Foto: IA

Autoritatea susține că instituțiile de credit și-au coordonat comportamentul în cadrul procedurii de fixing, încălcând legislația națională și europeană în materie de concurență.

Potrivit concluziilor investigației, băncile participante la procesul de stabilire a ROBOR au făcut schimb de informații considerate confidențiale și strategice, inclusiv date privind nivelul cotațiilor transmise în perioada de fixing. Consiliul Concurenței consideră că aceste practici au afectat independența cotațiilor care stau la baza calculului indicelui de referință.

Cele mai mari sancțiuni au fost aplicate Băncii Transilvania, care a primit o amendă de 875,74 milioane de lei pentru propriile fapte și alte 85,03 milioane de lei în urma preluării OTP Bank România. Pe lista instituțiilor sancționate se mai află Banca Comercială Română, BRD-Groupe Société Générale, ING Bank, Raiffeisen Bank România, UniCredit Bank, CEC Bank, Exim Banca Românească, Banca Comercială Intesa Sanpaolo România și Libra Internet Bank.

Valoarea amenzilor aplicate fiecărei instituții este următoarea:

• Banca Transilvania – 875,74 milioane lei;
• Banca Comercială Română – 577,36 milioane lei;
• Raiffeisen Bank România – 442,49 milioane lei;
• UniCredit Bank – 431,03 milioane lei;
• BRD-Groupe Société Générale – 412,47 milioane lei;
• ING Bank România – 405,91 milioane lei;
• CEC Bank – 332,98 milioane lei;
• Exim Banca Românească – 96,49 milioane lei;
• Libra Internet Bank – 45,86 milioane lei;
• Banca Comercială Intesa Sanpaolo România – 28,1 milioane lei.

Ancheta a fost declanșată la finalul anului 2022 și a inclus cooperarea cu instituțiile europene, având în vedere că autoritatea a constatat și o încălcare a normelor prevăzute de Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene.

În argumentarea deciziei, Consiliul Concurenței susține că independența cotațiilor transmise de bănci este esențială pentru funcționarea corectă a mecanismului ROBOR, mai ales în cazul maturităților unde volumul tranzacțiilor efective este redus. În astfel de situații, indicele este influențat într-o măsură mai mare de cotațiile declarate de participanți.

ROBOR reprezintă unul dintre principalii indicatori ai pieței monetare interbancare și este utilizat la calculul dobânzilor pentru numeroase credite acordate companiilor, instituțiilor publice și persoanelor fizice care au contracte încheiate înainte de introducerea IRCC. Din acest motiv, orice modificare a nivelului indicelui poate avea efecte directe asupra costurilor de finanțare suportate de debitori.

Pentru a evita perturbarea pieței, băncile sancționate vor avea la dispoziție 60 de zile de la primirea motivării deciziei pentru a prezenta măsuri destinate eliminării practicilor considerate anticoncurențiale. Aceste planuri vor trebui aprobate de Consiliul Concurenței.

Decizia este executorie, iar sumele rezultate din amenzi vor fi virate la bugetul de stat. Instituțiile de credit au posibilitatea să conteste sancțiunile în instanță, la Curtea de Apel, în termen de 30 de zile de la comunicarea motivării.

Băncile sancționate în dosarul ROBOR contestă decizia Consiliului Concurenței

Principalele instituții de credit sancționate în cadrul investigației privind modul de stabilire a indicelui ROBOR resping concluziile Consiliului Concurenței și anunță că vor contesta în instanță amenzile aplicate.

Banca Transilvania: „Decizie arbitrară și fără fundament”

Banca Transilvania, instituția care a primit cea mai mare sancțiune din cadrul investigației, susține că a aflat din presă cuantumul amenzii înainte de a primi comunicarea oficială a deciziei. Potrivit informațiilor publicate, banca a fost sancționată cu 875,74 milioane de lei în nume propriu și cu 85,03 milioane de lei pentru OTP Bank România.

Reprezentanții BT afirmă că resping categoric concluziile raportului și consideră că decizia nu are bază factuală sau juridică. Banca susține că a respectat permanent legislația și regulile pieței bancare și anunță că va ataca decizia la Curtea de Apel București, precum și la alte autorități și instanțe competente, inclusiv internaționale, dacă va fi necesar.

Instituția avertizează că sancțiunile aplicate întregului sector bancar ar putea reduce capacitatea de creditare a sistemului cu până la 5 miliarde de euro, afectând relansarea economică.

