Anul 2025 a adus o schimbare importantă în peisajul amenințărilor cibernetice din România. Atacatorii s-au orientat tot mai mult către identitatea digitală, conturile utilizatorilor și fraudele financiare, iar metodele folosite au devenit mai sofisticate.

Raportul anual al DNSC, aprobat de Consiliul Suprem de Apărare a Țării, arată că amenințările cibernetice au fost caracterizate în 2025 de o trecere de la atacuri predominant volumetrice către atacuri mai țintite, cu impact direct asupra utilizatorilor și organizațiilor.

Phishingul, fraudele și conturile compromise au explodat

Phishingul a rămas principalul vector de atac. În 2025 au fost raportate 4.975 de incidente, față de 2.917 în anul precedent, ceea ce înseamnă o creștere de 70,6%. Phishingul a ajuns astfel să reprezinte 36,09% din totalul incidentelor raportate către DNSC.

Atacurile sunt, însă, tot mai greu de recunoscut. Mesajele sunt redactate mai corect în limba română, folosesc elemente grafice care imită identitatea unor instituții sau companii reale și sunt distribuite simultan prin e-mail, aplicații de mesagerie și rețele sociale. DNSC atrage atenția și asupra utilizării inteligenței artificiale pentru pregătirea unor astfel de campanii.

Și fraudele au cunoscut o creștere puternică. Numărul incidentelor de fraudă și tentativă de fraudă a ajuns la 3.937 în 2025, față de 2.061 în 2024, o creștere de 91%.

Cea mai spectaculoasă evoluție a fost însă înregistrată în cazul compromiterii conturilor. Numărul incidentelor a crescut de la 248 la 1.125, ceea ce reprezintă o majorare de 353%.

O parte importantă a acestor atacuri a fost legată de campaniile „Votează pe Adeline”, prin care atacatorii încercau să preia accesul la conturile de WhatsApp ale victimelor. Au fost vizate, de asemenea, conturi de Facebook și Instagram.

Dimensiunea fenomenului este și mai evidentă în datele colectate automat. Senzorii DNSC au înregistrat în 2025 25.307.028 de evenimente de securitate cibernetică. Printre acestea s-au numărat milioane de încercări de penetrare prin campanii de phishing, atacuri de tip brute-force și scanări pentru colectarea de informații.

Ransomware-ul lovește și sectorul financiar-contabil

Dacă phishingul și fraudele vizează în special utilizatorii, ransomware-ul continuă să reprezinte o amenințare majoră pentru companii și instituții.

În 2025, atacurile ransomware au crescut cu peste 153% față de 2024. DNSC a sprijinit în urma unor astfel de incidente 22 de instituții publice, 115 persoane fizice și 119 persoane juridice.

Un detaliu important din raport este că atacurile ransomware au înregistrat o creștere semnificativă inclusiv în sectorul financiar-contabil, fenomen asociat și cu activitatea unei grupări de atacatori de origine română.

Pentru firmele de contabilitate, riscul este cu atât mai important cu cât acestea lucrează cu volume mari de date financiare și fiscale. Un atac care blochează sistemele sau criptează fișierele poate afecta nu doar activitatea firmei, ci și relația cu numeroșii clienți pentru care sunt gestionate documente și informații contabile.

În total, DNSC a detectat și gestionat 256 de incidente ransomware majore în 2025. Atacurile au vizat organizații din domenii diverse, inclusiv administrație publică, sănătate, energie, industrie și producție. Raportul indică menținerea interesului grupărilor ransomware pentru organizațiile din România, modelul predominant fiind Ransomware-as-a-Service.

Sectorul bancar a fost, procentual, cel mai afectat dintre sectoarele analizate de DNSC, majoritatea incidentelor fiind de tip phishing și vizând utilizatorii serviciilor financiar-bancare. Pe locul următor s-au aflat serviciile poștale și de curierat. În sănătate au fost raportate, printre altele, incidente ransomware și atacuri de tip SQL Injection.

