„Din cercetările efectuate de polițiștii de la protecția animalelor a rezultat că, în cursul lunii decembrie 2025, în timp ce se afla pe o pășune din localitatea Vășad, aceasta ar fi ucis fără drept, cu intenție, prin spânzurare, un câine de rasă comună, de talie medie, de aproximativ 2 ani, care îi aparținea”, se arată într-un comunicat transmis de reprezentanții Poliției Bihor.

Polițiștii continuă cercetările sub supravegherea unui procuror, pentru documentarea întregii eventuale activități infracționale a celui în cauză.

Polițiștii l-au legitimat pe Borcea în dimineața zilei de 26 octombrie, în jurul orei 8:12. Procurorii au reținut că inculpatul ar fi condus o mașină pe strada Făcliei din Oradea, având o alcoolemie de 1,88 mg/l alcool pur în sânge la prima probă biologică, recoltată la ora 8:48, iar la cea de-a doua probă biologică, recoltată la 9:48, 1,61 mg/l alcool pur în sânge.

Prin încheierea pronunțată pe data de 20 aprilie 2026, judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria Oradea a constatat legalitatea rechizitoriului, a admiistrării probelor, precum și a actelor de urmărie penală, dispunând astfel începerea judecății cauzei.Dosarul va trece din faza camerei preliminare la judecarea pe fond, unde urmează ca instanța să analizeze acuzația propriu-zisă și probele.

Întrebat de reporterul Bihon.ro, șeful UPU – SMURD Bihor ia în calcul și demisia începând cu 1 iulie.

„A fost o greșeală. Seara am băut trei beri. Doar trei beri, atât. Și nu am făcut legătura că dimineață trebuie să merg la aeroport să iau pe cineva. Toată ziua de sâmbătă am lucrat la un document important și, la final, m-am uitat la un film și în timp ce m-am uitat am băut cele trei beri. A fost o descătușare după ce am lucrat la acel document. Am uitat efectiv că dimineață trebuie să merg la aeroport. De 30 de ani conduc și nu mi s-a întâmplat așa ceva. Pe Făcliei, era filtrul” a povestit Hadrian Borcea care a spus că așteaptă decizia instanței și nu știe ce va face în continuare.

„Am greșit și îmi pare foarte rău. Iau în calcul și demisia începând cu 1 iulie”, a mai spus șeful UPU SMURD, Hadrian Borcea.

Validarea obligatorie a codurilor la crearea contului

La momentul înregistrării, sistemul transmite automat două coduri de verificare: unul pe adresa de e-mail introdusă și unul prin SMS pe numărul de telefon. Validarea ambelor coduri trebuie realizată pe loc, imediat, fără a închide pagina sau a întrerupe procesul. Dacă nu se face în acel moment, contul rămâne blocat. Dacă sesiunea de înregistrare este închisă sau abandonată înainte de introducerea codurilor, contul nu se creează efectiv și rămâne cu un status nefinalizat în sistem. Nu este posibilă revenirea ulterioară, validarea codurilor se face exclusiv pe loc, în momentul procedurii.

Cetățenilor li se recomandă să valideze codurile de pe e-mail și SMS imediat, în caz contrar, dacă nu o fac pe loc, contul rămâne blocat. Datele de identificare, adresă de e-mail, număr de telefon, CNP, nu vor mai putea fi folosite pentru a iniția o nouă înregistrare, întrucât sistemul le va considera deja asociate unui cont nefinalizat.

Introducerea corectă a numărului de telefon

La completarea câmpului pentru numărul de telefon, platforma are presetată implicit prefixul de țară +40 (România). Prin urmare, cetățenii trebuie să introducă numărul de telefon fără cifra „0” de la început.

Exemplu corect de completare: dacă numărul dvs. este 0771 XXX XXX, în câmpul din platformă se va introduce: 771 XXX XXX.

