit-o, iar ulterior a urmărit-o și a încercat din nou să o agreseze, evidențiază caracterul deliberat al manifestării violente”.

Medicii legiști au stabilit că bărbatul lovit nu a suferit răni care să necesite îngrijiri. Chiar dacă nu a dorit să dea declarații în fața instanței, agresorul nu a contestat probele administrate în cursul anchetei și a fost condamnat de Judecătoria Oradea la 6 luni de închisoare pentru lovire sau alte violențe, cu suspendare pe o durată de 2 ani. Florian C. a fost obligat să muncească 60 de zile în folosul comunității, dar are posibilitatea ca, în termen de 10 zile de la pronunțarea sentinței, să o atace cu apel.

Inculpatul a mai fost cercetat în două cazuri pentru loviri sau alte violențe, dar de fiecare dată procurorii au propus renunțarea la urmărirea penală, soluție confirmată în mai și iunie 2026, de către Judecătoria Beiuș.

Echipajele medicale sosite de urgență la fața locului au acordat acestuia primele îngrijiri medicale și au încercat să stabilizeze victima.

„Din păcate victima, cu amputație traumatică a ambelor brațe, a intrat în stop cardio-respirator și nu a răspuns la manevrele de resuscitare. A fost declarat decesul”, a declarat Natalia Hrihorișan de la UPU SMURD.

El a adăugat că decizia din BPN a fost luată în unanimitate.

sursa: AGERPRES

De ce limitele sunt mai dificile decât par

În viața de zi cu zi, capacitatea de a spune nu este adesea prezentată ca o chestiune simplă de fermitate. Dacă nu dorim să facem ceva, refuzăm; dacă o solicitare ne depășește posibilitățile, stabilim o limită. În practică, lucrurile sunt mai complexe. Un refuz nu are loc într-un spațiu gol, ci într-o relație, iar relațiile sunt însoțite de așteptări, obligații, roluri și consecințe.

De aceea, aceeași persoană poate fi foarte hotărâtă într-un anumit context și poate întâmpina dificultăți considerabile în altul. Putem refuza mai ușor o solicitare venită din partea unui necunoscut decât una formulată de un membru al familiei, de un coleg apropiat sau de cineva față de care simțim că avem o datorie. În astfel de situații, nu evaluăm doar cererea în sine, ci și ceea ce credem că s-ar putea întâmpla dacă refuzăm.

Teama de a dezamăgi, de a fi considerați egoiști sau nerecunoscători, de a provoca un conflict ori de a afecta relația poate face ca un nu să fie resimțit ca având un cost prea mare. Uneori, persoana acceptă nu pentru că își dorește cu adevărat să facă acel lucru, ci pentru că alternativa, posibilitatea de a supăra pe cineva, pare mai dificil de tolerat.

Aici apare o distincție importantă: a avea limite nu înseamnă a deveni indiferent față de nevoile celorlalți. Relațiile sănătoase presupun disponibilitate, sprijin și compromis. Dificultatea apare atunci când disponibilitatea față de ceilalți devine constant mai importantă decât propriile resurse, propriul timp sau propriile nevoi. În timp, această disproporție poate produce oboseală, frustrare și resentimente, chiar dacă persoana continuă să spună da.

Vinovăția și nevoia de a fi acceptat

Pentru multe persoane, principala dificultate nu este formularea unui refuz, ci emoția care apare după el. Vinovăția poate fi puternică, mai ales atunci când am învățat să asociem grija față de ceilalți cu disponibilitatea permanentă. În acest context, un refuz poate fi interpretat greșit ca dovadă de egoism, deși cele două lucruri nu sunt echivalente.

O limită stabilește, în esență, ce putem oferi fără să ne neglijăm complet propriile nevoi și responsabilități. Uneori putem ajuta; alteori nu putem. Uneori dorim să fim disponibili; alteori avem nevoie de timp pentru noi înșine, pentru familie, pentru odihnă sau pentru alte obligații. A recunoaște aceste limite nu reprezintă o lipsă de considerație față de ceilalți, ci o evaluare realistă a propriilor resurse.

Nevoia de acceptare poate complica suplimentar această situație. Fiind ființe sociale, reacțiile celor din jur contează pentru noi. Totuși, atunci când acceptarea celorlalți devine dependentă de disponibilitatea noastră permanentă, relația riscă să se transforme într-un sistem în care valoarea personală este confirmată doar prin ceea ce oferim.

Un criteriu util este să observăm dacă relațiile noastre permit și refuzul. O relație matură nu presupune absența conflictelor sau a dezamăgirilor, ci capacitatea de a le gestiona fără ca fiecare limită să fie interpretată ca o respingere. Oamenii apropiați pot fi nemulțumiți de un „nu”, dar nemulțumirea lor nu este, prin ea însăși, o dovadă că am procedat greșit.

Limitele nu se impun împotriva celorlalți

Stabilirea limitelor nu presupune agresivitate și nici explicații interminabile. De multe ori, dificultatea de a refuza este amplificată de încercarea de a găsi justificarea perfectă, una care să nu poată fi contestată. În realitate, nu orice limită are nevoie de o apărare extinsă. Un răspuns clar și respectuos poate fi suficient.

