FOTO: INFO TRAFIC BIHOR&ORADEA

„Apelul 112 a intrat la ora 16:22. Accidentul a avut loc pe strada Transilvaniei, fiind implicate un autoturism și o motocicletă”, a declarat ofițerul pentru relații publice din cadrul IPJ Bihor, agent-șef Alin Laza.

La fața locului s-au deplasat de urgență echipajele de prim ajutor și polițiștii rutieri.

„La fața locului au fost mobilizate echipaje din cadrul Detașamentului 2, cu o autospecială de primă intervenție și un echipaj de prim-ajutor calificat, precum și un echipaj al Serviciului de Ambulanță Județean. În urma evenimentului, o persoană a fost rănită, suferind fracturi. Victima a primit îngrijiri medicale la locul intervenției, fiind ulterior transportată la spital pentru investigații și tratament de specialitate”, a transmis Plutonierul Alina Butaci.

Potrivit informațiilor obținute de bihon.ro, motociclistul a ajuns în cod roșu la UPU. Autoturismul implicat în accidentu a ajuns pe spațiul verde din zona parcărilor de pe strada Călugăreni.

În aceste momente traficul se desfășoară pe o bandă de curculația pe direcția Bulevardul Ștefan cel Mare către Ssrada Corneliu Coposu, în drept cu strada Călugăreni, dirijar de oamenii legii.

În continuare, polițiștii din cadrul Biroului Rutier Oradea continuă cercetările la fața locului pentru a stabili cauzele și împrejurările producerii accidentului rutier.

Delegaţii din Ţara Beiuşului, şi iniţiatorii proiectului Foto: Silviu Popovici / Tudor Cioroiu

Timp de14 luni s-a derulat în Bihor un proiect pilot care își propune să aducă beneficii în comunitățile locale din Țara Beiușului prin protejarea și promovarea practicilor tradiționale și cunoștințelor locale prin instrumente de proprietate intelectuală. Proiectul, desfăşurat din noiembrie 2024 până în decembrie 2025, este intitulat „Sprijinirea sustenabilității culturale și revitalizare economică în Regiunea Țara Beiușului din România prin protecția și promovarea Cunoștințelor Tradiționale și a Expresiilor Culturale Tradiționale” şi este implementat de Organizația Mondială a proprietății Intelectuale (OMPI) cu sediul la Geneva, la cererea Oficiului Român pentru Drepturi de Autor (ORDA) și a Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM) în colaborare cu expertul național av. Monica Florina Boța Moisin de la Inițiativa Drepturilor de Proprietate Culturală Intelectuală (CIPRI).

Proiectul urmărește să pună bazele unui cadru legal național care să protejeze și să promoveze meșteșugurile și cunoștințele și Expresiile Culturale Tradiționale, și să creeze oportunități economice bazate pe Cunoștințe Tradiționale și tradiții locale. Va servi drept model pentru alte regiuni din România care se confruntă cu provocări similare.

Foto: Silviu Popovici

Comunitățile locale din Țara Beiușului unde se practică meşteşuguri şi activități bazate pe practici și tehnici tradiționale, cunoștințe tradiționale și biodiversitate beneficiază de acest proiect proiect care va sprijini custozii de Cunoștințe și Expresii Culturale Tradiționale, care cu grijă și responsabilitate, practică și transmit mai departe sisteme de cunoaștere tradițională, care duc la păstrarea și valorificarea patrimoniului cultural și natural al regiunii. Acest proiect sprijină și autoritățile locale din regiune în dezvoltarea unor politici și strategii eficiente și coerente de protecție și promovarea a Cunoștinșelor și Expresiilor Culturale Tradiționale din fiecare comunitate.

În luna mai anul trecut au avut loc, la Beiuş, ateliere practice cu custozii de Cunoștințe Tradiționale și Expresii Culturale Tradiționale, care au avut ca scop aprofundarea cunoștințelor în domeniul proprietății intelectuale. Scopul final a fost de a elabora o strategie de protecție juridică prin proprietate intelectuală și promovare a tradițiilor și meșteșugurilor în Țara Beiușului.

