Antrenorul echipei noastre, Cristian Achim, a fost mulțumit de rezultat. „A fost un meci cu multă tensiune și numeroase schimbări de situație. A fost o alternanță majoră între cele două echipe la nivelul punctelor marcate pe sferturi. A fost un joc fizic, așa cum vor fi toate. Un pic am gestionat mai bine finalul. În ciuda unui număr mare de aruncări libere ratate. 51% la acest procedeu este o problemă. Dar este miză, care apasă.

Cred că intensitatea noastră, fizicalitatea a fost foarte bună. Am reușit cât de cât să reducem productivitatea lor, cunoscut fiind potențialul ofensiv al echipei clujene. Este 1-0. Se joacă până la 3. Orice se poate întâmpla în continuare”, a afirmat Cristian Achim, conform site-ului oficial al CSM Oradea.

Meciul 2 al finalei va avea loc joi, 28 mai, cu începere de la ora 19:00,la Oradea Arena. Finala se dispută în sistemul „trei victorii din cinci meciuri”.

Întâmplarea s-a petrecut în urmă cu mai bine de un an, în dimineața de 19 aprilie 2025, cu puțin înainte de ora 7:00. În timp ce se deplasa pe Calea Republicii, din Marghita, victima l-a văzut pe Richardo Varga stând nemișcat pe o bancă.

Nu știa că doarme, astfel că a întins mâna și l-a atins pe piept, moment în care Varga s-a trezit și l-a luat la bătaie pe trecător. Acesta din urmă a reușit să scape de sub ploaia de lovituri și a apucat să meargă până în dreptul unei săli de jocuri, unde, după o discuție cu un martor, s-a prăbușit inconștient pe trotuar.

A fost preluat de urgență de un echipaj SMURD și transportat la Spitalul Județean din Oradea, unde a intrat direct în sala de operație. Ulterior, un raport de expertiză medico-legală a arătat că rănile suferite au necesitat pentru vindecare 25-30 zile de îngrijiri medicale și i-au pus bărbatului viața în pericol, „salvarea datorându-se tratamentului prompt şi corect instituit”. Legiștii au mai remarcat că victima nu a suferit „un prejudiciu estetic grav şi permanent”.

Condamnat pentru vătămare corporală

Richardo Varga a susținut că a sărit la bătaie deoarece ar fi fost provocat de trecătorul care l-a lovit în piept. „O simplă atingere atunci când inculpatul dormea întins pe bancă, pe domeniul public, nu poate justifica decât cel mult 1-2 împingeri ca și apărare, dacă inculpatul s-a simțit atacat, iar nu multiple lovituri cu pumnii și picioarele”, a explicat judecătorul de caz.

Deși bătaia primită i-a pus victimei viața în pericol, instanța l-a condamnat pe Varga pentru vătămare corporală. Agresorul nu s-a prezentat în fața instanței, deși a transmis că vrea să se împace cu victima.

El a fost obligat să achite cheltuieli de judecată de 1.900 de lei și alți aproape 6.700 de lei, valoarea îngrijirilor medicale acordate de Spitalul Județean Oradea victimei sale. Aceasta din urmă nu a precizat ce sumă îi cere lui Varga drept daune, motiv pentru care instanța i-a respins cererea de despăgubiri. Sentința Judecătoriei Marghita poate fi atacată cu apel în termen de 10 zile.

Richardo Varga a mai fost anchetat de procurorii din Marghita într-un dosar de furt, alături de alți doi bărbați. Cu toții au fost acuzați că în ianuarie 2022 au furat mai multe bunuri dintr-o casă nelocuită, dar au scăpat de pedeapsă după ce păgubitul a declarat că nu are nicio pretenție, iar anchetatorii au oprit investigațiile.

„Trebuie să ne uităm care este tendința deja de la începutul acestui an, lucruri pe care noi le arătam și anul trecut – și anume sectoare precum automotive, care este extrem de afectat, cu multe disponibilizări, mai ales în vestul țării, mii de locuri de muncă pierdute”, a declarat Florin Jianu, potrivit Agerpres.