DNSC a identificat, în evaluările sale, și probleme care pot facilita producerea unor incidente grave: lipsa personalului specializat, planuri insuficiente de răspuns la incidente, control incomplet al infrastructurii IT și expunerea la phishing și ransomware.

Alegerile prezidențiale, unul dintre marile teste de securitate cibernetică

2025 a fost și anul în care protejarea procesului electoral în mediul digital a devenit o prioritate.

În perioada alegerilor prezidențiale din mai, DNSC a sprijinit autoritățile în monitorizarea și gestionarea riscurilor cibernetice. Zece experți ai Directoratului au făcut parte din Echipa Lucrări Campanie Online, constituită la Biroul Electoral Central, contribuind la procesarea a peste 5.800 de decizii privind conținutul electoral online.

În paralel, DNSC a analizat peste 1.600 de conturi suspecte de pe TikTok, Facebook și Instagram. Dintre acestea, 103 au fost identificate cu un comportament posibil automatizat și raportate platformelor. În zilele alegerilor, echipa CSIRT națională a asigurat monitorizarea infrastructurii digitale și capacități de răspuns la incidente 24 de ore din 24.

Ulterior, pe baza experienței acumulate în timpul alegerilor prezidențiale din România și al alegerilor parlamentare din Republica Moldova, DNSC a identificat și analizat o rețea coordonată de 1.188 de conturi TikTok cu comportament neautentic, asociate unor campanii desfășurate în mai multe țări.

Raportul arată astfel că amenințarea cibernetică nu mai poate fi privită doar prin prisma unor servere atacate sau a unor site-uri blocate. În 2025, țintele au fost tot mai des conturile personale, identitatea digitală, banii și datele organizațiilor.

„În timp ce se întorcea de la programul de plimbare în aer liber a agresat-o pe persoana vătămată, agent supraveghetor de Poliție penitenciară, aflată în exercitarea atribuțiilor de serviciu, împingând-o și aplicându-i o lovitură cu pumnul în zona feței, a cărei gravitate a fost evaluată la una-două zile de îngrijiri medicale”, se arată într-o informare a Parchetului Oradea, transmisă de prim-procurorul Lucian Pașca și de purtătorul de cuvânt al unității de parchet, procurorul Răzvan Dreana, la solicitarea Jurnalului bihorean.

Imediat după comiterea faptei, Darius Lupaș a fost imobilizat de ceilalți agenți. El a fost trimis în judecată pentru ultraj, prin rechizitoriul Parchetului Oradea, emis pe 21 iulie, iar fapta de care este acuzat îi poate aduce încă o condamnare cu închisoarea de la un an și 6 luni la 7 ani și 6 luni.

Și-a ucis tatăl cu 14 lovituri de cuțit

Darius Lupaș a fost condamnat, printr-o hotărâre definitivă dată în iulie 2024, la 13 ani de închisoare, pentru că și-a ucis tatăl cu nu mai puțin de 14 lovituri de cuțit. Crima a avut loc la 12 decembrie 2023, în apartamentul din Oradea al victimei, Dinu Lupaș, un om de afaceri de 53 de ani, din zona Beiușului, cunoscut sub apelativul „Chiaburu’”. Tatăl și fiul locuiau împreună de o perioadă și aveau dese certuri.

Cu o seară înaintea omorului, tânărul a consumat substanțe interzise, iar scandalul cu tatăl său a pornit după ce victima i-ar fi reproșat fiului său că nu a golit scrumiera. La un moment dat, Lupaș jr. a luat un briceag, gest la care bărbatul de 53 de ani a reacționat cerându-i să plece din apartament și amenințându-l că-l dezmoștenește. Atunci Darius Lupaș s-a repezit asupra părintelui său și l-a înțepat de mai multe ori cu cuțitul în zona gâtului, după care l-a înjunghiat în abdomen.