Directorul general al băncii, Ömer Tetik, a criticat dur concluziile investigației, apreciind că acestea demonstrează o înțelegere insuficientă a mecanismelor de funcționare ale sistemului financiar și ale modului de calcul al ROBOR.

UniCredit: „O decizie injustă și nefundamentată”

UniCredit Bank, sancționată cu 431,03 milioane de lei, respinge la rândul său concluziile Consiliului Concurenței.

Reprezentanții băncii afirmă că argumentele tehnice și juridice prezentate în timpul audierilor nu au fost analizate în mod real și califică decizia drept arbitrară. UniCredit anunță că va contesta sancțiunea în instanță și că va prezenta dovezi care, în opinia sa, demonstrează nevinovăția instituției.

Banca își exprimă încrederea că instanțele vor analiza obiectiv cazul și vor clarifica situația.

BRD: „Am respectat integral cadrul de reglementare”

BRD Groupe Société Générale și-a exprimat dezacordul ferm față de concluziile investigației și a anunțat că va utiliza toate căile legale disponibile pentru contestarea deciziei.

Potrivit reprezentanților BRD, banca a respectat în totalitate normele și procedurile care reglementează stabilirea ROBOR, iar sancționarea unei conduite conforme cu legislația reprezintă un paradox.

Instituția consideră că instanțele vor clarifica situația și vor confirma faptul că nu au existat încălcări ale regulilor de concurență. Totodată, BRD atrage atenția asupra impactului reputațional pe care această decizie îl poate avea asupra întregului sistem bancar românesc, într-un moment în care stabilitatea financiară este esențială pentru economie.

Cea mai mare chirie minimă a fost stabilită pentru un apartament situat pe strada Patrioților nr. 4, la etajul al doilea. Locuința are două camere, o suprafață utilă de aproape 60 de metri pătrați, beneficiază de boxă la subsol, iar licitația va porni de la 1.115,74 lei pe lună.

O altă locuință care va fi scoasă la licitație este apartamentul de pe strada Ady Endre nr. 24, compus din trei camere, bucătărie, baie, grup sanitar și spații de depozitare. Acesta dispune de o suprafață utilă de 76,77 metri pătrați și de o boxă la subsol, iar chiria minimă a fost stabilită la 1.038,30 lei lunar.

Pe lista imobilelor oferite spre închiriere se regăsesc și apartamente cu o cameră, care se adresează persoanelor care caută soluții locative mai accesibile. Astfel, pentru locuința de pe strada Bradului nr. 13, chiria minimă este de 511 lei pe lună, iar pentru apartamentul de pe strada Cuza Vodă nr. 30, prețul de pornire este de 571 de lei lunar.

În Piața Rahovei se oferă spre închiriere un apartament cu o cameră, bucătărie, baie și cămară, la care se adaugă un spațiu de depozitare și o magazie. Pentru acest imobil, chiria minimă a fost stabilită la 673,58 lei pe lună.

Cea mai accesibilă locuință din lista aprobată de Consiliul Local este un apartament pe strada Moreni nr. 2. Cu o suprafață utilă de 18 metri pătrați, acesta va fi scos la licitație pentru o chirie minimă de 164,96 lei lunar.

Primul teren are o suprafață de 582 de metri pătrați și este situat în zona străzii Caporal Constantin Mușat, la numărul 8E. Parcela are acces la drum public, iar prin Planul Urbanistic General este încadrată în zona de locuințe cu regim redus de înălțime, dispuse pe un parcelar de tip periferic.

A doua parcelă, cu o suprafață de 261 de metri pătrați, se află pe strada Moreni. Terenul nu are acces direct la drumul public și este încadrat urbanistic tot în zona locuințelor cu regim redus de înălțime, de tip urban, conform prevederilor din PUG. Cea mai extinsă dintre cele trei proprietăți are 3.442 de metri pătrați și este situată pe Calea Borșului, cu acces direct la drumul public. Din punct de vedere urbanistic, terenul este încadrat în zona funcțională specifică UTR. Prin hotărârea adoptată, consilierii locali au aprobat în mod formal scoaterea la vânzare a celor trei parcele, prin procedura de licitație publică.

Pentru terenul de pe strada Caporal Constantin Mușat, prețul stabilit este de 110 euro pe metru pătrat, în timp ce parcela de pe strada Moreni are aceeași valoare de referință. Pentru terenul amplasat pe Calea Borșului, evaluarea indică un preț de 60 de euro pe metru pătrat, având în vedere caracteristicile și încadrarea urbanistică diferită.