Acesta susține că și agricultura se confruntă cu dificultăți majore, în condițiile în care tot mai multe firme ajung în insolvență sau își închid activitatea.

„Sectorul agriculturii este și el extrem de afectat în această perioadă. Am văzut foarte multe companii intrate în insolvență, foarte multe companii închise și, pe cale de consecință, foarte multe locuri de muncă pierdute”, a afirmat președintele IMM România.

Problemele se extind și în zona serviciilor, în special în HoReCa, unde antreprenorii reclamă scăderea activității și lipsa unor măsuri concrete de sprijin pentru mediul de afaceri. Jianu spune că operatorii din turismul de pe litoral semnalează deja un număr mare de hoteluri scoase la vânzare.

„Sectorul serviciilor, și aici aș pune accent pe ceea ce înseamnă HoReCa, este extrem de afectat, cu multe disponibilizări. Colegii noștri de pe litoral ne atrăgeau atenția că sunt zeci, dacă nu sute, de hoteluri de vânzare în această perioadă”, a explicat acesta.

În opinia sa, principalele cauze ale declinului economic sunt lipsa măsurilor de susținere pentru companii, fiscalitatea ridicată și scăderea competitivității firmelor românești.

„Foarte multe sectoare de activitate nu mai performează în această perioadă. Cauzele: lipsa măsurilor de susținere a mediului de afaceri, lipsa unor preocupări reale pentru economie, o impozitare și o taxare mult prea mare, peste puterea de cumpărare și peste competitivitatea companiilor”, a adăugat Florin Jianu.

Reprezentanții IMM-urilor cer viitorului guvern măsuri rapide pentru susținerea economiei și relansarea finanțării pentru companii. Printre solicitări se află și reintroducerea unui program de tip IMM Invest, despre care antreprenorii spun că ar putea reduce blocajele financiare din economie.

„Noi cerem de luni de zile reintegrarea unui program de tip IMM Invest, pentru că am văzut în economie și avem semnale foarte clare ale lipsei de lichiditate, adică eu nu încasez de la furnizor și nu pot să plătesc mai departe pe lanțul valoric”, a mai spus Jianu.

Deficitul bugetar și datoria publică sunt indicate de 8,1% dintre participanți, în timp ce 6,6% consideră că sistemul de educație reprezintă una dintre cele mai mari probleme ale țării. Sistemul de sănătate este menționat de 5% dintre respondenți, iar 4,4% indică războiul și contextul internațional.

Sondajul arată că tema corupției este indicată într-o proporție mai mare decât media de votanții PNL, USR și AUR, de bărbați, de persoanele cu vârste între 30 și 44 de ani, dar și de locuitorii din București și din marile orașe. În schimb, lipsa locurilor de muncă bine plătite este menționată mai frecvent de votanții PSD, de persoanele între 45 și 59 de ani și de locuitorii din urbanul mic.

Întrebați care ar trebui să fie prioritățile Guvernului în următoarele șase luni, 48,2% dintre respondenți au indicat creșterea salariilor și pensiilor. Reducerea taxelor este menționată de 33,7% dintre cei chestionați, iar atragerea fondurilor europene de 26,1%.

Reducerea cheltuielilor statului este considerată prioritară de 25,8% dintre respondenți, în timp ce 22,7% indică necesitatea combaterii evaziunii fiscale. Stabilitatea politică și acordul între partide sunt menționate de 16,4% dintre participanți, iar reforma administrației publice de 15%. Potrivit datelor, votanții PSD și AUR susțin într-o proporție mai mare creșterea salariilor și pensiilor, în timp ce alegătorii PNL și USR pun accent mai ales pe atragerea fondurilor europene, reducerea cheltuielilor statului și combaterea evaziunii fiscale.

Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, consideră că rezultatele indică o accentuare a anxietății publice legate atât de problemele economice, cât și de funcționarea instituțiilor statului.

