În ceea ce privește veniturile, câștigul salarial mediu brut înregistrat în județ în iulie a fost de 7.864 de lei pe persoană. Diferențele dintre principalele sectoare economice au fost însă vizibile.

Cele mai mari câștiguri salariale medii brute au fost raportate în servicii, unde media a ajuns la 7.902 lei. În industrie și construcții, câștigul salarial mediu brut a fost de 7.865 de lei, practic la nivelul mediei județene. În schimb, angajații din agricultură, silvicultură și pescuit au avut un câștig salarial mediu brut de 7.286 de lei, cu 578 de lei sub media înregistrată la nivelul întregului județ.

După aplicarea taxelor și contribuțiilor, câștigul salarial mediu net în Bihor a fost de 4.715 lei în luna iulie.

Și în cazul salariilor nete, sectorul serviciilor s-a situat peste media județeană, cu 4.721 de lei. Angajații din industrie și construcții au avut un câștig salarial mediu net de 4.741 de lei, cel mai ridicat dintre cele trei mari categorii de activități economice prezentate în statistica județeană.

La polul opus s-au aflat angajații din agricultură, silvicultură și pescuit, cu un câștig salarial mediu net de 4.339 de lei. Diferența față de media județului a fost, astfel, de 376 de lei.

În paralel cu ușoara reducere a numărului de salariați, Bihorul a înregistrat și o scădere a numărului de șomeri aflați în evidențele AJOFM.

La 31 iulie 2026, în județ erau înregistrați 4.892 de șomeri, cu 50 de persoane mai puține decât în luna iunie.

Structura șomajului pe sexe arată însă evoluții diferite. Din totalul persoanelor înregistrate ca șomeri, 2.338 erau bărbați, iar 2.554 erau femei.

Față de luna precedentă, numărul șomerilor de sex masculin a crescut cu 10 persoane, în timp ce numărul femeilor aflate în evidențele AJOFM a scăzut cu 60 de persoane. Practic, reducerea totală a numărului de șomeri a fost determinată de scăderea înregistrată în rândul femeilor, care a compensat creșterea ușoară din rândul bărbaților.

De asemenea, la sfârșitul lunii iulie, rata șomajului în județul Bihor a fost de 2,1%.

Analiza pe sexe evidențiază o rată mai ridicată în cazul femeilor. Pentru persoanele de sex masculin, rata șomajului a fost de 1,8%, în timp ce în cazul femeilor a ajuns la 2,4%.

Potrivit documentației achiziției, programul trebuie să poată identifica formațiuni suspecte în imaginile medicale și să le măsoare dimensiunile, diametrul și volumul. În cazul nodulilor pulmonari, de exemplu, măsurarea în trei planuri ar trebui să permită urmărirea mai precisă a evoluției acestora.

Softul va putea compara o investigație nouă cu cele efectuate anterior aceluiași pacient și va alerta medicul dacă identifică modificări patologice. De asemenea, sistemul trebuie să poată propune investigații suplimentare, pe baza ghidurilor medicale internaționale.

Asta nu înseamnă că un calculator va prelua munca radiologului. Caietul de sarcini descrie un program care analizează automat imaginile, măsoară și semnalează medicului ceea ce consideră suspect. Nu prevede înlocuirea specialistului sau stabilirea autonomă a diagnosticului.

Documentația spitalului menționează și performanțele urmărite prin această achiziție: reducerea cu până la 40% a timpului necesar interpretării unor investigații CT și radiografii toracice și creșterea sensibilității în depistarea nodulilor pulmonari. Aceste procente sunt prezentate în caietul de sarcini ca rezultate ale unor studii de validare, fără ca în anunțul public al procedurii să fie detaliate studiile respective.

Achiziția este una de servicii software, nu de aparatură medicală. Ofertele au fost depuse în august, iar procedura se află în etapa de evaluare. Criteriul de atribuire este prețul cel mai scăzut.

Vor fi afectați consumatorii de pe străzile Sf. Apostol Andrei, Constantin Brâncuși, Demostene Botez, Costache Negruzzi, Aluminei, Hortensiei, Carpați și de pe Bulevardul Dacia, în cazul blocurilor arondate punctului termic PT 127.