Pasul de licitație a fost stabilit la 1 euro/mp pentru fiecare din cele trei terenuri. Hotărârea va intra în etapa de implementare prin organizarea licitațiilor publice, care vor stabili ulterior potențialii cumpărători ai celor trei terenuri.

Pe segmentul terenurilor și proprietăților urbane, au fost înregistrate 359 de tranzacții cu terenuri intravilane cu construcții și 389 cu terenuri intravilane fără construcții. De asemenea, au fost vândute 226 de unități individuale, categorie care include apartamente și case individuale.

La nivelul municipiului Oradea, au fost înregistrate 393 de tranzacții imobiliare. Cele mai multe au vizat terenurile intravilane cu construcții, segment care a însumat 148 de operațiuni. Alte 58 de tranzacții au fost realizate pentru terenuri intravilane fără construcții, în timp ce 181 de unități individuale au schimbat proprietarul.

În ceea ce privește terenurile extravilane agricole, în municipiul reședință de județ au fost înregistrate șase tranzacții, iar pe segmentul terenurilor extravilane neagricole nu a fost raportată nicio vânzare.

741 de ipoteci active în județ

Activitatea de creditare imobiliară a rămas semnificativă și în luna mai. În Bihor au fost înregistrate 741 de ipoteci active. Cele mai multe au avut ca obiect terenurile agricole extravilane, cu 288 de operațiuni.

Totodată, au fost înregistrate 218 ipoteci pentru terenuri intravilane cu construcții, 96 pentru terenuri intravilane fără construcții și 135 pentru unități individuale. Pe segmentul terenurilor extravilane neagricole au fost raportate patru ipoteci active.

Datele privind activitatea operațională arată că majoritatea solicitărilor sunt depuse prin intermediul platformelor digitale. În luna mai au fost înregistrate 2.651 de cereri de recepție online, comparativ cu doar 115 depuse la ghișeu.

Pentru operațiunile de înscriere au fost depuse 5.563 de cereri online și 1.623 la ghișeu, iar pentru serviciile de informare au fost înregistrate 6.970 de solicitări online și 3.342 la ghișeu.

Totodată, în baza procedurilor privind bunurile viitoare, au fost depuse 19 cereri online, fără solicitări înregistrate la ghișeu, confirmând tendința de digitalizare a relației dintre cetățeni, profesioniștii din domeniul imobiliar și instituțiile responsabile de cadastru și publicitate imobiliară.

Creștere a tranzacțiilor la nivel național

La nivelul întregii țări, în luna mai 2026 au fost vândute 50.314 imobile, cu 2.179 mai multe față de luna aprilie. Comparativ cu luna mai a anului trecut, numărul tranzacțiilor a fost însă mai mic cu 420.

Cele mai multe vânzări au fost înregistrate în București, cu 9.619 tranzacții, urmat de județele Ilfov (3.773) și Timiș (2.903). La polul opus s-au situat Teleorman (24), Covasna (269) și Sălaj (343).

În rândul municipiilor reședință de județ, Timișoara a ocupat primul loc cu 1.454 de tranzacții, urmată de Brașov (902) și Cluj-Napoca (826). Cele mai puține tranzacții au fost raportate în Alexandria (8), Giurgiu (31) și Slobozia (40).

Un alt indicator relevant îl reprezintă înscrierea și recepția bunurilor viitoare. În luna mai au fost înregistrate 862 de astfel de operațiuni, cu 58 mai multe decât în aprilie, în baza prevederilor Legii nr. 207/2025 privind transparența și siguranța juridică a promisiunilor de vânzare-cumpărare pentru locuințele aflate în faza de construire. Cele mai multe cereri au fost depuse în București (166), Ilfov (133) și Iași (95).

Numărul ipotecilor înregistrate la nivel național a ajuns la 27.867, fiind cu 1.198 mai mic decât în aceeași lună a anului trecut. Bucureștiul a înregistrat cele mai multe operațiuni de acest tip (4.374), urmat de Ilfov (2.616) și Brăila (2.248).

În ceea ce privește piața terenurilor agricole, Dolj, Tulcea și Bihor au format podiumul județelor cu cele mai multe tranzacții realizate în luna mai 2026, confirmând interesul ridicat pentru terenurile cu destinație agricolă și rolul important pe care aceste județe îl joacă în dinamica pieței funciare din România.