„Studiul indică o concentrare a anxietăţii publice pe teme legate de insecuritatea sistemică. Faptul că tema corupţiei coexistă cu presiunea puternică pentru creşteri de salarii şi pensii arată apariţia unui electorat simultan moralizator şi dependent de protecţia economică a statului – o combinaţie care favorizează discursurile populiste ce promit atât ‘curăţenie’, cât şi redistribuire rapidă. Clivajele dintre votanţii partidelor sugerează nu doar diferenţe electorale, ci existenţa unor ‘Românii’ socio-culturale distincte: una orientată spre eficienţă administrativă şi integrare europeană, alta centrată pe securitate economică imediată şi neîncredere faţă de elitele instituţionale”, afirmă Remus Ştefureac, director INSCOP Research.

Datele au fost culese în perioada 11-14 mai 2026, prin interviuri telefonice realizate pe un eșantion de 1.100 de persoane. Marja maximă de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.

Rezultatul votului a fost contestat de consilierul local USR Paul Ene, care susține că numărul voturilor a crescut brusc într-o singură noapte și că platforma online ar fi avut probleme de securitate.

„Omul nu se poate opri din furat nici când e vorba de un vot online. S-a supărat Băluță că îl ia lumea la mișto fiindcă se pune preș în fața administrației MAGA și a dat drumul unei consultări de fațadă, ca să arate că noi suntem hateri, iar lumea, în realitate, e fiartă să aibă un părculeț Donald Trump vizavi de Selgros Metalurgiei. Mare i-a fost mirarea când a văzut, după prima zi de vot, că oamenii chiar nu sunt de acord cu propunerea lui. Așa că a făcut ce știe să facă cel mai bine orice pesedist. A furat voturi”, a scris Paul Ene pe Facebook.

Consilierul USR a mai afirmat că platforma de vot nu ar fi fost suficient securizată și că mai mulți utilizatori ar fi întâmpinat probleme în momentul accesării sau validării votului online. Acesta susține că sistemul ar fi permis inclusiv utilizarea unor adrese de e-mail inexistente.

Primarul Daniel Băluță a lansat platforma de vot după controversele generate de propunerea sa inițială ca noul parc să poarte numele fostului președinte american.

„Acum câteva zile am propus ca extinderea Parcului Tudor Arghezi să se numească Parcul Donald Trump. Unii dintre voi au îmbrățișat această idee, alții au fost extrem de nervoși pe acest subiect. De aceea am decis ca de îndată să facem o platformă pe care să votăm. Și decizia să nu-mi aparțină, ci să vă aparțină. Să facem cum credeți voi că este mai bine. Pentru că nu, scopul nostru și al meu și al vostru este acela ca lucrurile să iasă perfect”, a spus Băluță.

Primarul Sectorului 4 a motivat alegerea numelui „Donald J. Trump” prin aniversarea a 250 de ani de la semnarea Declarației de Independență a Statelor Unite și prin relațiile de parteneriat dintre România și SUA. După finalizarea consultării publice, următorul pas este aprobarea oficială a denumirilor în Consiliul Local Sector 4.

Extinderea parcului, începută anul trecut, va adăuga aproximativ patru hectare de spațiu verde și locuri de joacă, iar lucrările ar urma să fie finalizate în acest an.

„Clasarea lui Matei pe podium și la această categorie de vârstă, pentru a doua oară, evidențiază valoarea pregătirii din cadrul școlii noastre. Ne vom strădui să scoatem campioni și în viață”, a afirmat tatăl său, Beniamin Pelean, președintele ACS Școala de Lupte Ștefan Rusu – Wrestling Oradea.

Matei Pelean este pregătit de o echipă tehnică formată din antrenorii Gheorghe Păduraru (fost campion mondial), Vlad Toia și Adrian Roșca. În perioada următoare, sportivul va continua pregătirea, însă prioritate vor avea examenul de Bacalaureat și admiterea la facultate, conform paginii de facebook a Școlii de Lupte Ștefan Rusu Oradea.

Autoritățile susțin că principiul de bază al reformei este „muncă egală, salarizare egală”, iar noul sistem va funcționa pe baza unei valori de referință și a unor coeficienți salariali stabiliți unitar pentru întreg sistemul bugetar.

Funcționarii din primării: salarii de bază mai mari, însă sporuri mai mici

Una dintre cele mai importante schimbări vizează administrația locală. După aproape zece ani în care primăriile și consiliile județene și-au stabilit singure salariile, acestea revin în grila națională de salarizare.