Delegaţii din Ţara Beiuşului, şi iniţiatorii proiectului Foto: Silviu Popovici

La atelierele practice au participat delegaţii municipiului Beiuş și ai celor șase comune selectate să participe în proiectul pilot: comuna Budureasa, comuna Buntești, comuna Căbești, comuna Lunca, comuna Remetea și Rieni. Au fost prezenţi şi Mihaela Cerbari Simmons, reprezentanta Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale, Cristian Florescu din partea ORDA, Alin Brînceanu din partea OSIM și av. Monica Boța Moisin (CIPRI). La ateliere au participat şi Gabriel Popa, primarul municipiului Beiuş şi Ioan Gheorghe Blaj, primarul comunei Căbești.

Tema discuţiilor a fost potențialul de a proteja Cunoștințele Tradiționale și Expresiile Culturale Tradiționale printr-o marcă colectivă, indicația geografică și opțiunile de protecție sui-generis, elemente care au fost luate în considerare în elaborarea strategiei de protecţie şi promovare a Cunoştinţelor şi Expresiilor Culturale Tradiţionale din Ţara Beiuşului. Acesta a fost dezvoltată de av. Monica Boţa Moisin în consultare cu Asociaţia Custozii de Cunoştinţe şi Expresii Culturale Tradiţionale din Ţara Beiuşului, care a luat naştere în decursul acestui proiect, şi în consultare cu reprezentanţii autorităţilor locale din proiectul pilot.

Cristian Florescu, Mihaela Cerbari Simmons, Monica Boța Moisin, Alin Brînceanu Foto: Silviu Popovici

Custozii de Cunoștințe Tradiționale și Expresii Culturale Tradiționale sunt membri ai comunităților locale – meșteșugari, păstrători ai tradițiilor – care acționează ca profesioniști pentru protejarea, gestionarea și promovarea propriei moșteniri culturale. Aceştia vizează protecția juridică prin mecanisme de protecţie care includ instrumente de proprietate intelectuală, dar şi propuneri de legislaţie specială, sui-generis pentru protecția adecvată a Cunoștințelor și Expresiilor Culturale Tradiționale împotriva copierii, utilizării neconforme și fără consimțământ, și a înregistrării eronate de drepturi individuale de proprietate intelectuală în legătură cu aceste cunoștințe și expresii.

Această abordare recunoaște rolul important al custozilor de Cunoștințe și Expresii Culturale Tradiționale în protecția juridică și continuitatea acestor cunoștințe și expresii. Ei nu sunt reduși la simplă forță de muncă – ei sunt recunoscuți ca păstrători, continuatori, și transmițători cu grijă și responsabilitate a unui sistem de cunoaștere care s-a dezvoltat și continuă să existe în comunitățile rurale, fiind strâns legat de identitatea culturală și spirituală a comunității.

Susţine comunitățile tradiționale

De profesie avocat, Monica Boţa Moisin, care a crescut și trăiește în Țara Beiușului, este implicată total în proiectul pilot. A absolvit în 2013 Facultatea de drept din cadrul Universităţii din Bucureşti și Colegiul Juridic Franco-Român, afiliat Universității Paris 1 Panthéon-Sorbonne de la Paris, având o dublă licenţă în dreptul român şi francez, şi şi-a completat studiile cu un masterat în Arbitraj Internaţional tot la Bucureşti, urmat de un masterat în Management de lanţ valoric în Industria Textilă în Suedia, în cadrul Şcolii Suedeze de Modă de la Borås.

Monica Boța-Moisin a fost desemnată în 2024 Ashoka Fellow in România, fiind una din cei 11 Ashoka Fellows din România. Ea a primit astfel o bursă personalizată timp de trei ani, care îi permite să se dedice integral dezvoltării proiectelor în care este implicată, cu posibilitatea de a colabora cu alți inovatori din rețea. Ashoka este o organizație internațională de promovare și susținere a antreprenoriatului social și a inovației sociale, prezentă începând din 2017 și în România.