Bărbatul care sângera abundent a ieșit pe casa scării și i-a cerut ajutorul unui locatar. Între timp, agresorul s-a tăiat cu briceagul la gât și a fugit în curtea blocului, unde s-a înțepat în abdomen și a încercat să-și taie venele. A fost prins de polițiști și dus, alături de tatăl său, la Spitalul Județean. În ciuda eforturilor medicilor, Lupaș senior nu a mai putut fi salvat.

În schimb, fiul ucigaș a avut nevoie de 12 zile de îngrijiri medicale, iar la examenul toxicologic a fost depistat pozitiv la fentanil (opioid sintetic, folosit ca drog) şi benzodiazepină (substanță psihotropă). Specialiștii au stabilit că în momentul comiterii crimei avea discernământ, dar că se manifesta imprevizibil în cazul consumului de substanțe psihoactive, având o personalitate de tip impulsiv-exploziv.

El nu și-a recunoscut fapta, dar judecătorul de caz a decis că există probe certe de vinovăție, printre care imagini surprinse de camerele de supraveghere al Tribunalului sătmărean și din benzinăriile unde muncitorul a folosit bonurile pentru a-și alimenta mașina personală cu benzină.

Procesul a fost strămutat în Oradea după ce toți magistrații de la judecătoriile din Satu Mare, Carei și Negrești-Oaș au formulat declarații de abținere. Sentința nu este definitivă, fiind deja atacată cu apel de părțile implicate, motiv pentru care dosarul va fi preluat de Curtea de Apel Oradea.

Bonuri dispărute după program

Potrivit Parchetului de pe lângă Judecătoria Satu Mare, inculpatul a fost acuzat că pe 8 noiembrie 2022, în intervalul cuprins între orele 17:30 și 18:00, ar fi pătruns cu ajutorul unei chei în biroul gestionarului Tribunalului Satu Mare și a sustras patru bonuri de combustibil de câte 50 de lei fiecare. Documentele se aflau într-un dulap deschis, au stabilit anchetatorii, iar dispariția lor a fost observată a doua zi.

Conform anchetatorilor, camerele de supraveghere din sediul instanței l-au surprins pe muncitor intrând de două ori în biroul gestionarei, unde a petrecut mai puțin de cinci minute. În aceeași zi, după aproape o jumătate de oră, dar și a doua zi dimineața, bărbatul a fost filmat în benzinărie, alimentându-și mașina cu bonuri luate.

Acuzatul a respins varianta furtului și a susținut că în acea zi, după terminarea programului de muncă al instanței, a intrat în mai multe birouri, dar nu și în cel indicat de acuzare, ca să facă reparații la instalația electrică. A susținut că bonurile de combustibil i-au fost date pentru a alimenta o motocoasă pe care o folosea pentru îngrijirea celor trei curți ale sediului tribunalului sătmărean.

Bărbatul a declarat că timp de mai mulți ani a cumpărat din banii proprii benzina și uleiul necesar pentru utilaj. Ar fi întocmit un referat prin care a solicitat combustibil, iar după o perioadă ar fi primit cele patru bonuri valorice fără să semneze vreun înscris. Inculpatul a susținut că a luat documentele în timpul programului de lucru, din biroul care era deschis, dar nimeni nu s-ar fi aflat înăuntru.

Muncitorul a precizat că în cei aproape 30 de ani de când este angajat al instanței, a avut dreptul să intre în birouri chiar și în afara programului pentru verificări și reparații. El a explicat că alimentat cu acele bonuri autoturismul propriu pentru că nu avea o canistră și scotea apoi benzina din rezervor când era nevoie.

Furt simplu, nu furt calificat

În replică, gestionara instanței sătmărene a explicat că motocoasa nu a fost folosită foarte des, pentru că o curte a imobilului e betonată integral, în alta nu creștea iarba din cauza unui nuc, iar în a treia erau multe pietre și se lucra mai mult cu sapa. Femeia a precizat că o singură dată a primit un referat de necesitate pentru combustibilul necesar motocoasei, fiind eliberat atunci un bon de 50 lei.