Potrivit Termoficare Oradea, reluarea furnizării agentului termic pentru prepararea apei calde de consum, în parametri normali, este estimată cel târziu pentru vineri, 25 septembrie, până la ora 23:30.

Celelalte porțiuni ale tronsonului vor fi incluse în etape ulterioare de execuție, programate pentru perioada următoare.

Pentru informații suplimentare privind stadiul lucrărilor, utilizatorii pot apela dispeceratul de urgență la Tel Verde 0 800 070 800, număr gratuit din toate rețelele fixe și mobile, sau la 0259 467 577, Dispecerat SCADA.

Proiectul prevede modernizarea infrastructurii, prin dublarea liniei ferate, și a suprastructurii feroviare, cu 3 poduri metalice cu o deschidere maximă de 75 de metri și 11 poduri suplimentare cu o lungime maximă de 21 de metri, precum și electrificarea liniei.

Lucrările vizează și modernizarea stațiilor Tileagd, Oradea Est, Oradea și Episcopia Bihor, dar și halta de mișcare Oșorhei precum și punctele de oprire Țețchea, Telechiu, Săbolciu și Săcădat.

Investiția include și lucrări la poduri și podețe, reabilitarea pasajelor inferioare și construirea unor pasaje denivelate noi. Pe traseu sunt prevăzute sisteme automate de semnalizare la trecerile la nivel cu calea ferată.

Totodată, va fi implementat sistemul european de management al traficului feroviar ERTMS, împreună cu echipamentele necesare pentru controlul trenurilor și comunicațiile radio feroviare.

Documentul transmis redacției nu oferă informații individuale privind data deceselor, cauzele medicale, centrele în care se aflau persoanele respective sau eventualele afecțiuni preexistente. În baza datelor disponibile, nu poate fi stabilită o legătură de cauzalitate între relocare și decesele menționate.

Aproape 400 de persoane au ajuns în servicii sociale

În momentul intervenției autorităților au fost identificate 409 persoane aflate în situații de vulnerabilitate. Dintre acestea, 394 au fost relocate în servicii sociale licențiate, iar alte 15 persoane au fost internate în unități medicale din județul Bihor.

Ulterior, autoritățile au identificat încă o persoană care se afla deja internată într-un spital din Bihor la momentul intervenției. Aceasta a ajuns ulterior într-un centru rezidențial din județul Bistrița-Năsăud. În același timp, patru dintre persoanele internate inițial în spitalele bihorene au fost externate și ulterior integrate în servicii sociale din județ. După aceste modificări, Ministerul Muncii indică un total de 399 de persoane relocate în servicii sociale.

Cea mai mare parte a persoanelor relocate se află în prezent în centre rezidențiale, mai notează sursa citată. Potrivit datelor ministerului, 389 de beneficiari sunt găzduiți în 85 de servicii rezidențiale publice sau private.

Dintre aceștia:

• 325 de persoane se află în centre publice;
• 64 sunt găzduite în servicii private;
• două persoane au fost reintegrate în familie sau comunitate.

În plus, trei dintre beneficiarii incluși în evidența serviciilor sociale se află, la data raportării, în spitale, unde primesc investigații și tratament pentru afecțiuni medicale. Ministerul precizează că aceștia urmează să revină în centrele rezidențiale după finalizarea procedurilor medicale.

Relocarea de la Dumbrava nu a reprezentat în toate cazurile mutarea definitivă într-un singur centru. Datele Ministerului Muncii arată că 46 de persoane au fost transferate ulterior către alte servicii sociale decât cele în care fuseseră repartizate inițial. Transferurile indică faptul că, pentru o parte dintre beneficiari, soluția găsită imediat după intervenție a fost ulterior modificată.

Monitorizare săptămânală

În același răspuns, Ministerul Muncii susține că persoanele relocate sunt monitorizate săptămânal printr-un mecanism coordonat de Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială.

Verificările sunt realizate de agențiile județene din zonele în care se află beneficiarii și urmăresc, între altele, dacă serviciile oferite corespund nevoilor individuale și dacă este asigurată continuitatea îngrijirii.