Monica Boţa Moisin

Monica Boţa-Moisin a creat și implementează un set de instrumente pentru comunitățile tradiționale, astfel încât acestea să se identifice și să acționeze drept custozi profesioniști pentru propriile Cunoștințe Tradiționale și Expresii Culturale Tradiționale, conform ashoka.org. Cunoștințele Tradiționale includ tehnici de meșteșuguri particulare transmise din generație în generație, proprietăți medicinale tradiționale ale plantelor, tehnici agricole, design-uri unice sau stiluri indigene particulare, muzică tradițională sau alte forme de artă, bucătărie, etc. În prezent, nu există un cadru legal internațional pentru protejarea proprietății culturale intelectuale care nu se încadrează în parametrii necesari potrivit legislației tradiționale.

Asociația WhyWeCraft cu sediul la Oradea este singura organizație a societății civile din România care susține meșteșugarii și custozii de patrimoniu biocultural prin programe de educație juridică, acreditată să participe în calitate de observator la lucrările Comitetului Integuvernamental al OMPI Proprietatea Intelectuală, Cunoștințele Tradiționale și Folclor – termenul de folclor fiind înlocuit astăzi de cel de Expresii Culturale Tradiționale – și participând la negocierile privind protecția juridică internațională a Cunoștințelor și Expresiilor Culturale Tradiționale din anul 2023.

La începutul lunii martie 2026, Monica Boţa Moisin a fost prezentă la Geneva. „Sunt onorată să reprezint Custozii de Cunoștințe şi Expresii Culturale Tradiționale din Țara Beiuşului la cea de-a 52-a întâlnire a Comitetului Interguvernamental al Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale privind Proprietatea Intelectuală, Cunoştințele Tradiționale şi Folclor, unde susținem crearea unui sistem sui-generis de protecție pozitivă a Cunoştințelor şi Expresiilor Culturale Tradiționale.

Această participare este posibilă datorită Inițiativei Drepturilor de Proprietate Culturală Intelectuală (CIPRI) şi a Asociație WhyWeCraft”.

Dorina Cornelia Hanza din Drăgoteni Foto: Tudor Cioroiu

„Fără educaţie nu poţi să faci nimic”

În 24 martie a fost lansat pe Youtube un video realizat în cadrul proiectului, având-o ca expert local pe Monica Boța Moisin din partea Cultural Intellectual Property Rights Initiative (CIPRI). În materialul filmat realizat de Tudor Cioroiu apar Custozii de Cunostinţe şi Expresii Culturale Tradiţionale: Sorin Vasile Todica din Leleşti, Ioan Nistor şi Simon Nistor din Budureasa, Răzvan Mihal Fericean din Lunca, Cristian Remus Ţoţa din Beiuş, Iosana Florina Curta din Valea de Jos, Dorina Cornelia Hanza din Drăgoteni, Sabina Agafia Magda din Budureasa, Ana Florea din Belejeni şi Ana Popa din Ghighişeni.

„În momentul în care cineva îşi însuşeşte o anumită parte din munca ta, fară să te întrebe, fără să vină la tine să îţi ceară măcar părerea, nu e un lucru care să te bucure”, spune în video Sorin Vasile Todica. „Cred că e importantă asociaţia (n.r. Asociaţia Custozii de Cunoştinţe şi Expresii Culturale Tradiţionale din Ţara Beiuşului) pentru că fără educaţie nu poţi să faci nimic”, explică Dorina Cornelia Hanza. „Un alt scop al asociaţiei noastre e acela de a proteja expresiile culturale tradiţionale, de utilizarea lor în contexte neoportune sau fără consimţământul custozilor”, completează Răzvan Mihal Fericean. „Dorinţa şi speranţa mea ce mai mare este ca pe viitor să fim tot mai mulţi, să fim o singură voce şi să avem forţa necesară pentru a face ceea ce trebuie”, concluzionează Ana Florea.