Potrivit comunicatului municipalității, greșeala frecventă semnalată se referă la introducerea unui „0” suplimentar în fața numărului (ex. 0771…), ceea ce determină invalidarea automată a numărului de telefon de către sistem, iar mesajul SMS cu codul de verificare nu va fi transmis.

Pașii necesari de urmat dacă nu s-a finalizat validarea

Dacă procesul de validare nu a fost finalizat la momentul inițierii creării contului, contul va rămâne blocat cu un status nefinalizat. În această situație, cetățeanul nu va putea crea un nou cont utilizând aceleași date (e-mail, telefon, CNP).

Pentru rezolvarea acestei situații, persoana are de urmat următorii pași:

• să transmită o solicitare de ștergere a contului nefinalizat pe adresa de e-mail a Serviciului Parcări: parcari@oradea.ro
• solicitarea trebuie să conțină datele de identificare utilizate la înregistrare (adresa de e-mail, numărul de telefon și/sau CNP-ul).
• personalul Primăriei va proceda la ștergerea contului nefinalizat, după care cetățeanul va putea relua procesul de înregistrare de la zero, respectând pașii descriși mai sus.

Crearea corectă a contului în 3 pași

1. Completăți formularul de înregistrare cu datele personale corecte. La câmpul număr de telefon, introduceți numărul fără „0” inițial (ex: 771 XXX XXX).

2. Verificați imediat adresa de e-mail și telefonul mobil pentru codurile de verificare primite.

3. Introduceți ambele coduri imediat, fără a închide pagina sau a întrerupe sesiunea. Dacă nu validați pe loc — contul rămâne blocat.

Sectorul industrial rămâne unul dintre principalii angajatori din județ. În Oradea, Borș, Salonta și Aleșd sunt disponibile locuri de muncă în fabrici și linii de producție, de la operatori pe roboți industriali și mașini-unelte, până la montatori subansamble și muncitori necalificați în metalurgie sau confecții. Se caută frecvent persoane cu studii profesionale sau gimnaziale, însă există și poziții pentru ingineri, specialiști în calitate, logistică sau programare producție, destinate absolvenților de studii universitare.

În industria textilă și a încălțămintei, activitatea este concentrată în Oradea, unde sunt disponibile posturi de confecționeri, operatori și muncitori necalificați. În Oradea și în orașele mai mici precum Salonta, Marghita și Aleșd, apar locuri de muncă în comerț și servicii: lucrători comerciali, casieri, vânzători, manipulanți marfă și agenți de servicii clienți.

În același timp, sectorul de securitate privată continuă să genereze cerere, mai ales în Oradea, unde sunt căutați agenți de securitate cu studii gimnaziale, profesionale sau liceale. În alimentație publică și turism, ofertele sunt concentrate în Oradea și zona Băilor Felix, unde se caută bucătari, ajutoare de bucătar, ospătari, cameriste și personal pentru hoteluri și restaurante.

În mai multe localități din județ, inclusiv în Oradea, Salonta și zone rurale, sunt disponibile locuri de muncă în construcții și lucrări tehnice: muncitori necalificați la demolări, terasamente, drumuri sau manipulare materiale, dar și meserii calificate precum electricieni, instalatori, sudori, lăcătuși sau excavatoriști. În agricultură și activități conexe, posturile sunt concentrate în special în mediul rural și vizează muncitori necalificați, îngrijitori de animale sau lucrători sezonieri.

Deși mai puține numeric, există și posturi pentru candidați cu studii superioare: ingineri, contabili, specialiști în achiziții, resurse umane, IT sau management. Acestea sunt localizate aproape exclusiv în Oradea și în câteva companii industriale din Borș.

Condițiile de angajare, valabilitatea ofertei și informațiile suplimentare despre fiecare loc de muncă în parte se pot obține la sediul Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Bihor, strada Transilvaniei nr. 14.