„Nu a existat nicio situaţie în care bonurile valorice să fie lăsate pe masă să le ridice șoferii sau inculpatul”, au consemnat anchetatorii în declarația luată martorei. Aceasta a arătat că dădea documentele doar în mână, moment în care erau rupte din cotor și se semna de primire.

„Transmiterea unor bonuri cu valoare economică fără completarea documentaţiei aferente acestei proceduri este exclusă”, a concluzionat Judecătoria Oradea, care a stabilit că inculpatul este vinovat că a luat fără drept cele 4 bonuri valorice, „cu privire la care nu s-a întocmit nici un referat de necesitate și nu s-a urmat procedura de eliberare pe bază de semnătură”.

Totuși, instanța a schimbat încadrarea faptei angajatului de la Tribunalul Satu Mare din furt calificat în furt simplu, deoarece nu s-a dovedit dincolo de orice îndoială rezonabilă că a folosit chei potrivite pentru a pătrunde în birou.

Vând case din containere modulare ideale pentru frizerie, magazin, birou etc. Tel.0742- 892- 461.

(BF0002/20.07)

21:00 – INITIO: Smoke on Water – Amfiteatrul Promenadei Crișului Repede

Expoziții

Muzeul Țării Crișurilor, Str. Armatei Române, nr 1/A:

• Expoziția „MEGALOS ASELINOS – Golful regăsit” a artistului Ioan Aurel Mureșan (expoziție temporară);
• Expoziția artistei Svetlana Utto Predescu „Atelier și plein air” (expoziție temporară);
• Expoziția „NARAȚIUNILE LUMINII – O călătorie între materie, lumină și memorie” a artistei Cristina Fazecaș (expoziție temporară);
• Expoziția „Moștenire și destin. 130 de ani de la deschiderea primului muzeu din Oradea” (expoziție temporară);
• Expoziția „Artiști plastici orădeni între 1860-1940” (expoziție permanentă);
• Expoziția permanentă a Secției de Științele Naturii;
• Expoziția permanentă a Secției de Arheologie și Istorie;
• Expoziția permanentă a Secției de Etnografie;
• Lapidariul (expoziție permanentă);
• Vivariul (expoziție permanentă).

Muzeul Memorial „Aurel Lazăr”, Str. Aurel Lazăr nr.13:

• Expoziția permanentă „Bihorul «… la spargerea lumii»” (12 octombrie 1918-20 aprilie 1919).

Muzeul Memorial „Iosif Vulcan”, Str. Iosif Vulcan nr.16:

• Expoziția permanentă a Muzeului Memorial „Iosif Vulcan”.

Muzeul Memorial „Ady Endre”, Parcul Traian nr. 1:

• Expoziția permanentă a Muzeului Memorial „Ady Endre”.

Muzeul Orașului Oradea, P-ța Mihai Viteazul nr. 39-41 (Cetatea Oradea):

• Expoziția foto „Momente neuitate” (expoziție temporară);
• Expoziția „Abstract” (expoziție temporară);
• Expoziția „Oniric. Între vis și realitate în grafica contemporană românească” (expoziție temporară);
• Expoziția artistului plastic Marcel Munteanu „Armonii mediteraneene” (expoziție temporară);
• Expoziția „Pompierii în focul caricaturii” (expoziție temporară);
• Expoziția „Rezonanțe în timp. Exerciții de modă” (expoziție temporară);
• Expoziția „Frecvențe ale memoriei – Radioreceptoare dintr-o altă epocă” (expoziție temporară);
• Expoziția „Dantela de porțelan a unei epoci gri” (expoziție temporară);
• Expoziția „101 ani de evoluție a calculatoarelor” (expoziție temporară);
• Expoziția „Episcopul Nicolae Popoviciu al Oradiei. Un luptător al credinței creștine împotriva comunismului” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Repere din istoria pompierilor bihoreni” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Istoria orașului Oradea de la preistorie până în epoca migrațiilor” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Marea invazie mongolă” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Umanism și renaștere la Oradea” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Cucerirea și stăpânirea otomană” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Perioada habsburgică și dualistă” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Domus Dispensatoris. Ocrotirea sănătății în Cetatea Oradea (sec. XVII–XIX)” (expoziție permanentă);
• „Expoziția închinată Primului Război Mondial și lui Traian Moșoiu” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Arhitectura orădeană” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Spațiul urban orădean” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Viața culturală orădeană interbelică și postbelică” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Învățământul orădean în sec. XX” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Viața cotidiană orădeană în comunism” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Discoteca anilor ’70-’80” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Represiunea comunistă” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Arta memoriei: Leon Alex” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Istoria fotografiei orădene” (expoziție permanentă);
• „Expozițiile cultelor religioase” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Biserici în palat – cercetări arheologice în palatul princiar” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Renaștere prin restaurare” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Sala cu grifoni” (expoziție permanentă);
• „Lapidarium” (expoziție permanentă).