Răzvan Mihai Fericean şi Ana Popa Foto: Tudor Cioroiu

Monica Boța Moisin spune că vor urma o serie de video-uri informative pe teme precum importanța asocierii Custozilor de Cunoștințe și Expresii Culturale Tradiționale, Protecție juridică sui-generis, Rolul Indicațiilor Geografice pentru produsele meșteșugărești, Diferența dintre Expresia Culturală Tradițională, produsul meșteșugăresc și produsul artizanal.

La două săptămâni de la preluarea conducerii Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), Békési Csaba se confruntă cu realitatea unei instituții pe care vrea să o transforme într-un organism eficient și apropiat de oameni.

Orădeanul, care a condus timp de peste un deceniu AJOFM Bihor, a fost primit cu curiozitate și reticență de angajații ANPC. Într-un interviu acordat pentru Bihon.ro, el a descris atmosfera ca fiind una… ciudată.

„Eram condus prin garaj ca să evit întâlnirile cu oamenii, de teamă să nu mi se întâmple ceva, să nu îmi facă cineva ceva. Oamenii tresăreau când intrau în biroul meu. Este oarecum ciudat — lipsește contactul cu realitatea”, a mărturisit el.

În ciuda provocărilor, Békési rămâne optimist și orientat spre soluții.

„Problemele se rezolvă înfruntându-le, nu ascunzându-le. Cuvântul de ordine este normalitatea — atitudinea și dorința de a face ca lucrurile să funcționeze firesc”, a precizat noul președinte.

Békési subliniază că intenționează să apere consumatorul fără a pedepsi excesiv operatorii economici.

„Știu că orice operator economic poate greși, însă nu sunt de acord să închidem o unitate doar pentru că am găsit, de exemplu, un păianjen într-un colț de cameră.” Potrivit spuselor sale, aceasta reprezintă o abordare clar diferită de stilul anterior, cu care publicul era obișnuit.

Dincolo de schimbările administrative și strategice, Békési a făcut și un gest de sinceritate: salariul său de la ANPC este mai mic decât cel pe care îl avea la AJOFM Bihor, diferența fiind de aproape 2.000 de lei.

„Am venit aici să construiesc o carieră și să arăt că o instituție publică poate să-și facă treaba și să apere consumatorul, dar fără să dea în cap altora”, a explicat el pentru Bihon.ro.

„Unele bătălii duse în Parlament ajung să dureze nedorit de mult. Ani de zile. Dar asta nu le face mai puțin importante. Legea promulgată de Cotroceni, după 2 ani de negocieri și dezbateri aduce un mare ajutor persoanelor vulnerabile. Prea mult timp, potențiale victime ale prădătorilor sexuali au fost lăsate în voia sorții: copii, femei, persoane cu dizabilități, vârstnici, cât și alte persoane vulnerabile. Prin această lege vom oferi mai multă siguranță în școli, spitale, azile și alte instituții care lucrează cu persoanele vulnerabile. Putem interzice agresorilor să mai lucreze cu acestea, poliția poate ști unde sunt si ce fac”, a declarat Ștefan Pălărie.

Noul act normativ aduce și alte modificări importante: Registrul Agresorilor Sexuali va conține informații despre locul de muncă al persoanelor înscrise, iar acestea vor fi obligate să notifice Poliția în momentul în care încheie un contract de muncă sau de voluntariat. Această prevedere permite autorităților să monitorizeze mai eficient activitățile agresorilor și să reducă riscul expunerii persoanelor vulnerabile.

Registrul, creat în 2019 cu implicarea parlamentarilor USR, include în prezent date despre aproximativ 65.000 de persoane condamnate pentru infracțiuni sexuale. Prin consolidarea legislației și introducerea acestor măsuri, autoritățile speră să ofere un mediu mai sigur pentru copii, vârstnici, persoane cu dizabilități și alte grupuri vulnerabile, prevenind astfel potențiale tragedii și abuzuri.