Lista locurilor de muncă disponibile în județul Bihor:

‘În primul rând, instabilitatea politică are un cost economic direct și măsurabil. Se vede în dobânzile la care se împrumută statul, în cursul de schimb, în ratele la credite și în fondurile PNRR, pe care România riscă să nu le mai acceseze. România plătește deja o penalizare zilnică pentru instabilitatea și suprapunerea de crize pe care le parcurge. Dobânzile la care se împrumută statul au crescut brusc, cu aproape un punct procentual față de nivelul din februarie, de la 6,4%, la 7,31%. Dacă instabilitatea persistă, aceste creșteri se pot adânci și mai mult, ceea ce înseamnă costuri mai mari pentru companii și rate lunare mai ridicate pentru populație’, se arată într-un comunicat al organizației, transmis marți.

Potrivit sursei citate, cursul euro poate urca cu 1-2%, de la 5,09 lei, spre 5,20 lei, iar România, cu unul dintre cele mai ridicate grade de transmitere a cursului în inflație din regiune, va simți imediat această mișcare în prețurile de consum. În același timp, ratele la credite pot crește cu aproximativ 7,5-10%, ceea ce înseamnă venituri disponibile mai mici și o presiune suplimentară asupra consumului.

Pe termen mediu și lung, miza este, însă, mult mai mare pentru că, dacă această criză compromite reducerea deficitului bugetar, România riscă să piardă ratingul de țară investment grade. ‘Ungaria a trecut prin acest scenariu și a plătit cu o creștere de 3 puncte procentuale a costurilor de finanțare. Aplicat României, un astfel de scenariu ar genera cheltuieli suplimentare cu dobânzile de +4 miliarde lei în 2026, +12 miliarde în 2027, +22 miliarde în 2028, +30 miliarde în 2029 și +33 miliarde în 2030, adică peste 100 de miliarde de lei în cinci ani’, subliniază Concordia.

Pentru a acoperi aceste costuri suplimentare și a menține bugetul de stat în parametrii asumați față de partenerii europeni, România ar trebui să crească TVA cu încă 3 puncte procentuale sau să majoreze toate celelalte impozite. Un scenariu pe care România nu și-l permite, arată patronatele.

Conform analizei Concordia, în scenariul optimist, România pierde minimum 30% din sumele PNRR așteptate în 2026, circa 3,5 miliarde euro. În această situație, există două variante posibile. Dacă proiectele se opresc, creșterea economică scade cu 0,2-0,3 puncte procentuale, statul pierde 600-700 de milioane de euro din taxe nerealizate, iar deficitul bugetar ajunge la 6,43% din PIB, însoțit de șomaj mai mare și firme în faliment. Dacă, în schimb, statul acoperă diferența din bugetul propriu pentru a continua investițiile, deficitul urcă la 6,9% din PIB, un nivel greu de finanțat în contextul costurilor de împrumut în creștere.

În scenariul negativ, pierderea ajunge la 50%, aproximativ 5,7 miliarde euro. Fără compensare bugetară, creșterea economică scade cu 0,35-0,40 puncte procentuale, statul pierde 1,4-1,5 miliarde euro din încasări fiscale, iar deficitul crește la 6,61% din PIB. Cu compensare din bani publici, deficitul depășește 7,2%, un nivel care pune în pericol direct ratingul de țară.

‘În scenariul critic, majoritatea reformelor asumate prin PNRR sunt ratate, iar pierderile ating 70%, circa 8 miliarde euro. Fără compensare, PIB-ul scade cu 0,6-0,7 puncte procentuale, pierderile fiscale ating 1,9-2,0 miliarde euro, iar deficitul urcă la 6,75%. Cu acoperire din fonduri naționale, deficitul ajunge la 7,8% din PIB, cu probabilitate ridicată de retrogradare la statutul de junk. Costul instabilității politice îl plătesc companiile și cetățenii. Decidenții politici au datoria să restabilească, cât mai repede, încrederea mediului privat, a investitorilor și a cetățenilor în direcția, stabilitatea și predictibilitatea României’, menționează documentul citat.