Recomandare Cinema Palace

Obsession (Obsesia)

foto: Cinema Palace

Întregul program al cinematografului, precum și biletele sunt disponibile aici.

ANGAJĂM FEMEIE DE SERVICIU

Căutăm o persoană serioasă, responsabilă și atentă la detalii pentru postul de femeie de serviciu.

Cerințe:

• Seriozitate și punctualitate;
• Spirit de organizare și atenție la curățenie;
• Experiența constituie un avantaj, dar nu este obligatorie.

Oferim:

• Contract de muncă;
• Salariu motivant;
• Tichete de masa
• Program de lucru stabil;
• Mediu de lucru plăcut.

Pentru mai multe informații sau pentru programarea unui interviu, vă rugăm să ne contactati la nr.de tel.:0751.294.421

Advertorial: CH 28475

Investiția este cea mai importantă din portofoliul PNRR al Administrației Bazinale de Apă Crișuri, instituția anunțând finalizarea celor 11 proiecte finanțate prin PNRR, cu o valoare totală de 212,87 milioane de lei.

Finalizarea proiectelor a fost marcată luni, 17 august, printr-o vizită la Acumularea Leșu, la care au participat viceprim-ministrul Tánczos Barna, ministra Mediului, Diana Buzoianu, ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, reprezentanți ai Administrației Naționale „Apele Române”, prefectul județului Bihor, precum și reprezentanții instituțiilor implicate în proiect.

Inițial, ABA Crișuri anunțase că la vizita în teren de la Barajul Leșu urma să participe și premierul Ilie Bolojan. Acesta nu a mai fost însă prezent la eveniment.

Construit între 1969 și 1973 și pus în funcțiune în 1973, barajul de pe Valea Iadului are o înălțime de 60,5 metri și un volum brut al acumulării de 28,3 milioane de metri cubi.

Problemele au apărut în special pe fondul creșterii infiltrațiilor, ceea ce a dus la exploatarea în regim restricționat și, în cele din urmă, la golirea lacului în 2015. Lucrările ample de reabilitare au început în mai 2025, prin finanțarea PNRR.

Un an mai târziu, în mai 2026, a început reumplerea controlată a acumulării. În prezent, lacul este umplut în proporție de aproximativ 18%, procesul urmând să continue etapizat. Evoluția este urmărită permanent prin sistemele de monitorizare a comportării barajului și a parametrilor de exploatare.

Foto: Cum arată acum Barajul Leșu. Ministra Mediului, printre oficialii prezenți la acumulare, 17.08.2026

Intervențiile realizate ar trebui să permită acumulării să își reia funcțiile pentru care a fost construită: regularizarea debitelor, atenuarea viiturilor, controlul debitelor și susținerea funcției energetice a sistemului Leșu–Remeți–Munteni.

Potrivit ABA Crișuri, reabilitarea barajului contribuie la reducerea riscurilor pentru peste 225.000 de locuitori din zona deservită. Printre localitățile vizate se numără Remeți, Munteni, Bulz, Lorău, Bratca și Bălnaca, dar și infrastructura și obiectivele economice și sociale aflate de-a lungul Văii Iadului și Crișului Repede.