Pentru prima faptă a fost condamnat în urmă cu 3 ani, iar la finalul lunii martie Judecătoria Oradea i-a mai aplicat o pedeapsă, deocamdată nedefinitivă, pe care a contopit-o cu cea anterioară.

Reclamantul scandalagiu

În după-amiaza de 2 iulie 2022, puțin după ora 15:30, un echipaj al Secției 5 Poliție Rurală Oradea a fost îndrumat spre Lăzăreni, după ce Cătălin Covaci a sunat la 112 și a anunțat un scandal care ar fi avut loc în locuința sa. Când au ajuns în curtea casei, cei doi agenți au fost luați în primire chiar de reclamant, care, la bustul gol și cu un flacon de bere în mână, a început să-i înjure și să-i amenințe.

Polițiștii au încercat să-l calmeze, dar nu au putut să se înțeleagă cu tânărul băut.

„Întrucât situația a escaladat, cei doi agenți au folosit spray iritant-lacrimogen pentru a-l determina pe inculpat să înceteze comportamentul agresiv, iar ulterior s-au retras în autospeciala de poliție”, au menționat procurorii Parchetului Oradea în rechizitoriu.

În acel moment, Covaci a lovit cu piciorul portiera din dreapta spate a autospecialei de Poliție, după care a izbit mașina cu flaconul de bere pe care îl avea în mână. Deși incidentul a fost surprins de camera de corp a unuia dintre agenți, tânărul a declarat în timpul anchetei că nu își amintește să fi lovit autospeciala de poliție, susținând că „era prea beat” și afectat de sprayul lacrimogen folosit de agenți. Ulterior a recunoscut acuzațiile aduse și a fost condamnat la un an de închisoare pentru distrugere. În plus, a fost obligat să achite costul reparației autospecialei, de 2.400 de lei.

Cu pantalonii în vine, în autogară

Pedeapsa aplicată în acest caz lui Covaci i-a fost contopită cu alta, de 4 ani și 2 luni de închisoare, aplicată după ce, în martie 2023, a provocat un scandal în autogara din cartierul orădean Nufărul, unde s-a dezbrăcat în fața călătorilor și a lovit trei polițiști. Tânărul băuse alături de alte două persoane până abia se mai putea ține pe picioare, au relatat martorii care au anunțat autoritățile după ce bărbatul a urinat pe peron și, cu pantalonii în vine, a încercat să urce într-un autobuz.

Trei polițiști au fost trimiși să-l liniștească pe scandalagiul care nu s-a lăsat imobilizat și i-a lovit pe doi agenți cu pumnii și picioarele, încercând să arunce în ei cu un flacon de vin. Unul dintre oamenii legii a avut nevoie de 7 zile de îngrijiri medicale, iar cel de-al treilea agent s-a ales cu telefonul spart. Mai mult, pe drum spre sediul Poliției a dat cu picioarele în ușile autospecialei, iar la sosire l-a lovit pe un agent cu capul în față. A fost arestat a doua zi, iar de atunci se află în spatele gratiilor.

În cazierul lui Covaci mai figurează o condamnare dată în 2019, la doi ani și jumătate de închisoare pentru tâlhărie, după ce, împreună cu doi minori, a atacat un bărbat lângă Piața Cetate și i-a furat telefonul, banii și o bere.

Investigațiile au arătat că Cicortaș ar fi deținut materiale pornografice cu minori în perioada martie 2023 – iunie 2025, procurorii având probe că în urmă cu trei ani ar fi distribuit pe internet o parte din aceste materiale.

Pe 19 noiembrie 2025, tânărul a fost arestat, dar cinci zile mai târziu a fost trimis de Curtea de Apel Oradea în arest la domiciliu, unde a rămas până joi, când a fost pronunțată sentința de către Tribunalul Bihor. Atunci a fost pus în libertate, fiind obligat ca în perioada de supraveghere de trei ani să muncească 90 de zile în folosul comunității.