Monitorizarea se realizează în baza Ordinului nr. 926 din 8 iulie 2026 privind raportarea evenimentelor deosebite de către instituțiile aflate în subordinea, coordonarea sau autoritatea Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.

Cu toate acestea, răspunsul oficial referitor la situația persoanelor relocate nu oferă informații suplimentare despre cele opt decese. Nu sunt prezentate cauzele medicale, momentul producerii acestora sau centrele în care se aflau persoanele înainte de deces.

Traficul a fost blocat temporar pe sectorul de drum unde s-a produs accidentul, urmând să fie reluat după efectuarea cercetărilor la fața locului.

Pentru salvarea persoanelor implicate, ISU Bihor a mobilizat de urgență trei echipaje de pompieri militari.

Potrivit colonelului Camelia Roșca, purtătorul de cuvânt al ISU Bihor, la locul accidentului au intervenit o ambulanță SMURD tip B2, o autospecială pentru transport personal și victime multiple și o autospecială de intervenție, precum și echipajul de terapie intensivă mobilă SMURD Oradea.

Cele cinci persoane implicate în accident au fost evaluate la fața locului și au primit îngrijirile medicale necesare. Ulterior, toate au fost transportate la spital.

Programul ar urma să permită finanțarea unor proiecte pentru construirea unor sisteme noi de alimentare cu apă sau canalizare, dar și pentru extinderea ori modernizarea celor existente.

În lista investițiilor eligibile sunt incluse și lucrările pentru epurarea apelor uzate. O noutate este menționarea explicită a sistemelor de canalizare pluvială, destinate colectării și evacuării apei provenite din precipitații.

Pentru administrațiile locale, valoarea finanțării poate ajunge la câteva zeci de milioane de lei, în funcție de populația unității administrativ-teritoriale.

Câți bani poate primi o primărie

Potrivit proiectului de ghid, finanțarea AFM ar putea acoperi cel mult 95% din cheltuielile eligibile. Diferența ar urma să fie suportată de beneficiar.

Plafonul maxim al finanțării, cu TVA inclus, este stabilit în funcție de numărul de locuitori:

• maximum 12 milioane de lei pentru UAT-urile cu mai puțin de 5.000 de locuitori;
• maximum 20 de milioane de lei pentru UAT-urile cu între 5.000 și 10.000 de locuitori;
• maximum 30 de milioane de lei pentru UAT-urile cu peste 10.000 de locuitori.

Și asocierile dintre mai multe unități administrativ-teritoriale vor putea depune proiecte. În acest caz, limita de finanțare se calculează raportat la populația cumulată a localităților participante. Consiliile județene vor putea avea rol de lider al asocierii.

Nu mai contează doar viteza depunerii

Una dintre modificările importante propuse de Ministerul Mediului este schimbarea modului în care vor fi selectate proiectele.

În locul unei selecții bazate în principal pe rapiditatea depunerii, proiectele ar urma să intre într-o competiție pe baza unui punctaj. Calcularea punctajului va fi realizată automat prin platforma informatică, iar informațiile vor fi verificate ulterior pe baza documentelor depuse de primării.

Printre criteriile luate în calcul se află contribuția financiară proprie, stadiul de pregătire al investiției, existența proiectului tehnic și a autorizației de construire.

Un alt element important va fi numărul de gospodării care pot fi conectate la rețele. Proiectele care prevăd realizarea unor noi branșamente sau racorduri vor putea obține punctaj în funcție de acest criteriu.

De asemenea, este avută în vedere creșterea numărului de roluri fiscale aferente persoanelor fizice, indicator care poate reflecta extinderea efectivă a infrastructurii către noi gospodării.

Proiectul introduce și un criteriu legat de investițiile necesare pentru conformarea anumitor aglomerări în domeniul apelor uzate, în contextul cauzei C-668/25, Comisia Europeană împotriva României.

Pentru proiectele care urmăresc obținerea punctajului aferent acestui criteriu, contribuția proprie a beneficiarului crește la minimum 10%. În aceste situații, finanțarea acordată prin AFM nu va putea depăși 90% din cheltuielile eligibile.

