Contestația este semnată de 18 liberali din aripa Adrian Veștea.

Surse politice au precizat că, în urma deciziei Tribunalului București, toată structura de conducere a partidului anterioară Congresului din data de 21 iunie rămâne în funcție. AGERPRES

Potrivit oamenilor legii, tânărul are înălțimea aproximativ 1,72 m, greutatea aproximativ 70 kg, constituție atletică, față ovală, ochi căprui, păr șaten, tuns scurt.

La momentul dispariției, acesta purta pantaloni de trening albaștri și o bluză albastră, cu glugă.

„Cetăţenii care pot furniza orice informaţii în legătură cu această persoană sunt rugaţi să contacteze cea mai apropiată unitate de Poliţie şi să apeleze gratuit numărul de telefon 112!. Nu uitaţi că orice informaţie poate readuce o persoană dispărută în sânul familiei!”, au transmis oamenii legii.

Polițistul i-a anunțat imediat pe procurori tentativa de mituire, iar ulterior a colaborat cu anchetatorii pentru a-l dovedi pe cel care oferea șpaga. Astfel, pe 24 iunie, după ce a insistat să se întâlnească cu anchetatorul, bărbatul de 27 de ani i-ar fi oferit 200 de euro – patru bancnote a câte 50 euro.

În schimbul sumei, polițistul ar fi trebuit „să îndeplinească un act contrar îndatoririlor sale de serviciu, respectiv a-i soluţiona în mod favorabil dosarul penal în care este cercetat sub aspectul săvârşirii de infracţiuni la regimul rutier”.

În momentul în care a înmânat banii, tânărul a fost surprins în flagrant delict de procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor, alături de ofițerii Direcției Generale Anticorupție Bihor.

Inculpat pentru dare de mită, bărbatul a fost pus de Parchetul Bihor sub control judiciar, după ce a stat în arest 24 de ore. „Totodată, prin ordonanţa procurorului s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra sumei de 200 de euro (…), care a fost ridicată de la inculpat (…) cu ocazia constatării infracţiunii flagrante, în vederea confiscării speciale”, se arată într-un comunicat al Parchetului județean.

Dosarul de dare de mită a fost trimis Tribunalului Bihor, instanță care va analiza mai întâi legalitatea administrării probelor.

Ministrul interimar al Muncii a precizat într-o postare pe Facebook că toate persoanele vulnerabile evacuate din azile „au fost preluate în siguranță”.

Datele furnizate de ministrul interimar al Muncii nu coincid cu cele furnizate de Ministerul Sănătății. Ministerul Sănătății susține că au fost relocați 411 pacienți, în timp Pîslaru a anunțat că au fost relocate 409 persoane. La fel ca datele Ministerului Muncii, și cele ale Poliției Rommâne arată că este vorba despre 409 pacienți preluați din azilele coordonate de Viorel Pașca.

„Dincolo de emoția pe care acest caz a generat-o, trebuie să spunem un lucru foarte clar: plasarea sau menținerea persoanelor vulnerabile în servicii sociale care funcționează în afara cadrului legal, fără acreditare și fără licență de funcționare, este incompatibilă cu obligațiile pe care statul le are față de acești beneficiari și nu poate reprezenta o soluție acceptabilă. Astfel de practici trebuie să înceteze definitiv”, a scris Dragoș Pîslaru pe rețelele de socializare.

Datele inițiale furnizate de Ministerul Sănătății arată astfel:

• 9 persoane au rămas internate la Spitalul Județean Oradea;
• 9 persoane au rămas internate la Spitalul Municipal din Beiuș;
• 5 persoane au fost preluate de DGASPC Bihor;
• 388 de persoane „au fost deja relocate în țară, fiind preluate în special de către DGASPC județene”, a relatat Digi24.

În cursul zilei de miercuri, 1 iulie, Viorel Pașca, cel care coordona rețeaua de azile, a fost audiat de procurorii DIICOT în dosarul de trafic de persoane și constituire de grup infracțional organizat.

Ce urmează pentru persoanele relocate din azile

Ministrul a explicat că, pe termen scurt, Guvernul va asigura resursele financiare pentru îngrijirea sutelor de persoane vulnerabile preluate din azile din Fondul de rezervă. În același timp, autoritățile vor verifica „inclusiv prin vizite pe teren” stare persoanelor relocate și condițiile în care aceștia sunt îngrijiți, a mai explicat Pîslaru.

În perioada următoare, va fi disponibilă o linie telefonică dedicată „astfel încât aparținătorii, acolo unde există, să primească informații în timp real despre situația persoanelor relocate”.

„În paralel, vor fi finalizate evaluările medicale, sociale și psihologice, managementul de caz și planurile individuale de intervenție, astfel încât măsurile următoare să fie stabilite în funcție de nevoile fiecărei persoane”, a mai susținut Dragoș Pîslaru.