FOTO: PRIMĂRIA SĂLACEA

Proiectul are o durată de implementare de 42 de luni și vizează înființarea unui serviciu integrat de îngrijire la domiciliu, destinat persoanelor vârstnice vulnerabile din comunitate. Finanțarea este asigurată preponderent din fonduri europene, care depășesc 4,06 milioane de lei, completate de o contribuție de la bugetul de stat de 621.327,03 lei și o cofinanțare locală de 95.588,76 lei din partea Primăriei Sălacea.

Prin proiect se urmărește înființarea și licențierea unui serviciu de îngrijire la domiciliu conform standardelor naționale, destinat unui număr de 106 persoane vârstnice aflate în situații de vulnerabilitate socială. Beneficiarii sunt persoane cu venituri reduse, cu grade diferite de dependență și nevoi de sprijin pentru desfășurarea activităților zilnice, care vor putea rămâne în propriile locuințe, beneficiind de servicii adaptate fiecărei situații individuale.

Fiecare persoană va primi sprijin pentru o perioadă de minimum 12 luni, în cadrul unei perioade efective de furnizare a serviciilor de 36 de luni. Serviciile vor include sprijin pentru igiena personală, ajutor în activitățile gospodărești, pregătirea și servirea hranei, monitorizarea stării de sănătate, administrarea tratamentelor prescrise, consiliere socială și activități de socializare și participare comunitară. Pentru implementarea acestora, va fi deschis un centru de îngrijire la domiciliu situat într-o clădire reabilitată anterior, fosta maternitate din comună, tot printr-un proiect european.

O premieră la nivel național

Conform celor declarate de primarul comunei, elementul central de noutate al proiectului îl reprezintă utilizarea, în premieră la nivel național, în acest tip de servicii sociale, a unei soluții bazate pe inteligență artificială. Sistemul va fi conceput ca un asistent conversațional digital, accesibil prin tablete și dispozitive audio puse la dispoziția persoanelor vârstnice incluse în program. Acest instrument va permite interacțiuni zilnice, având rolul de a reduce izolarea socială și de a oferi sprijin emoțional și cognitiv pentru persoanele care locuiesc singure sau au contact social redus.

Sistemul nu va avea doar funcția de comunicare, ci și una de monitorizare indirectă a stării beneficiarilor. Analiza interacțiunilor poate evidenția modificări subtile în limbaj, dificultăți de exprimare, scăderea fluenței conversației, probleme de memorie sau schimbări în frecvența comunicării. Aceste semnale pot reprezenta indicatori timpurii ai unui posibil declin cognitiv sau ai unor afecțiuni neurodegenerative, inclusiv demență. Informațiile rezultate vor fi transmise echipei multidisciplinare implicate în proiect, care le poate utiliza pentru evaluări suplimentare și intervenții personalizate.

Scopul nu este înlocuirea personalului de specialitate, ci completarea activității acestuia cu un instrument digital capabil să surprindă din timp schimbări greu de observat în interacțiunea obișnuită.

„Nu mai vorbim doar despre îngrijire la domiciliu în sensul clasic, ci despre un model în care tehnologia și grija umană lucrează împreună. Introducerea inteligenței artificiale în acest proiect înseamnă mai mult decât inovație, înseamnă șansa de a ajunge mai repede la semnele de vulnerabilitate, de a reduce singurătatea și de a oferi fiecărui senior din Sălacea demnitatea de a fi sprijinit la timp și în mod personalizat”, ne-a declarat primarul Horváth Béla.

Pe lângă componenta tehnologică, proiectul include și activități de socializare și participare comunitară. Vor fi organizate întâlniri periodice, activități recreative, ateliere tematice și evenimente pentru stimularea comunicării și implicării sociale a persoanelor vârstnice. De asemenea, sunt prevăzute activități intergeneraționale și culturale, prin care seniorii pot interacționa cu tinerii, pot transmite experiențe de viață și pot contribui la păstrarea tradițiilor locale.

Aceste activități au rolul de a reduce izolarea socială, de a menține funcțiile cognitive active și de a susține un stil de viață cât mai autonom pentru beneficiari. Administrația locală consideră că implementarea acestui proiect răspunde unei nevoi la nivel local, mai ales că serviciile de îngrijire la domiciliu, derulate până acum prin intermediul unui parteneriat dintre primărie și Caritas Catolica, sunt extrem de apreciate de beneficiari. Primarul Horváth Béla afirmă că proiectul generează și noi locuri de muncă, prin angajarea unui număr de 12 specialiști în domeniul asistenței sociale.