Confederația Patronală Concordia reprezintă 20 dintre cele mai importante sectoare ale economiei românești, cu o contribuție de 30% din PIB și aproape jumătate de milion de angajați în peste 4.200 de companii mari și mici, cu capital românesc și străin. Confederația patronală este singura organizație din România membră BusinessEurope, Organizația Internațională a Angajatorilor (IOE) și Business at OECD (BIAC).

Sursa: AGERPRES

‘Angajații fac mai mult, câștigă mai puțin și se simt tot mai nesiguri pe jobul pe care îl au. Astfel, presiunea volumului de muncă și stagnarea veniturilor au creat un ‘cocktail’ toxic pentru retenție: peste 30% dintre angajați plănuiesc să își schimbe jobul în următoarele 6 luni’, arată cercetarea MKOR, ‘Employee Sentiment 2026: Perspectiva angajaților români 2023-2025’.

Potrivit sursei citate, moralul colegilor și al angajaților înregistrează tendința negativă cea mai accentuată din ultimii 3 ani ai studiului. În același timp, volumul de muncă a crescut constant: angajații raportează niveluri ridicate și susținute de suprasolicitare din 2023 până în 2025. În același timp, percepțiile legate de dimensiunea echipelor s-au deteriorat vizibil: angajații fac mai mult cu mai puțini oameni.

‘Observăm un trend periculos care s-a consolidat în ultimii trei ani: o deconectare profundă între efortul depus de angajați și recunoașterea primită. Nu mai vorbim doar despre o nemulțumire salarială, ci despre o criză de cultură organizațională. Companiile care ignoră epuizarea echipelor și lipsa perspectivelor de creștere vor pierde lupta pentru talente în 2026. Companiile care acționează acum vor câștiga loialitatea oamenilor pe termen lung’, a explicat Corina Cimpoca, fondatoare MKOR, într-un comunicat.

Astfel, presiunea suplimentară nu vine însoțită de compensații pe măsură. Ponderea angajaților care raportează majorări salariale s-a înjumătățit față de 2023 iar în ceea ce privește beneficiile extrasalariale, 3 din 10 angajați declară că pachetul s-a redus față de 2024, o tendință în creștere față de edițiile anterioare ale studiului.

La acestea se adaugă scăderea percepției siguranței locului de muncă. Angajații sunt tot mai nesiguri pe stabilitatea jobului, ceea ce amplifică presiunea psihologică și alimentează intenția de plecare.

‘Angajații cu risc ridicat de plecare reprezintă 29% din total. Sunt mai degrabă bărbați (57%), cu vârsta medie de aproximativ 40 de ani, cu venituri mici și angajați pe poziții de execuție. Percep pachetul total drept în scădere și mediul de muncă ca fiind instabil. Pentru ei, siguranța locului de muncă și oportunitățile de avansare în carieră au o relevanță mai ridicată decât pentru media generală. La polul opus, 52% sunt angajați stabili: profil echilibrat între femei și bărbați, venituri medii, percepție pozitivă sau neutră față de pachetul total și mediul de muncă’, se precizează în comunicat.

Salariul rămâne principalul factor decizional atunci când vine vorba de schimbarea locului de muncă, dar studiul arată că stabilitatea și perspectivele de creștere profesională devin tot mai importante în ecuația retenției.

În aceste condiții, datele cercetării trasează trei direcții cu impact direct asupra retenției: transparență și comunicare activă, prin update-uri regulate privind direcția organizației, criteriile de performanță și traseele de carieră; recalibrarea pachetului total de remunerație, prin reconsiderarea beneficiilor low-cost, dar relevante poate face diferența fără costuri majore; audit al volumului de muncă, respectiv o redistribuire a sarcinilor, clarificare a priorităților și angajări țintite.