Cum ar putea fi împărțit bugetul

Pentru prima sesiune organizată după noile reguli, Ministerul Mediului propune împărțirea bugetului în funcție de dimensiunea localităților.

Un sfert din buget ar urma să fie destinat UAT-urilor cu mai puțin de 5.000 de locuitori. Un alt sfert ar fi rezervat localităților cu populații cuprinse între 5.000 și 10.000 de locuitori.

Jumătate din buget ar reveni UAT-urilor cu peste 10.000 de locuitori.

Ministerul Mediului a anunțat că, pentru anul 2026, programul dispune de 1,5 miliarde de lei pentru proiecte de apă și canalizare. Potrivit ministrului Mediului, selecția competitivă este gândită astfel încât finanțarea să fie acordată în funcție de criterii precum maturitatea proiectului, contribuția beneficiarului și numărul de gospodării care vor fi racordate.

Noile reguli nu sunt încă definitive. Proiectul de ordin și ghidul de finanțare se află în consultare publică timp de 30 de zile, iar observațiile și propunerile pot fi transmise Ministerului Mediului înainte de adoptarea formei finale.

Ministerul francez al Educației a schimbat baremele pentru examenele din 2027, atât pentru examenul de final de gimnaziu, cât și pentru Bacalaureat. Ideea este simplă: un elev trebuie să poată nu doar să ajungă la răspunsul corect, ci și să-și exprime clar raționamentul.

La Bacalaureat, inclusiv la proba de specialitate la matematică, 2 puncte din 20 vor fi acordate pentru stăpânirea limbii. Vor conta ortografia și sintaxa, dar și capacitatea candidatului de a formula limpede un raționament și de a folosi vocabularul potrivit disciplinei. Aceeași regulă de două puncte apare și la proba de fizică-chimie.

Schimbarea este însă mai largă decât penalizarea unor greșeli de ortografie. Ministerul francez stabilește patru elemente care trebuie urmărite la examene: corectitudinea ortografică, construcția frazelor, precizia vocabularului și felul în care elevul își organizează și exprimă ideile. Pentru probele în care redactarea are o importanță mare, o lucrare deficitară la majoritatea acestor criterii nu va putea primi nota de trecere.

Un exemplu este proba de specialitate Istorie-Geografie, Geopolitică și Științe Politice. Corectorii vor evalua explicit ortografia și sintaxa, precizia și bogăția vocabularului, claritatea exprimării și capacitatea elevului de a-și organiza reflecția. O lucrare care este deficitară pe ansamblul acestor criterii nu poate primi nota de trecere, adică minimum 10 puncte din 20.

Noile reguli ar trebui să schimbe și felul în care elevii sunt pregătiți la clasă. Ministerul cere mai multă redactare și recomandă limitarea exercițiilor în care elevul trebuie doar să bifeze o variantă sau să dea un răspuns format dintr-un cuvânt ori o expresie. Cu alte cuvinte, exprimarea corectă nu mai este considerată exclusiv treaba profesorului de franceză.

Cum se notează în România și Anglia

În România, exprimarea corectă contează deja la unele examene, dar nu există o regulă generală pentru toate materiile. La Bacalaureat, ortografia, punctuația și exprimarea sunt punctate explicit la limba română, iar la istorie contează și folosirea limbajului de specialitate, coerența și organizarea răspunsului.

La matematică însă, baremul urmărește rezolvarea și raționamentul matematic, fără puncte separate pentru ortografie sau gramatică. În documentele pentru examenele din 2027 puse în consultare publică de Ministerul Educației și Cercetării nu apare o regulă generală similară pentru toate probele.

Franța nu este singura țară europeană în care calitatea limbii influențează nota și la alte materii. În sistemul GCSE din Anglia, de exemplu, 5% din punctajul la geografie și istorie este rezervat corectitudinii ortografiei, punctuației și gramaticii, precum și folosirii terminologiei de specialitate.

Noutatea franceză este amploarea regulii: criteriile de exprimare sunt introduse în toate disciplinele și la toate examenele vizate, inclusiv în matematică și științe. Pentru elevii cu adaptări oficiale ale examenului, inclusiv în situațiile în care dificultățile privesc ortografia sau exprimarea scrisă, baremul va ține cont de aceste particularități.