Lucrările au fost complexe și au vizat atât structura barajului, cât și echipamentele și sistemele de supraveghere. Au fost reabilitate masca din beton armat de pe partea dinspre lac și galeria de injecții, au fost realizate lucrări de etanșare și drenaj și injecții în baraj și fundație.

O geomembrană impermeabilă a fost montată pe o suprafață de aproximativ 12.100 de metri pătrați. De asemenea, au fost modernizate prizele și echipamentele hidromecanice și infrastructura de acces și intervenție.

Un alt punct important îl reprezintă sistemul de monitorizare. Aparatura de măsură și control, stațiile hidrometrice, supravegherea video, sistemul de alarmare și platforma SCADA au fost integrate într-un sistem care permite urmărirea parametrilor hidrologici, climatici și a comportării construcției.

Un proiect de reabilitare care include și protecția mediului

Proiectul de la Leșu are și o componentă neobișnuită pentru infrastructura hidrotehnică din România: măsuri dedicate protecției mediului.

Potrivit ABA Crișuri, este primul proiect de reabilitare a unui baraj din România care include un pasaj piscicol, trei insule plutitoare și sisteme pentru colectarea materialului plutitor și a deșeurilor.

Pasajul piscicol de tip sifon are rolul de a restabili conectivitatea ecologică a Văii Iadului. Construcția permite depășirea unei diferențe de nivel de aproximativ 60 de metri, pe un traseu de circa 640 de metri, împărțit în opt tronsoane.

Cele trei insule plutitoare au împreună aproximativ 150 de metri pătrați și sunt înierbate cu plante specifice zonei. Acestea sunt destinate diversificării habitatelor și creării unor zone de refugiu pentru biodiversitate.

În același timp, sistemele Log Boom, amplasate în apropierea barajului și în zona în care Valea Iadului se varsă în acumulare, au rolul de a opri materialul plutitor și deșeurile înainte ca acestea să ajungă la prize și la echipamentele hidrotehnice.

Leșu este doar cea mai mare dintre cele 11 investiții derulate de ABA Crișuri prin PNRR. În total, cele trei componente ale programului prin care au fost finanțate proiectele au atras 212,87 milioane de lei.

Portofoliul include, pe lângă reabilitarea barajului Leșu, realizarea polderului Sălard, care beneficiază și de o zonă umedă de 6 hectare, reabilitarea termică și energetică a patru sedii de exploatare și lucrări la diguri. În cadrul investițiilor au fost prevăzute și aproximativ 191 de kilometri de piste cicloturistice.

Directorul ABA Crișuri, Páșztor Sándor, spune că realizarea proiectelor a presupus un efort susținut și respectarea unor termene strânse.

„În spatele acestor 11 investiții stau ani de muncă, efort susținut și multe momente în care a trebuit să găsim soluții și să ținem pasul cu termene foarte strânse. Reușita proiectului de la Leșu și a întregului portofoliu PNRR este rezultatul muncii tuturor celor implicați.

Le mulțumesc în mod special Ministerului Mediului și Ministerului Dezvoltării, precum și prim-ministrului Ilie Bolojan, instituțiilor guvernamentale, prefectului județului Bihor, Marcel Dragoș, Administrației Naționale «Apele Române», proiectanților, constructorilor și colegilor din cadrul ABA Crișuri. Fiecare a avut un rol important în ducerea acestor proiecte la bun sfârșit.

Nu a fost ușor, dar am reușit împreună să transformăm fondurile PNRR în investiții concrete, iar astăzi avem o infrastructură de gospodărire a apelor mai sigură și mai bine pregătită pentru ceea ce urmează. Leșu este cel mai important exemplu, dar rezultatul este întregul portofoliu de 11 investiții.”, a declarat Páșztor Sándor, directorul ABA Crișuri.

Odată cu finalizarea portofoliului PNRR, administrația de apă susține că infrastructura din bazinul Crișurilor este mai bine pregătită pentru gestionarea riscurilor hidrologice, dar și pentru integrarea unor măsuri de protecție a mediului în proiectele de infrastructură.