Guvernul susține că reforma elimină „anomaliile salariale” apărute în ultimii ani, când funcționari din localități mici ajungeau să aibă venituri apropiate sau chiar mai mari decât angajați din municipii mari sau din administrația centrală.

Noua lege împarte localitățile în patru categorii, în funcție de populație:

• peste 200.000 de locuitori;
• între 50.001 și 200.000;
• între 10.001 și 50.000;
• sub 10.000 de locuitori.

Pentru funcția de consilier superior cu studii superioare, simulările arată că:

• în municipiile mari, venitul brut median va scădea de la 12.694 lei la 11.334 lei, chiar dacă salariul de bază crește ușor;
• în orașele între 50.001 și 200.000 de locuitori, venitul brut median va crește de la 10.507 lei la 10.721 lei;
• în localitățile între 10.001 și 50.000 de locuitori, venitul brut median va scădea ușor, de la 10.113 lei la 9.978 lei;
• în comunele sub 10.000 de locuitori, venitul brut median va coborî de la 9.963 lei la 9.542 lei.

Scăderile apar în principal din cauza plafonării sporurilor și a altor venituri suplimentare care, în multe administrații locale, au ajuns să reprezinte o parte importantă din salariu.

Pentru a evita scăderile bruște de venituri, proiectul introduce mecanismul «diferenței salariale tranzitorii», care ar urma să compenseze diferența dintre venitul aflat în plată în decembrie 2026 și salariul rezultat din aplicarea noii legi, pentru anumite categorii de angajați aflați deja în sistem.

Medicii și asistenții medicali, printre câștigătorii reformei

Potrivit documentelor Ministerului Muncii, sistemul sanitar rămâne unul dintre domeniile prioritare ale noii grile salariale. Spre deosebire de alte categorii de bugetari, în sănătate salariile de bază cresc semnificativ, iar sporurile specifice sunt păstrate.

Pentru funcția de medic primar:

• salariul de bază median va crește de la 14.127 lei în 2026 la 16.400 lei în 2027;
• venitul brut median va urca de la 21.437 lei la 22.016 lei.

Reforma urmărește și reducerea diferențelor foarte mari dintre spitale. În prezent, veniturile brute ale medicilor primari variază între 17.588 și 32.206 lei lunar. După aplicarea noii grile, intervalul estimat va fi între 20.127 și 28.738 lei.

Creșteri importante sunt prevăzute și pentru asistenții medicali:

• salariul de bază al unui asistent medical principal va crește de la 6.084 lei la 7.790 lei;
• venitul brut median va urca de la 11.270 lei la 11.788 lei.

Pentru asistenții medicali debutanți, salariul de bază va crește de la 5.530 lei la 7.011 lei, una dintre cele mai mari majorări prevăzute pentru personalul aflat la început de carieră.

Potrivit proiectului, ar urma să fie păstrate sporurile pentru activități medicale cu grad ridicat de risc sau complexitate, precum cele din neurochirurgie, dar și plata suplimentară pentru gărzi, muncă în ture și activitatea desfășurată în weekend sau de sărbători legale.

Profesorii: creșteri salariale și accent pe debutanți

Și sistemul de educație se află printre domeniile prioritare ale reformei salariale, după angajamentele asumate de Guvern în urma grevei generale din 2023.

Pentru profesorii debutanți din învățământul preuniversitar:

• salariul de bază va crește de la 6.446 lei în 2026 la 7.544 lei în 2027.

În cazul profesorilor cu grad didactic I și peste 25 de ani vechime:

• salariul de bază median va crește de la 8.217 lei la 9.635 lei;
• venitul brut median va urca de la 12.021 lei la 12.166 lei.

Și aici reforma urmărește reducerea diferențelor salariale dintre persoane aflate pe funcții similare. Pentru profesorii universitari:

• salariul de bază median va ajunge la 16.400 lei;
• venitul brut median va crește de la 21.309 lei la 22.051 lei.

Noua lege păstrează sporurile pentru:

• localități izolate;
• învățământ special;
• predare simultană;
• practica pedagogică.