Noile cerințe se aplică examenului de final de gimnaziu, Bacalaureatului și diplomelor profesionale, începând cu sesiunea 2027.

Ancheta în acest caz a fost efectuată de ofițerii Direcției Generale Anticorupție Bihor, coordonați de procurorul de caz din cadrul Parchetului Bihor.

Colegi de șpagă

Conform unui comunicat al Parchetului județean, prima acuzație adusă celor doi se referă la o întâmplare din 20 aprilie 2025, când Pop și Gorgan au oprit pentru control, la Punctul de Trecere a Frontierei Borș 1, un autocamion a cărui remorcă avea inspecția tehnică periodică expirată. „Inculpatul Pop Ioan a pretins și primit de la conducătorul auto, prin intermediul unei terțe persoane, suma de 100 de euro pentru a nu aplica sancțiunile legale și pentru a restitui certificatul de înmatriculare al remorcii”, au detaliat procurorii.

La rândul său, Sergiu Gorgan l-ar fi sprijin pe colegul său, pe baza unei înțelegeri prealabile – spun anchetatorii, acționând pentru oprirea autocamionului și efectuând verificări în baza de date. Mai mult, ar fi la negocierea mitei de 100 de euro de către agentul Pop, l-a îndrumat către colegul său pe intermediarul care a înmânat suma cerută „și a menținut o pasivitate deliberată pe parcursul întregii tranzacții ilicite, deși avea obligația legală de a interveni și de a sesiza fapta”.

Mită primită pe Revolut

Agentul Gorgan a fost anchetat și pentru un alt episod consumat pe 14 noiembrie 2025, când alcătuia un echipaj împreună cu un alt polițist de frontieră, Alexandru Marius Dulău, care a încheiat cu procurorii un acord de recunoaștere a faptului că a luat mită 50 de euro, prin intermediul aplicației Revolut. Cel care i-a dat banii a fost un șofer străin oprit pentru control. Procurorii susțin că jumătate din această sumă a fost primită de Gorgan, printr-un transfer în contul soției sale.

„Pe parcursul urmăririi penale, față de inculpatul Gorgan Sergiu Vasile a fost dispusă măsura preventivă a controlului judiciar, constând, printre altele, în interdicția de a-și exercita atribuțiile de polițist de frontieră și obligația de a nu comunica cu ceilalți suspecți, inculpaţi și martori din cauză”, se arată în comunicatul Parchetului Bihor.

Rechizitoriul întocmit în dosarul celor doi agenți de Poliție de Frontieră a fost înaintat spre soluționare Tribunalului Bihor, unde a fost înregistrat în cursul zilei de marți.

Lotul acuzaților de corupție

În total, în cursul acestui an au fost anchetați 6 polițiști de frontieră acuzați că au luat șpagă. Pe lângă Sergiu Gorgan și Ioan Pop, vor fi judecați de Tribunalul Bihor pentru acuzații similare agenții Cristian Ban (34 de ani) și Mădălin Costel Bînțu (23 de ani).

Cei doi au fost inculpați pentru că ar fi luat mită de la șoferii de camion care tranzitau zona de graniță cu Ungaria, amenințându-i cu sancțiuni uriașe pentru contravenții fie inexistente, fie pedepsite cu amenzi mult mai mici. Primul a fost acuzat de comiterea mai multor fapte, printre care și transportul cu autospeciala a unui șofer bulgar până la un ATM, pentru a primi banii de șpagă, în timp ce lui Bînțu i s-a imputat că a tratat slujba ca pe o fabrică de bani.

Alți doi polițiști de frontieră au ales să încheie cu procurorii acorduri de recunoaștere a vinovăției. Florian Claudiu Schwartz Madar a primit o pedeapsă de 2 ani de închisoare, cu suspendare, în timp ce agentul Alexandru Marius Dulău și-a dat demisia din Poliția de Frontieră și a acceptat o pedeapsă de un an și 6 luni de închisoare, tot cu suspendare.