Patru dintre intervenții au vizat fibrilația atrială, iar cea de-a cincea, un tânăr de 27 de ani cu sindrom Wolff-Parkinson-White și risc crescut de moarte subită cardiacă.

Intervențiile, realizate în 5 și 6 august, reprezintă o premieră la nivelul județului prin utilizarea reconstrucției tridimensionale a inimii în cadrul acestor proceduri complexe de electrofiziologie. Toate cele cinci ablații s-au încheiat cu succes, iar pacienții au fost externați ulterior. O ablație cardiacă este o procedură prin care medicii neutralizează o zonă foarte mică din țesutul inimii care produce sau transmite impulsuri electrice anormale, responsabile de aritmii.
În cazul celor patru pacienți cu fibrilație atrială, cu vârste cuprinse între 50 și 60 de ani, medicii au realizat o hartă tridimensională individualizată a atriului stâng și a venelor pulmonare. Tehnologia permite suprapunerea informațiilor despre anatomia inimii cu cele privind activitatea sa electrică și identificarea cu precizie a zonelor responsabile de aritmie.

Fibrilația atrială este cea mai frecventă tulburare de ritm cardiac și determină o activitate electrică dezorganizată a atriilor. Pe lângă palpitații, dificultăți de respirație sau oboseală accentuată, afecțiunea poate favoriza formarea cheagurilor de sânge și crește riscul unui accident vascular cerebral ischemic.

foto: Premieră județeană în ablația cardiacă la SCJU Bihor, 17.08.2026

Procedura presupune introducerea unor catetere prin vena femurală și ghidarea lor până în interiorul inimii. Senzorii înregistrează mii de semnale electrice, pe baza cărora este construită harta 3D. După identificarea țesutului care generează sau transmite impulsurile anormale, medicii aplică energie controlată pentru izolarea electrică a acestuia. La final sunt efectuate noi teste pentru verificarea rezultatului intervenției.

Un pacient de 27 de ani, tratat pentru o anomalie cu risc de moarte subită

Un caz aparte a fost cel al unui pacient de 27 de ani, din Nepal, diagnosticat cu sindrom Wolff-Parkinson-White. Acesta avea o cale electrică suplimentară pe partea stângă a inimii, asociată și cu episoade de fibrilație atrială. În această situație, impulsurile electrice pot ajunge foarte rapid la ventriculi și pot produce aritmii periculoase, cu risc de moarte subită cardiacă. Medicii au identificat calea electrică anormală și au neutralizat-o prin ablație, restabilind ritmul normal al inimii.

Cele cinci intervenții au necesitat colaborarea simultană a cardiologilor, medicilor ATI, asistenților medicali și inginerilor care au asigurat suportul sistemului de cartografiere tridimensională.

Echipa a fost condusă de medicul primar cardiolog Cristian Florea, cu competență în electrofiziologie cardiacă intervențională, alături de conf. univ. dr. Radu Roșu, medic primar cardiolog din Cluj-Napoca, medicul primar cardiolog Diana Opincariu, medicul rezident cardiolog Mirel Fanya, medicul primar ATI Ștefania Sije și medicul specialist ATI Andreea Toma.

Suportul tehnic a fost asigurat de inginerii Bogdan Cireasă și George Bogdan Popovici, iar din echipă au făcut parte asistenții medicali Ioana Carțiș, Diana Moldovan, Melinda Chirodea și Beatrice Duma. Procedurile s-au desfășurat în Laboratorul de Angiografie și Cateterism Cardiac, coordonat de medicul primar cardiolog Virgil Popa.

Intervențiile presupun și costuri importante. Numai setul de catetere utilizat pentru un pacient costă aproximativ 29.000 de lei, fără TVA. Primele materiale necesare demarării procedurilor au fost cumpărate din fondurile proprii ale spitalului, ulterior fiind obținută finanțare prin Programul Național de Boli Cardiovasculare.