În același timp, apare și un nou sistem de premiere a performanței. Premiile vor putea fi acordate pentru maximum 30% dintre posturile unei instituții și vor avea valori între 10% și 20% din salariul de bază.

Legea păstrează și posibilitatea plății cu ora sau prin cumul pentru personalul didactic.

Potrivit Guvernului, noua lege a salarizării ar urma să intre integral în vigoare la 1 ianuarie 2027 și reprezintă una dintre reformele asumate de România prin PNRR.

CH 28033

19:00 – Serile Muzicale Kaganovskiy. – Palatul Baroc

19:15 – Oradea Toastmasters – ședință de vorbit în public – Crișul Shopping Center

20:30 – Quiz Night by Frodo – Lord’s Pub

Expoziții

Muzeul Țării Crișurilor, Str. Armatei Române, nr 1/A:

• Expoziția „Moștenire și destin. 130 de ani de la deschiderea primului muzeu din Oradea” (expoziție temporară);
• Expoziția „Carol I. Ctitorul României moderne” (expoziție temporară);
• Expoziția „Minoritățile din Spiš” (expoziție temporară);
• Expoziția „Artiști plastici orădeni între 1860-1940” (expoziție permanentă);
• Expoziția permanentă a Secției de Științele Naturii;
• Expoziția permanentă a Secției de Arheologie și Istorie;
• Expoziția permanentă a Secției de Etnografie;
• Lapidariul (expoziție permanentă);
• Vivariul (expoziție permanentă).

Muzeul Memorial „Aurel Lazăr”, Str. Aurel Lazăr nr.13:

• Expoziția permanentă „Bihorul «… la spargerea lumii»” (12 octombrie 1918-20 aprilie 1919).

Muzeul Memorial „Iosif Vulcan”, Str. Iosif Vulcan nr.16:

• Expoziția permanentă a Muzeului Memorial „Iosif Vulcan”.

Muzeul Memorial „Ady Endre”, Parcul Traian nr. 1:

• Expoziția permanentă a Muzeului Memorial „Ady Endre”.

Muzeul Orașului Oradea, P-ța Mihai Viteazul nr. 39-41 (Cetatea Oradea):

• Expoziția „Roți, aripi și blindaj. Lumea în miniatură” (expoziție temporară);
• Expoziția „Frecvențe ale memoriei – Radioreceptoare dintr-o altă epocă” (expoziție temporară);
• Expo Grafică, ediția a III-a (expoziție temporară);
• Expoziția de fotojurnalism „Bihor Press” (expoziție temporară);
• Expoziția itinerantă de fotografie „Lumina ce o ducem mai departe” (expoziție temporară);
• Expoziția „Dantela de porțelan a unei epoci gri” (expoziție temporară);
• Expoziția „101 ani de evoluție a calculatoarelor” (expoziție temporară);
• Expoziția „Episcopul Nicolae Popoviciu al Oradiei. Un luptător al credinței creștine împotriva comunismului” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Repere din istoria pompierilor bihoreni” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Istoria orașului Oradea de la preistorie până în epoca migrațiilor” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Marea invazie mongolă” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Umanism și renaștere la Oradea” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Cucerirea și stăpânirea otomană” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Perioada habsburgică și dualistă” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Domus Dispensatoris. Ocrotirea sănătății în Cetatea Oradea (sec. XVII–XIX)” (expoziție permanentă);
• „Expoziția închinată Primului Război Mondial și lui Traian Moșoiu” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Arhitectura orădeană” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Spațiul urban orădean” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Viața culturală orădeană interbelică și postbelică” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Învățământul orădean în sec. XX” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Viața cotidiană orădeană în comunism” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Discoteca anilor ’70-’80” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Represiunea comunistă” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Arta memoriei: Leon Alex” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Istoria fotografiei orădene” (expoziție permanentă);
• „Expozițiile cultelor religioase” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Biserici în palat – cercetări arheologice în palatul princiar” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Renaștere prin restaurare” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Sala cu grifoni” (expoziție permanentă);
• „Lapidarium” (expoziție permanentă).

Recomandare Cinema Palace

foto: Cinema City

Întregul program al cinematografului, precum și biletele sunt disponibile aici.