Parchetul Bihor, despre al doilea polițist de frontieră arestat în cazul mitei de la bancomat: a tratat slujba ca o „fabrică de bani”

Șpagă pe… Revolut. Polițist de frontieră din Bihor, sub control judiciar după ce ar fi primit mită printr-o aplicație bancară

Pentru a putea primi finanțarea, solicitantul trebuie să administreze unități de asistență socială în cel puțin două județe, inclusiv municipiul București, sau să administreze o unitate ai cărei beneficiari provin din două sau mai multe județe, inclusiv București. Serviciile trebuie să fie încadrate în Nomenclatorul serviciilor sociale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 268/2026.

De asemenea, asociațiile, fundațiile și cultele trebuie să fie persoane juridice române de drept privat fără scop patrimonial, acreditate ca furnizori de servicii sociale, și să dețină licență de funcționare pentru serviciile sociale pentru care solicită subvenția.

Un alt criteriu este ca subvenția să fie solicitată în completarea resurselor financiare proprii ale organizației.

Până la 1.000 de lei pentru fiecare persoană asistată

Valoarea subvenției diferă în funcție de tipul serviciului social acordat.

Pentru serviciile sociale cu cazare, cu excepția adăposturilor de noapte, subvenția poate ajunge la maximum 1.000 de lei pe lună pentru fiecare persoană asistată.

În cazul serviciilor sociale fără cazare, precum și al adăposturilor de noapte, cuantumul este de maximum 600 de lei pe lună pentru fiecare persoană asistată.

Important este că aceste sume nu se cumulează atunci când sunt acordate servicii sociale complementare, în baza planului individualizat de acordare a serviciilor, întocmit potrivit prevederilor art. 46 din Legea asistenței sociale nr. 292/2011, cu modificările și completările ulterioare.

Organizațiile care solicită subvenția trebuie să pregătească un dosar care să cuprindă mai multe documente.

Printre acestea se află cererea de solicitare a subvenției, în original, întocmită potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 1 la HG nr. 1153/2001. Cererea trebuie să includă anexele A și B, respectiv fișa tehnică privind unitatea de asistență socială și datele privind bugetul unității de asistență socială. Documentele trebuie completate și asumate prin semnare, inclusiv prin semnătură electronică.

Dosarul trebuie să mai conțină ultimul bilanț contabil înregistrat la direcția generală a finanțelor publice județeană, respectiv a municipiului București, sau la administrația financiară competentă.

Este necesară și balanța contabilă de verificare din luna anterioară termenului de depunere a documentației, precum și certificatele de atestare fiscală emise de organele fiscale locale și centrale.

Certificatele fiscale trebuie să arate că atât asociația, fundația sau cultul, cât și unitățile de asistență socială pentru care sunt solicitate subvențiile nu au datorii scadente.

Atenție la unitățile aflate în alte județe

În cazul organizațiilor care solicită subvenții pentru unități de asistență socială sau puncte de lucru cu personalitate juridică aflate în alte județe decât cel în care își are sediul asociația, fundația sau cultul, dosarul trebuie să conțină și certificate de atestare fiscală emise de organele fiscale locale din județele respective.

Aceste certificate trebuie prezentate în original.

În situația în care documentația este transmisă electronic, originalele anumitor documente, respectiv cele prevăzute de legislație pentru cerere și situația fiscală, vor fi prezentate la momentul evaluării în teren.

Documentația poate fi transmisă în două modalități.

Prima variantă este depunerea în format scris, într-un pachet închis, la agenția județeană pentru plăți și inspecție socială sau la agenția pentru municipiul București, în a cărei rază teritorială își are sediul organizația solicitantă.

A doua variantă este transmiterea electronică, la adresa de e-mail subventii_lg34@mmanpis.ro.

Organizațiile interesate să obțină subvenții de la bugetul de stat pentru anul 2027 trebuie să depună documentația până la 30 septembrie 2026.

Având în vedere că dosarele trebuie să conțină atât documente financiar-contabile, cât și certificate fiscale pentru unitățile de asistență socială, inclusiv pentru cele situate în alte județe, solicitanții trebuie să verifice din timp dacă documentația este completă și dacă îndeplinesc toate condițiile de eligibilitate.