„Efectuarea în premieră județeană a acestor intervenții reprezintă rezultatul întâlnirii dintre expertiza medicală, tehnologia de înaltă precizie și colaborarea multidisciplinară, într-un tip de procedură în care anatomia și activitatea electrică a inimii sunt reconstruite tridimensional pentru ca tratamentul să poată fi adaptat cu precizie fiecărui pacient. Astfel, SCJU Bihor se poziționează ca un centru regional în sfera cardiologiei intervenționale și a electrofiziologiei cardiace intervenționale”, susține Gheorghe Carp, managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență Bihor.

Procedura de selecție cuprinde o probă de evaluare a competențelor, o probă scrisă și interviul, rezultatele finale urmând să fie cunoscute în luna decembrie. Cadrele didactice care îndeplinesc condițiile prevăzute de metodologia de concurs își vor putea depune dosarele exclusiv online, în perioada 14 septembrie – 2 octombrie. Pe 9 octombrie va fi afișată lista finală a candidaților care îndeplinesc condițiile de participare.

Proba scrisă, pe 20 octombrie

Prima probă propriu-zisă a concursului, cea pentru evaluarea competențelor, va avea loc pe 13 octombrie, iar proba scrisă este programată pentru 20 octombrie. Candidații care trec de aceste etape vor susține interviurile în perioada 12–27 noiembrie. Rezultatele finale ale concursului vor fi afișate pe 9 decembrie, iar cei declarați admiși vor prelua conducerea unităților de învățământ începând cu 1 ianuarie 2027.

Lista completă a funcțiilor vacante de director și director adjunct din Bihor, alături de fișele-cadru ale funcțiilor, bibliografia pentru proba scrisă și documentele necesare înscrierii, a fost publicată de Inspectoratul Școlar Județean Bihor pe isjbihor.ro la secțiunea Management.

Concursul se desfășoară în baza metodologiei aprobate prin Ordinul Ministerului Educației și Cercetării nr. 4.155/2026 și a calendarului stabilit prin Ordinul nr. 4.622/2026.

Polițiștii rutieri din cadrul Poliției Orașului Negrești-Oaș au fost sesizați prin apel la 112, în jurul orei 13:35, cu privire la producerea accidentului pe DN19, în localitatea Huta Certeze. Din primele verificări efectuate la fața locului, oamenii legii au stabilit că un bărbat de 69 de ani, din județul Bihor, conducea o autoutilitară, iar la un moment dat, din motive care urmează să fie stabilite cu exactitate în cadrul cercetărilor, ar fi pierdut controlul asupra direcției de deplasare, a relatat PresaSM.

Autoutilitara ar fi pătruns pe sensul opus de circulație, unde a intrat în coliziune cu ansamblul de vehicule, care circula regulamentar din sens opus. Cel din urmă (ansamblul de vehicule – n.red) era condus de un bărbat în vârstă de 60 de ani, din județul Sălaj.

Impactul a fost puternic, iar în urma coliziunii conducătorul autoutilitarei, în vârstă de 69 de ani, din județul Bihor a suferit leziuni. La locul accidentului au intervenit echipajele de urgență, iar victima a fost preluată și transportată la spital pentru acordarea de îngrijiri medicale și efectuarea investigațiilor de specialitate, a mai scris sursa menționată anterior.

Polițiștii au dispus prelevarea de probe biologice de la bărbatul de 69 de ani pentru a se stabili dacă acesta se afla sub influența băuturilor alcoolice. Celălalt șofer, bărbatul în vârstă de 60 de ani din județul Sălaj a fost testat cu aparatul etilotest la fața locului, iar rezultatele au fost negative.

Polițiștii rutieri au efectuat cercetarea la fața locului și urmează să stabilească inclusiv cauza pentru care șoferul de 69 de ani ar fi pierdut controlul autoutilitarei și a ajuns pe sensul opus de mers. În cauză, cercetările sunt continuate de polițiști pentru stabilirea cu exactitate a tuturor împrejurărilor în care s-a produs accidentul rutier și pentru dispunerea măsurilor legale care se impun.