Instanța a dispus confiscarea specială a trei telefoane, dintre care unul nefuncțional, care i-au aparținut lui Adam Cicortaș, și l-a obligat să achite cheltuieli de judecată în valoare de 1.500 de lei.

Sentința poate fi atacată cu apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Salontan anchetat pentru pornografie infantilă la sesizarea unei organizații din SUA, trimis în judecată de DIICOT Oradea

Potrivit datelor prezentate de autoritățile locale, suma acoperă integral cheltuielile eligibile. Totodată, prin actul adițional semnat la contractul de finanțare, termenul de implementare a fost prelungit până în primăvara anului 2027. Traseul pistelor a fost stabilit astfel încât să asigure legături între mai multe zone ale comunei. Un prim tronson va conecta satele Hidișel și Topa de Sus, în apropierea drumurilor comunale DC 196, DC 198 și DC 194. Un al doilea segment va face legătura între Topa de Jos și drumul comunal DC 198, folosind în anumite porțiuni traseul drumului existent. Primarul comunei Dobrești, Florin Copos, ne-a declarat că investiția reprezintă un proiect important pentru comunitate și pentru direcția de dezvoltare a localității.

„Este un proiect pe care ni l-am dorit pentru comuna noastră, pentru că oferă o alternativă modernă de deplasare și, în același timp, creează o legătură importantă cu o investiție regională de amploare. Ne dorim ca această infrastructură să fie utilă atât locuitorilor, cât și celor care vor ajunge în zonă pentru turism și activități recreative.” ne-a transmis edilul.

Un element important al investiției este faptul că traseul din Dobrești a fost gândit pentru a avea conexiune cu Velo Apuseni, proiectul regional realizat de Consiliul Județean Bihor. În acest context, noua rețea de piste va avea și o importanță regională, nu doar locală.

Bihon.ro: Care sunt principalele direcții de acțiune ale Instituției Prefectului Bihor în această perioadă?

Marcel Daniel Dragoș: În această perioadă, activitatea Instituției Prefectului Bihor se concentrează pe mai multe paliere strategice. În primul rând, gestionăm stabilirea numărului maxim de posturi pentru primării, în contextul aplicării OUG nr. 7/2026, un act normativ menit să asigure reorganizarea și creșterea capacității financiare a autorităților publice locale. Totodată, monitorizăm atent adoptarea hotărârilor de consiliu local necesare pentru implementarea noilor norme.

Un alt aspect esențial privește însăși Instituția Prefectului, care traversează, la rândul ei, un proces de eficientizare administrativă. Organigrama noastră a fost redusă de la 47 la 37 de posturi. Dimensionarea corectă a acestui aparat de lucru a fost o chestiune de echilibru și normalitate pentru Bihor, un județ de frontieră, multietnic, cu peste 600.000 de locuitori, 101 primării, un Consiliu județean și 660 de secții de votare. Beneficiind de un aeroport internațional și de o absorbție intensă a fondurilor europene, dublată de o dezvoltare accelerată a parcurilor industriale, Bihorul și-a consolidat statutul de hub economic. Datele recente confirmă, de altfel, că regiunea noastră a devenit un etalon național în transformarea banilor europeni în infrastructură critică și dezvoltare durabilă.

În etapa imediat următoare, vom monitoriza cu strictețe aprobarea corectă a bugetelor locale, o prioritate cu atât mai importantă cu cât, după cum se cunoaște, aprobarea Legii bugetului de stat a înregistrat anumite întârzieri în acest an. De asemenea, derulăm verificări privind transparența administrativă, mai exact publicarea rapoartelor anuale de activitate ale aleșilor locali. În județul Bihor avem 1.391 de aleși locali, 1.255 de consilieri locali, 34 de consilieri județeni, 101 primari și președintele Consiliului Județean. Până în prezent, aproximativ 75% dintre aceștia și-au întocmit și publicat pe site-urile primăriilor rapoartele aferente primului an de activitate din mandatul 2024-2028. În domeniul situațiilor de urgență, o direcție prioritară este campania de conștientizare privind incendiile de vegetație. Din păcate, aceste incidente provocate de cetățeni s-au înmulțit recent, generând pagube imense și punând o presiune constantă pe resursele materiale și umane ale colegilor noștri pompieri.