Potrivit actului normativ, orice proprietar poate cere, în scris, să consulte documentele asociației și să primească copii ale acestora. În situația în care sunt solicitate copii după acte, costurile aferente multiplicării trebuie suportate de persoana care formulează cererea.

Legea impune și obligația asociațiilor de proprietari de a asigura transparența activității prin afișarea informațiilor relevante la avizierul blocului. Acesta trebuie amplasat într-un loc accesibil și vizibil pentru toți proprietarii, astfel încât documentele și anunțurile importante să poată fi consultate cu ușurință.

De asemenea, proprietarii au posibilitatea să ceară explicații privind modul în care au fost calculate sumele înscrise pe lista de întreținere. Dacă există neclarități sau suspiciuni privind corectitudinea calculului, aceștia pot formula o contestație scrisă în termen de 10 zile de la afișarea listei de plată. Președintele asociației este obligat să răspundă în scris în același interval de timp, calculat de la data primirii solicitării.

În cazul în care conducerea asociației, respectiv președintele sau administratorul nu facilitează accesul la documentele contabile ori la alte acte ale asociației, proprietarii pot sesiza comitetul executiv și cenzorul sau comisia de cenzori. Dacă problema nu este soluționată în termen de 10 zile de la notificare, cei nemulțumiți se pot adresa compartimentelor de specialitate din cadrul primăriilor, care au atribuții de îndrumare și control asupra asociațiilor de proprietari.

Totodată, legea prevede că proprietarii trebuie să poată consulta documentele referitoare la execuția bugetară a anului precedent, proiectul de buget pentru anul în curs și orice alte materiale necesare desfășurării Adunării generale. Aceste informații trebuie puse la dispoziția lor cu minimum trei zile înainte de ședința Adunării generale, pentru a permite o informare corectă și participarea în cunoștință de cauză la luarea deciziilor.

Prima versiune a planului poate fi consultată la sediul – A.N.M.A.P. Direcția Județeană de Mediu Bihor, Oradea, Bd. Dacia, nr. 25/A din data 08.06.2026 între orele 9-14.

Publicul interesat poate transmite în scris comentarii și sugestii, până în data de 25.06.2026, la A.P.M. Bihor, Oradea, Bdul. Dacia, nr. 25/A, e-mail office@djmbh.anmap.gov.ro, în zilele de luni–vineri, între orele 9-14.

Advertorial: CH 28088

Informația, primită de la o „sursă”

În după-amiaza zilei de 22 iunie 2021, cu puțin înainte de ora 16:00, când au revenit de la serviciu, doi soți din Sânnicolau de Munte au avut surpriza să-și găsească larg deschisă ușa de la casă, un geam forțat și toate lucrurile din dulapuri răvășite. Proprietarul a sunat imediat la Poliție și a anunțat că dintr-un portofel lipseau 600 de lei și 500 de euro.

Anchetatorii au constatat că hoțul a forțat un geam și că acționase ca un amator. Aceasta pentru că în casă au fost descoperite amprentele sale, alături de o urmă de încălțăminte. Criminaliștii au analizat probele și au găsit o potrivire în baza de date: era vorba despre Remus Pap, un bărbat de 50 de ani, din Valea lui Mihai, condamnat pentru mai multe furturi comise în trecut și abia eliberat de câteva luni din penitenciar.

Adus la audieri, Pap a recunoscut spargerea și a povestit că, înainte cu câteva zile, a cunoscut un bărbat care i-ar fi dezvăluit că în casa celor doi soți din Sânnicolau de Munte s-ar găsi 50.000 de euro. Mai mult, „sursa” i-ar fi spus hoțului și când să acționeze: într-o zi de marți, când proprietarii sunt plecați. Remus Pap a ținut cont de informațiile primite, iar în ziua convenită ar fi fost transportat până la casa vizată chiar de către cel care i-a dat informația. A dus cu el o șurubelniță ca să forțeze un geam, dar nu a găsit decât câteva sute de lei și de euro într-un portofel. Când a revenit la mașină, celălalt bărbat ar fi refuzat să primească o parte din bani, supărat că hoțul lăsase amprente prin locuință.