Studiul a fost realizat pe un eșantion de 1.000 de respondenți iar marja de eroare este de ±3,1%.

Sursa: AGERPRES

19:15 – Oradea Toastmasters – ședință de vorbit în public, Comuniteca – Crișul Shopping Center

20:30 – Quiz Night by Frodo, Lord’s Pub

Expoziții

Muzeul Țării Crișurilor, Str. Armatei Române, nr 1/A:

• Expoziția „Arta vitraliului la 360°” a artistei Amalia Verzea (expoziție temporară);
• Expoziția „Minoritățile din Spiš” (expoziție temporară);
• Expoziția „Artiști plastici orădeni între 1860-1940” (expoziție permanentă);
• Expoziția permanentă a Secției de Științele Naturii;
• Expoziția permanentă a Secției de Arheologie și Istorie;
• Expoziția permanentă a Secției de Etnografie;
• Lapidariul (expoziție permanentă);
• Vivariul (expoziție permanentă).

Muzeul Memorial „Aurel Lazăr”, Str. Aurel Lazăr nr.13:

• Expoziția permanentă „Bihorul «… la spargerea lumii»” (12 octombrie 1918-20 aprilie 1919).

Muzeul Memorial „Iosif Vulcan”, Str. Iosif Vulcan nr.16:

• Expoziția permanentă a Muzeului Memorial „Iosif Vulcan”.

Muzeul Memorial „Ady Endre”, Parcul Traian nr. 1:

• Expoziția permanentă a Muzeului Memorial „Ady Endre”.

Muzeul Orașului Oradea, P-ța Mihai Viteazul nr. 39-41 (Cetatea Oradea):

• Expoziție de artă fotografică dedicată Nepalului (expoziție temporară);
• Expoziția „Muza și ispita. Reprezentări feminine în lucrările ex-libris din colecția Muzeului Țării Crișurilor” (expoziție temporară);
• Expoziția „Pictură modernă și contemporană românească din colecția Muzeului Țării Crișurilor” (expoziție temporară);
• Expoziția „Dantela de porțelan a unei epoci gri” (expoziție temporară);
• Expoziția „Reptile și arahnide tropicale vii” (expoziție temporară);
• Expoziția „101 ani de evoluție a calculatoarelor” (expoziție temporară);
• Expoziția „Episcopul Nicolae Popoviciu al Oradiei. Un luptător al credinței creștine împotriva comunismului” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Repere din istoria pompierilor bihoreni” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Istoria orașului Oradea de la preistorie până în epoca migrațiilor” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Marea invazie mongolă” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Umanism și renaștere la Oradea” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Cucerirea și stăpânirea otomană” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Perioada habsburgică și dualistă” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Domus Dispensatoris. Ocrotirea sănătății în Cetatea Oradea (sec. XVII–XIX)” (expoziție permanentă);
• „Expoziția închinată Primului Război Mondial și lui Traian Moșoiu” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Arhitectura orădeană” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Spațiul urban orădean” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Viața culturală orădeană interbelică și postbelică” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Învățământul orădean în sec. XX” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Viața cotidiană orădeană în comunism” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Discoteca anilor ’70-’80” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Represiunea comunistă” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Arta memoriei: Leon Alex” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Istoria fotografiei orădene” (expoziție permanentă);
• „Expozițiile cultelor religioase” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Biserici în palat – cercetări arheologice în palatul princiar” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Renaștere prin restaurare” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Sala cu grifoni” (expoziție permanentă);
• „Lapidarium” (expoziție permanentă).

Recomandare Cinema Palace

Diavolul se îmbracă de la Prada 2 (The Devil Wears Prada 2)

FOTO: Cinema Palace

Întregul program al cinematografului, precum și biletele sunt disponibile aici.