Nu în ultimul rând, este un prilej de bucurie să anunț finalizarea proiectului de reabilitare energetică a Palatului Administrativ al Județului Bihor, sediul instituției noastre și o clădire monument istoric de referință pentru Oradea. Lucrările, demarate în toamna anului 2024, au vizat modernizarea clădirii și aducerea acesteia la o clasă energetică superioară. Proiectul a beneficiat de o finanțare europeană de aproximativ 2 milioane de euro prin Planul Național de Redresare și Reziliență, încadrându-se în componenta „Valul Renovării”, alături de alte prefecturi din țară, precum Cluj, Dolj, Galați sau Mehedinți.

Bihon.ro: Cum evaluați, din punct de vedere administrativ, funcționarea unităților administrativ-teritoriale din județ și unde apar cele mai frecvente probleme?

M.D.D.: Privind în ansamblu, activitatea primăriilor din județul nostru este una bună, iar actele emise de acestea respectă, în marea lor majoritate, rigorile legalității. Această rigoare se reflectă direct și în numărul mare de proiecte ample cu finanțare europeană, aflate în prezent în implementare la nivelul județului nostru. Există, desigur, și provocări. O activitate deosebit de complexă cu care se confruntă primăriile este aprobarea noilor Planuri Urbanistice Generale. Aceste documente strategice cuprind analize, reglementări tehnice și regulamente locale de urbanism pentru întregul teritoriu administrativ, intravilan și extravilan.

Ne aflăm într-o perioadă națională de reînnoire a acestora, iar obținerea tuturor avizelor necesare devine o provocare reală în teritoriu, mai ales în contextul în care constatăm un deficit de specialiști în domeniul urbanismului la nivel local. Fiindcă suntem într-o perioadă în care digitalizarea serviciilor publice reprezintă nu doar un jalon PNRR ci și un obiectiv al reformei administrative, am reușit finalizarea înrolării tuturor primăriilor bihorene în sistemul informatic PatrimVen, platforma de date gestionată de Ministerul Finanțelor, care duce la simplificarea procedurilor administrative și îmbunătățirea colectării veniturilor fiscale.

Totodată, monitorizăm îndeaproape și implementarea platformei Ghișeul.ro, sistemul oficial de plăti digitale a statului, care permite achitarea online a taxelor, impozitelor sau amenzilor și care poate atrage ca sancțiune sistarea banilor de la bugetul de stat pentru autoritățile publice care nu se conformează.

Bihon.ro: În activitatea de verificare a legalității actelor emise de autoritățile locale, ce nereguli identificați în mod frecvent?

M.D.D.: Verificarea legalității este un filtru esențial în buna guvernare locală. Principalele domenii în care constatăm nereguli vizează modul de administrare a domeniului public și privat al unităților administrativ-teritoriale, dar și aprobarea unor impozite și taxe locale speciale care depășesc cadrul normativ permis de Codul Fiscal.

Mai întâlnim situații în care actele administrative supuse controlului, dispoziții ale primarilor sau hotărâri de consiliu local, sunt fundamentate incomplet, precum și cazuri de aprobare deficitară a unor documentații tehnice, mă refer aici la schițe cadastrale, concesionări și schimburi de terenuri sau închirieri de pășuni. Fiind inginer geodez de profesie, sunt foarte familiarizat cu rigorile tehnice care vizează implementarea cadastrului general, soluționarea dosarelor de fond funciar sau inventarierea bunurilor din patrimoniul local. Prin urmare, supraveghez cu o atenție sporită modul în care se desfășoară aceste activități sensibile.