A spune nu pot, nu îmi este posibil acum sau nu pot prelua această responsabilitate reprezintă informații despre disponibilitatea noastră, nu atacuri la adresa celeilalte persoane. Tonul și contextul contează, desigur. Există situații în care este necesară o discuție mai amplă, în special în relațiile apropiate. Dar claritatea este, de regulă, mai utilă decât ambiguitatea care menține speranțe pe care nu intenționăm să le îndeplinim.

Un alt aspect important este consecvența. O limită exprimată o singură dată, dar retrasă de fiecare dată când celălalt insistă, devine dificil de menținut. A învăța să tolerăm disconfortul unui refuz este parte din procesul de a construi relații mai echilibrate.

În cele din urmă, limitele nu există pentru a ne îndepărta de ceilalți, ci pentru a face relațiile sustenabile. Atunci când spunem da la toate solicitările din teamă sau vinovăție, ajutorul oferit poate deveni treptat o sursă de tensiune. Un nu spus la timp poate fi, uneori, mai onest decât un da urmat de frustrare. Capacitatea de a fi prezent pentru ceilalți și capacitatea de a ne respecta propriile limite nu sunt obiective opuse. Ele fac parte din același echilibru.

UN LUCRU PE CARE ÎL PUTEM ÎNCERCA

Înainte de a răspunde automat unei solicitări, acordă-ți un moment și întreabă-te: Accept pentru că îmi doresc și îmi este posibil sau accept pentru că îmi este greu să gestionez reacția celuilalt?. Diferența dintre aceste două răspunsuri poate spune multe despre modul în care ne raportăm la propriile limite.

DE ȚINUT MINTE

Un refuz nu anulează grija față de ceilalți. Uneori, o limită clară este tocmai condiția care ne permite să rămânem disponibili fără să ne epuizăm.

Thomas Agud, psiholog

Thomas Agud este psiholog și autorul rubricii „MAI BINE CU NOI – Psihologie pentru viața de zi cu zi”. În activitatea sa profesională, oferă sprijin psihologic persoanelor care se confruntă cu dificultăți emoționale, perioade de schimbare și provocări care afectează echilibrul și funcționarea de zi cu zi. În această rubrică, aduce perspectiva psihologiei asupra experiențelor cotidiene, explicând fenomene complexe într-un limbaj clar, riguros și accesibil.

Facebook: Psiholog Thomas Agud | Instagram: @psih.thomasagud

„Păi nu era compensat?”

Una dintre cele mai frecvente nedumeriri apare la farmacie. Pacientul primește o rețetă compensată, o întinde farmacistului și descoperă că mai are de plătit.

Răspunsul stă chiar în cuvântul „compensat”. Medicamentele nu sunt toate decontate în aceeași proporție. În listele CNAS există niveluri diferite: 90%, 50%, 20% sau, pentru anumite medicamente și categorii de pacienți, 100%.

Mai important însă, aceste procente se raportează, de regulă, la prețul de referință stabilit pentru medicamentul respectiv, nu neapărat la prețul de vânzare al cutiei pe care pacientul o primește.

Să luăm un exemplu simplificat. Dacă pentru un tratament prețul de referință ar fi 20 de lei și compensarea 90%, sistemul ar suporta 18 lei din acel reper. Dacă produsul ales costă mai mult, diferența poate rămâne în sarcina pacientului. De aceea două medicamente cu aceeași substanță activă pot lăsa în buzunarul bolnavului contribuții diferite.

Așadar, „compensat 90%” nu trebuie citit automat ca „voi plăti doar 10% din prețul scris pe cutie”, iar „compensat 100%” nu înseamnă în orice situație că orice variantă comercială aleasă va costa zero lei.

Merită, prin urmare, întrebat farmacistul dacă există o variantă cu aceeași substanță activă pentru care prețul este mai mic.

Fără card, mai pot merge la medic?

Cardul poate fi pierdut, furat, deteriorat sau poate să nu fi ajuns niciodată la titular. Lipsa bucății de plastic nu înseamnă însă, prin ea însăși, că persoana și-a pierdut calitatea de asigurat.

Dacă un card a fost emis, dar poșta nu a reușit să-l predea, acesta este trimis la casa de asigurări de care aparține titularul și poate fi ridicat de acolo.

Dacă a fost pierdut, furat ori deteriorat, se solicită un duplicat. CNAS arată că pentru acesta sunt necesare o cerere, copia actului de identitate și dovada achitării contravalorii cardului duplicat. Documentele pot fi transmise și electronic către casa de asigurări.

Până la sosirea noului card, Casa de Asigurări de Sănătate îi eliberează pacientului o adeverință înlocuitoare, cu care acesta poate beneficia de servicii medicale.

Dacă persoanei nu i-a fost emis niciodată cardul, nu trebuie să ceară această adeverință înlocuitoare. CNAS spune că poate beneficia de servicii fără prezentarea cardului.