Configurația furnizorilor de ţiţei s-a stabilizat în jurul a trei piloni principali, după ce fluxurile din Orientul Mijlociu (precum cele din Irak, de unde aduceam cantităţi) au devenit sporadice sau au fost sistate din cauza costurilor logistice și a instabilității de la Marea Roșie:

• Kazahstan este lider de piață. Peste 80% din țițeiul de import este de origine kazahă. Acesta este vital pentru rafinăriile Petromidia (Rompetrol, controlată) și Petrobrazi.
• Pentru Petromidia, este descărcat în portul Midia, operat chiar de Rompetrol, restul vine la Constanţa.Deși tranzitează conducte de pe teritoriul Rusiei către portul Novorossiysk, acesta este certificat ca fiind non-rus și este exceptat de la sancțiuni. În prezent, livările prin Novorossiysk sunt în parte afectate, datorită unui atac din partea Ucrainei.
• Prin terminalele din Georgia, țițeiul azer (Azeri Light) ajunge constant în Constanța, fiind o alternativă de o calitate mai bună pentru mixul de rafinare.
  În ultimul an, a intrat în scenă petrolul american. Petrolierele descarcă în Constanța, trecând prin Bosfor, țiței de tip WTI (West Texas Intermediate), oferind rafinăriilor românești o oarecare independență (deocamdată cantităţile sunt relativ mici) față de sursele din zona Mării Negre, a relatat Economedia.

Terminalul petrolier din Constanța poate primi nave cu un pescaj de până la 17,5 metri, astfel fiind posibilă și descărcarea tancurilor petroliere de mare capacitate.

Din Portul Constanța, țițeiul ajunge la operatorul național Conpet, care îl distribuie prin conductele magistrale către rafinăriile Petrobrazi și Petrotel (care a fost urmărită la finalul anului 2025 din cauza unor sancțiuni americane). În schimb, Petromidia are proproiul terminal în Midia.

Capacitatea de descărcare la danele petroliere este de aproximativ 24 de milioane de tone pe an, însă portul funcționează momentan la o utilizare medie care lasă loc de creștere. Din rafinării, bezina şi motorina este preluată cu cisternele distribuitorilor şi duse la staţiile din toată ţara, a mai scris sursa menționată anterior.

La invitația autorităților locale au răspuns aproximativ 120 de persoane, aproximativ 70% dintre cei care se aflau în sală fiind reprezentanți ai operatorilor economici care dețin săli de jocuri de noroc, patroni și angajați. Din partea primăriei au fost prezenți viceprimarul Teofil Filimon, directorul Poliției Locale, Samuel Milian, secretarul general Eugenia Borbei și directorul economic Eduard Florea. Pe lista celor care s-au înscris că doresc să vorbească au fost trecute 12 persoane, de la președintele unei fundații, un cadru universitar, simpli cetățeni și reprezentanții firmelor care operează păcănele.

Vieți distruse din cauza jocurilor de noroc

Printre cei care au dorit să-și prezinte punctul de vedere privind dorința municipalității de a permite amplasarea păcănelelor doar în anumite zone ale Oradiei s-a aflat și Olimpia Urdea, cadru universitar în cadrul Facultății de Arte, dar care a venit în calitate de reprezentant al unei asociații de proprietari dintr-un bloc din Centrul civic, la parterul căruia funcționează o sală de jocuri. Aceasta a ținut să precizeze că locuitorii din acel bloc se simt amenințați de existența acelei săli, având în vedere ceea ce se petrece în fața acelui spațiu.

„Pur și simplu ne este frică să venim seara acasă.” a declarat profesoara Urdea.

În calitate de cadru universitar, Olimpia Urdea a invocat câteva cazuri concrete ale unor studenți ale căror vieți au fost distruse de patima jocurilor de noroc. Un tânăr și-a pierdut banii de bursă, iar o studentă a fost nevoită să divorțeze din cauza dependinței de jocuri a soțului. În opinia Olimpiei Urdea, păcănelele ar trebui interzise categoric pe raza municipiului Oradea, nu mutate în anumite zone.