Bihon.ro: Ce instrumente administrative aveți la dispoziție pentru a corecta disfuncționalitățile din activitatea autorităților locale și cât de eficiente s-au dovedit acestea?

M.D.D.: Una dintre atribuțiile constituționale fundamentale ale prefectului este aceea de garant al legalității. În acest context, exercităm controlul de legalitate, cunoscut și drept tutelă administrativă, asupra actelor emise de autoritățile publice locale. Este foarte important de subliniat un principiu democratic de bază și anume faptul că între prefect, pe de o parte, și consiliile locale, primari, consiliile județene sau președinții acestora, pe de altă parte, nu există raporturi de subordonare.

Prefectul verifică exclusiv legalitatea actelor, nu și oportunitatea lor, care rămâne decizia suverană a administrației publice locale. În practică, atunci când constatăm deficiențe ale actelor administrative, solicităm primarilor sau consiliilor locale remedierea situației prin modificarea sau revocarea actelor respective. Autoritățile locale din județul Bihor sunt, de regulă, receptive la observațiile noastre. Pentru a ilustra eficiența și echilibrul acestei colaborări, vă pot confirma că, în cadrul mandatului meu de prefect, am fost nevoit să recurg la atacarea în instanță a unor acte administrative nelegale în cazul unei singure primării din cele 101 ale județului. Mai mult, în cadrul acestor litigii, instanțele de judecată au considerat valide observațiile noastre până în prezent, dispunând anularea actelor nelegale.

Bihon.ro: Cum se realizează monitorizarea serviciilor publice deconcentrate și ce criterii folosiți pentru a le evalua performanțele?

M.D.D.: Activitatea serviciilor publice deconcentrate este monitorizată atent, în primul rând prin analizarea rapoartelor lunare de activitate pe care acestea ni le transmit. Un alt mecanism de control și evaluare îl reprezintă avizarea de către Instituția Prefectului a proiectelor de buget și a situațiilor financiare privind execuția bugetară. Ulterior avizării, transmitem aceste documente conducătorilor instituțiilor ierarhic superioare. În același timp, în cadrul ședințelor lunare ale Colegiului Prefectural sunt prezentate și dezbătute rapoartele anuale de activitate, stadiul proiectelor speciale sau campaniile aflate în implementare la nivelul județului, asigurându-ne astfel că serviciile oferite cetățenilor sunt prompte și eficiente.

Bihon.ro: În ce măsură considerați că este necesară o reformă administrativă la nivelul județului și care ar fi principalele direcții de intervenție?

M.D.D.: Consider că o viitoare reorganizare administrativă reprezintă o soluție pragmatică și necesară pentru optimizarea cheltuielilor publice. Câteva direcții majore de intervenție ar putea fi: comasarea unor localități prin fuziunea comunelor mici și a orașelor care nu mai sunt sustenabile economic, redimensionarea numărului de consilieri locali, pentru a eficientiza actul decizional, împărțirea țării în regiuni administrative ceea ce ar asigura o gestionare coordonată a fondurilor europene și ar contribui decisiv la reducerea decalajelor de dezvoltare între regiunile istorice ale României.

• Pe linia 14 se vor efectua curse ȋntre ȋntre Cimitirul Rulikowski şi Biserica Baptistă Rogerius,
• Pe linia 14 P se vor efectua curse ȋntre Biserica Baptistă Rogerius şi Parcul Industrial 2 (Cargo).

„Traseul liniei 42 (Parcul 1 Decembrie – Parc Industrial 3) rămâne nemodificat. Acest traseu va putea fi utilizat de călători, ȋntre Biserica Baptistă Rogerius şi Macon.

Noile grafice de circulaţie (liniile 14 şi 14P) vor putea fi accesate pe pagina web a societăţii, ȋn aplicaţia OTL şi vor fi afişate ȋn staţii”, se arată într-un comunicat de presă transmis de reprezentanții OTL.