Pentru mulți pacienți, primul reflex este să creadă că lipsa cardului blochează orice consultație. Tocmai de aceea este util să afle din timp unde se găsește documentul sau cum poate cere înlocuirea lui, nu în dimineața în care are deja programare la medic. O problemă administrativă rezolvată înainte poate însemna un drum mai puțin atunci când omul este deja bolnav.

Există și situația mai neplăcută în care pacientul ajunge la medic și află că sistemul îl arată ca neasigurat, deși el știe că are această calitate. Statutul este înregistrat în sistemul informatic al asigurărilor de sănătate și poate fi verificat online.

Dacă datele nu corespund realității, problema trebuie lămurită cu casa de asigurări, pe baza documentelor care dovedesc categoria în care se află persoana.

Cardul și calitatea de asigurat nu sunt același lucru. Cardul este instrumentul prin care se validează multe dintre serviciile primite; dreptul la asigurare rezultă din situația persoanei în sistem. Un portofel fără card nu transformă automat un asigurat într-un neasigurat.

Când tratamentul continuă acasă

Boala nu se termină întotdeauna la ușa spitalului. Uneori, după un AVC, o operație sau o boală gravă, familia descoperă că adevărata greutate începe acasă. Bolnavul se ridică greu, nu se poate deplasa singur, are nevoie de recuperare, de îngrijiri ori de un dispozitiv medical.

Pachetul de bază al asigurărilor de sănătate cuprinde și servicii de medicină fizică și de reabilitare, îngrijiri medicale la domiciliu, îngrijiri paliative la domiciliu și dispozitive medicale destinate recuperării unor deficiențe.

Faptul că ele există în pachet nu înseamnă însă că pacientul poate intra în orice centru privat și poate cere gratuit procedurile pe care le dorește.

Pentru recuperare există un traseu medical. Consultația la medicul de medicină fizică și de reabilitare se face, în mod obișnuit, pe baza biletului de trimitere, iar specialistul stabilește planul de proceduri potrivit bolii și stării pacientului. Serviciile trebuie apoi făcute la furnizori care lucrează în contract cu o casă de asigurări.

La fel de puțin cunoscute sunt îngrijirile medicale la domiciliu. Pentru omul imobilizat, posibilitatea ca unele servicii să vină la el poate scuti familia de transporturi dificile și costisitoare. Aceste îngrijiri se acordă pe baza unei recomandări medicale și prin furnizori aflați în contract.

Sistemul decontează, în condițiile stabilite, și dispozitive destinate recuperării unor deficiențe organice sau funcționale. Procedura presupune recomandare medicală și furnizor în contract, iar pentru unele dispozitive poate exista o diferență de preț suportată de beneficiar, dacă acesta alege un produs mai scump decât suma decontată.

Întrebarea nu ar trebui să fie doar „cât costă?”, ci și „se poate deconta prin CAS?”. Răspunsul nu va fi întotdeauna „da, integral”, dar merită aflat înainte ca familia să plătească direct un serviciu sau un dispozitiv pe care sistemul îl poate suporta, măcar în parte.

Dacă te îmbolnăvești în străinătate

Cardul European de sănătate nu este o asigurare de călătorie care promite orice tratament gratuit, oriunde în lume.

Cardul este destinat șederilor temporare în statele Uniunii Europene și ale Spațiului Economic European, precum și în Elveția și Regatul Unit și deschide accesul la îngrijirile medicale care devin necesare în timpul șederii.

Dacă apare o problemă medicală care nu poate aștepta întoarcerea în România, cardul permite accesul la serviciile necesare în sistemul public al statului în care te afli, potrivit regulilor aplicate acolo.

Aici se află și capcana expresiei „am card european, deci este gratis”. Dacă în țara respectivă asigurații locali plătesc o coplată pentru un anumit serviciu, atunci și cetățeanului român i se poate cere acea coplată.

Cardul nu acoperă nici serviciile din afara sistemului public doar pentru că pacientul a ales o clinică privată.

De asemenea, foarte important, cardul nu poate fi folosit atunci când scopul călătoriei este tocmai obținerea unui tratament medical planificat. Pentru tratamentul planificat într-un alt stat există o procedură diferită, cu autorizare prealabilă și documentul european S2, în condițiile prevăzute de lege.

În esență, sistemul de sănătate plătește mai multe lucruri decât își imaginează adesea pacientul, dar aproape fiecare drept vine cu o cale de acces. Uneori este nevoie de o trimitere, alteori de o recomandare, de un furnizor care are contract cu CAS sau de un anumit document.

Pentru omul bolnav, aceste diferențe administrative pot părea mărunte doar privite din afara sistemului. Pentru un pensionar care numără banii la farmacie, pentru o femeie care își îngrijește soțul imobilizat sau pentru cineva care ajunge la spital în timpul unei călătorii, ele pot însemna sute de lei și multe drumuri.

De aceea, înainte de a scoate banii din buzunar, merită pusă o întrebare simplă: „Asta poate fi plătită de Casa de Sănătate?”

CH28662