Un alt caz cutremurător a fost cel povestit de un tânăr despre fratele său, care și-a distrus viața din cauza jocurilor de noroc, cu toate că a fost și internat într-un centru pentru a se trata, însă la scurt timp s-a întors la patima păcănelelor.

“Vreau să prezint cazul fratelui meu, care a avut o familie dar a pierdut-o din cauza jocurilor de noroc. A pierdut foarte mulți bani, câteva case aș putea spune. Jocurile de noroc distrug vieți. Să fie mutate cât mai departe de zonele locuite, doar așa copiii noștri vor avea un viitor.” a povestit acel tânăr.

Locuitorii cartierului Grigorescu nu vor păcănele în vecinătate

Mai multe persoane care locuiesc în cartierul Grigorescu au cerut municipalității să regăndească zonele în care vor fi permise păcănelele, având în vedere că în forma propusă de zonare, acestea ar fi prea aproape de locuințele lor. Un orădean, care a locuit pe strada Transilvania, ulterior mutat în cartierul Grigorescu, susține că a trăit calvarul de a avea în vecinătate o sală de jocuri și nu mai vrea să treacă din nou prin așa ceva. Un alt orădean care stă în același cartier susține că o distanță de 500 de metri între zonele rezidențiale și perimetrele în care se va permite amplasarea păcănelelor este prea mică, propunând mutarea acestora în zonele industriale, cât mai departe de copii.

Reprezentanții firmelor invocă dispariția locurilor de muncă

Intervențiile celor care au reprezentat operatorii economici care activează în zona jocurilor de noroc au fost axate pe două direcții, respectiv acordarea unui termen tranzitoriu de un an pentru a conforma noilor condiții și riscurile pierderii de locuri de muncă. Patronul unei firme de profil a susținut că sunt respectate toate cerințele legale privind accesul persoanelor în sălile de jocuri de noroc, există sisteme de supraveghere, ceea ce poate fi verificat de instituțiile abilitate. Un alt reprezentant a afirmat că zonele unde se va permite funcționarea păcănelelor sunt prea vag delimitate.

FOTO: Dezbatere publică jocuri de noroc, 28.04.2026

Primarul Birta nu susține interzicerea totală ci reglementarea zonelor pentru păcănele

Primarul Oradiei, Florin Birta, a ajuns la dezbaterea publică privind reglementarea jocurilor de noroc direct de la aeroport și a susținut necesitatea implicării administrației locale într-un domeniu care, până recent, scăpa controlului municipal. El a explicat că noul cadru legal stabilit prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 7 din 25 februarie 2026 corectează o situație anormală, în care autoritățile locale nu aveau nicio pârghie de intervenție, deși efectele erau resimțite direct în comunitate.

„Posibilitatea municipalităților să reglementeze domeniul acesta al jocurilor de noroc este una binevenită, pentru că era o absurditate ca într-un oraș primăria să nu aibă niciun cuvânt de spus în ceea ce înseamnă jocurile de noroc. Adică, doar că o autorizație emisă de un oficiu sau de agenție, totuși cred că trebuie ca și primăria să aibă un punct de vedere pe acest subiect.” a declarat Florin Birta.

În urma apariției ordonanței, consilierii locali liberali au fost, în prima fază, categorici în privința interzicerii totale a păcănelelor în Oradea, însă primarul Birta le-a recomandat că ar fi mai utilă o reglementare a acestei probleme.

„După apariția acelei ordonanțe, am avut o întâlnire cu consilieri locali și primul impuls a colegilor mei a fost să interzicem total jocurile de noroc în municipiu. După care, din discuții în discuții, am văzut ce au mai făcut alte orașe în țară. Am văzut ce se mai întâmplă în alte țări. Am studiat problema. Chiar o săptămână m-am ocupat de această problemă și am mers să văd ce se întâmplă.” a spus primarul Oradiei.