Presupusul complice, plecat în SUA

Cei doi soți le-au spus polițiștilor că aveau ascunsă în casă suma de 36.000 de euro, dar nimeni nu știa acest lucru. În plus, nu-l cunoșteau nici pe hoț, nici pe cel care i-ar fi dat acestuia pontul și care fusese identificat de Remus Pap după fotografiile prezentate de anchetatori. La rândul său, presupusul „informator” a refuzat să dea vreo declarație, motivând că nu știe despre ce este vorba. El a fost audiat prin videoconferință, deoarece se afla la muncă, în Statele Unite ale Americii.

Pap a fost găsit vinovat de către Judecătoria Marghita, care i-a aplicat o pedeapsă de 2 ani și 5 luni de detenție pentru furt calificat. Magistratul de caz a observat că, fără loc de muncă și cu un nivel scăzut de educație, bărbatul are multiple antecedente, confirmate de condamnările aplicate de instanțe din Bihor și Satu Mare, între anii 2012 și 2025. A fost acuzat de furt din locuințe și a petrecut 11 ani după gratii, beneficiind între timp și de eliberare condiționată.

Prin hotărârea de la finalul lunii mai, Judecătoria Marghita a contopit o parte din aceste pedepse cu cea aplicată în cazul furtului din 2021 și l-a condamnat pe Remus Pap la un total de 12 ani, 7 luni și 153 de zile în spatele gratiilor. Instanța a scăzut perioada pe care inculpatul a executat-o deja, astfel că acesta ar mai avea de stat după gratii cel mult 2 ani. Sentința nu este definitivă.

Prima versiune a planului poate fi consultata la sediul Agenției Naționale pentru Mediu și Arii Protejate- Direcția Județeană de Mediu Bihor, Oradea, bd. Dacia, nr. 25/A din data 05.06.2026 intre orele 9 – 14.

Publicul interesat poate transmite, in scris, comentarii si sugestii, pana in data de 23.06.2026, la Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate- Direcția Județeană de Mediu Bihor, bd. Dacia, nr. 25/A, e-mail office@djmbh.anmap.gov.ro, in zilele de luni –vineri, intre orele 9-14.

Advertorial: CH 28080

FOTO: PRIMĂRIA BEIUȘ

Proiectul „Modernizarea și dotarea ambulatoriului din cadrul Spitalului Municipal din Beiuș pentru îmbunătățirea serviciilor medicale și implementarea programelor de screening” este finanțat prin Programul Sănătate, din Fondul European de Dezvoltare Regională. Implementarea acestuia va fi realizată de primărie în parteneriat cu Spitalul Municipal „Episcop Nicolae Popovici” Beiuș, cele două instituții având rol de beneficiari și parteneri în derularea investiției.

Scopul principal al proiectului este creșterea accesului locuitorilor din Beiuș și din zonele limitrofe la servicii medicale moderne, sigure și eficiente, printr-un ambulatoriu complet modernizat și dotat cu echipamente performante. Autoritățile își propun îmbunătățirea condițiilor din cadrul unității medicale, atât prin reabilitarea spațiilor, cât și prin introducerea unor tehnologii medicale actuale. În cadrul investiției vor fi modernizate cabinetele și spațiile ambulatoriului, vor fi înlocuite și completate dotările existente, iar infrastructura va fi adaptată pentru susținerea programelor de prevenție și screening.

De asemenea, proiectul urmărește îmbunătățirea condițiilor de lucru pentru personalul medical și creșterea confortului pacienților. Un element important al investiției îl reprezintă dotarea cu un aparat RMN, care va permite realizarea unor investigații imagistice precise și accesibile la nivel local. Valoarea totală a proiectului este de 20,3 milioane de lei, din care 17,25 milioane de lei reprezintă finanțarea nerambursabilă prin FEDR. Perioada de implementare este cuprinsă între 27 mai 2026 și 27 iunie 2029.

În completarea acestei investiții, Spitalul Municipal „Episcop Nicolae Popovici” din Beiuș va beneficia și de un al doilea proiect major de modernizare, pentru consolidarea capacității de intervenție în situații critice. Este vorba despre proiectul privind diagnosticarea și tratarea pacienților critici – politraumă, în valoare de peste 27,5 milioane de lei. Proiectul prevede modernizarea infrastructurii spitalului și dotarea cu echipamente medicale de ultimă generație, menite să asigure diagnosticarea rapidă și un tratament eficient pentru pacienții aflați în stare critică. Lucrările și achizițiile sunt programate în perioada mai 2026 – septembrie 2028.