Concluzia la care a ajuns primarul este că principala problemă o reprezintă amplasarea sălilor de jocuri în zonele rezidențiale.

„Am văzut că marea, marea problemă sunt aceste săli de jocuri de noroc la parterul blocurilor, ceea ce este inadmisibil și ceea ce în Oradea nu mai poate funcționa.” a afirmat edilul.

Cazuri de cămătărie surprinse de primarul Oradiei

Primarul Birta a oferit și exemple concrete privind efectele sociale ale fenomenului, inclusiv situații de exploatare a persoanelor vulnerabile.

„Am văzut și m-am documentat pe acest subiect. Și în două sau trei locații de jocuri de noroc, în exterior și în interior, erau oameni care dădeau bani cu camătă la cei care intrau, pierdeau banii, ieșeau afară supărați că și-au pierdut banii. Și erau persoane care profitau de această slăbiciune a lor.” a declarat Florin Birta.

Soluția propusă de administrația locală nu este interzicerea totală, ci o reglementare strictă și o repoziționare a acestor activități, explicând diferența dintre situația actuală și modelul propus, bazat pe delimitarea unor zone dedicate.

„De aceea, cred și susțin că aceste jocuri de noroc nu trebuie să le interzicem, dar trebuie să le reglementăm în anumite zone. Putem face și un referendum. Eu vă garantez că 80%, dacă nu 90%, din populație, probabil va fi pentru interzicerea jocurilor de noroc. Trebuie să recunoaștem acest lucru. Dar aceste chestiuni de interzicere, coroborate cu faptul că în online pot să meargă și să joace în continuare fără niciun control, e o problemă mare. Una este să ai aceste unități de jocuri de noroc din 10 în 10 metri pe zone pietonale, unde merg oamenii și trec toată ziua pe lângă ele, sau alta este să fie în anumite zone în care, dacă vrei să mergi să joci la aceste jocuri de noroc, știi că mergi acolo. Și atunci, când ai aceste zone reglementate, sunt și mai ușor de controlat, sunt și mai ușor de văzut cine intră în ele, cum intră în ele, dacă se respectă reglementarea legală.” a precizat primarul Birta.

Una dintre variantele analizate vizează amplasarea acestor activități în zone periferice, cu acces controlat.

„Inițial am zis să stabilim două zone, dar am ajuns la concluzia că trebuie să fie în lungul centurii, în zone unde sunt centre comerciale, care să aibă intrare separată din parcare, nu pe aceeași intrare cu cei care intră acolo toată ziua, și să găsim niște soluții din acest punct de vedere.” a fost opinia edilului.

Cazinou la marginea municipiului

Una dintre propunerile avansate de primarul Oradiei către operatorii care administrează săli de jocuri de noroc ar fi asocierea în vederea deschiderii unui cazinou la marginea orașului.

„Am spus inclusiv că am fi deschiși, dacă se dorește, să vă construiți undeva în afara orașului un cazinou, special dedicat pentru astfel de activități. Deci nu mergem pe interzicere totală, dar încercăm să scoatem aceste zone din zonele populate, din zonele de locuință.” a mai spus Birta.

Pe lângă sugestiile transmise prin mijloace electronice, municipalitatea a ținut să organizeze dezbaterea publică pentru a aduna opinii din partea cetățenilor și celor care activează în domeniul jocurilor de noroc pentru a îmbunătăți proiectul de regulament. Forma finală a regulamentului va fi supusă aprobării în ședința Consiliului local din 30 aprilie.

„De aceea am vrut să avem această dezbatere publică, să vedem și punctele dumneavoastră de vedere. De aceea regulamentul a fost postat online și am avut și acolo câteva sesizări și solicitări de modificare. Noi vom strânge aceste idei și până la ședința de Consiliu Local de joi vom veni cu o formă finală și vom aproba acest regulament.” a concluzionat primarul Oradiei.