Schimbări propuse de minister

Ministrul interimar al Muncii a explicat că va face publice toate raportele Ministerului Muncii pe această temă și va fi organizată „o dezbatere publică de consultare privind măsurile de remediere necesare, inclusiv modificările legislative”.

Dragoș Pîslaru a mai adăugat că analiza bugetului serviciilor sociale pe anul 2027 trebuie crescut, astfel încât deciziile „să pornească de la realitatea din teren, nu de la estimări incomplete”.

„Voi întări rolul monitorizării independente în sistemul de servicii sociale. Verificarea condițiilor din centre nu trebuie să depindă exclusiv de mecanisme administrative interne, ci trebuie să includă mai clar expertiza organizațiilor neguvernamentale, a profesioniștilor independenți, a reprezentanților beneficiarilor și, acolo unde este cazul, a aparținătorilor”, a mai adăugat ministrul interimar al Muncii.

Ministrul arată că „trebuie să construim un sistem în care persoanele vulnerabile sunt protejate într-un cadru legal, sigur, verificabil și demn”.

Viorel Pașca, dus la DIICOT București. Avocatul Răzvan Doseanu preia apărarea în dosar

Bihor i-a salvat, Mehedinți i-a abandonat: bolnavi psihic lăsați în stradă, sub ochii Poliției!

Percheziții DIICOT la samariteanul Viorel Pașca: acuzații de trafic de persoane și grup organizat. A fost constituit un spital mobil

Conform surselor Bihon, cei vizați de măsura reținerii sunt Viorel Emanuel Pașca, Viorel Teodor Pașca, Florica Pașca, Abel Pașca, Daniel Sabin Pașca și Delia Păcală. Cu toții au fost duși la DIICOT București în cursul nopții de marți spre miercuri.

„Toată familia Pașca și colaboratorii consideră că sunt nevinovați raportat la acuzațiile aduse. Nu au dat declaratii la DIICOT având în vedere că nu au dormit de peste 30 de ore și au făcut un drum de la Oradea la București”, a explicat, pentru Bihon, avocatul Răzvan Doseanu, cel care îl reprezintă pe Viorel Pașca.

Doseanu a precizat că, în opinia sa, Pașca, familia și colaboratorii acestuia au încercat să ajute persoane bolnave, majoritatea lipsite de orice mijloace de trai.

„Practic, ceea ce autoritățile nu au făcut, a făcut domnul Pașca”, a precizat avocatul Doseanu. „E păcat că astfel de oameni au ajuns în cătușe. Consider că nu prezintă nicun fel de pericol pentru ordinea publică și că ancheta penală ar putea continua în bune condiții cu inculpații în stare de libertate.”

Alte persoane care sunt cercetate în dosar au fost puse sub control judiciar.

„Am solicitat să studiem întregul dosar al cauzei și ne manifestăm dorința de colaborare cu autoritățile pentru aflarea adevărului în acest caz”, a mai precizat avocatul Răzvan Doseanu.

După ce cei 6 reținuți vor fi audiați de procurorul de caz din cadrul DIICOT – Structura Centrală, se va formula propunere de arestare preventivă, care va fi analizată de un judecător de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București. Nu se știe deocamdată dacă propunerile vor fi judecate miercuri sau joi.

Peste 400 de persoane „relocate”

Așa cum Bihon a relatat, 27 de percheziții au fost făcute marți dimineața, de către procurorii DIICOT – Structura Centrală, împreună cu polițiștii Direcției Investigații Criminale la domiciliile mai multor persoane, firme și instituții publice din Bihor, într-un dosar în care au fost formulate acuzații de trafic de persoane și constituirea unui grup infracțional organizat. Viorel Pașca a fost acuzat că, între 2020 și iunie 2026, ar fi adăpostit sute de persoane despre care anchetatorii spun că se aflau în stare de vădită vulnerabilitate, aveau dizabilități psihice, nu se puteau apăra și nu își puteau exprima voința „și pe care le-au menținut într-o stare de dependență și aservire”.

În cursul zilei de marți, dar și a nopții care a urmat, 409 persoane din așezămintele din mai multe localități din Bihor au fost mutate la Spitalul Județean, la cel din Beiuș, dar și în alte locuri din țară, unde au fost preluate de DGASPC-urile județene, a anunțat Ministerul Sănătății.

Miercuri seara, în Piața Unirii din Oradea este programat un eveniment de susținere pentru Viorel Pașca. Localnicii sunt chemați să își exprime public sprijinul față de acesta.

Inițiativa a fost lansată pe rețelele sociale de Dan Craznic, un orădean cunoscut pentru implicarea sa în organizarea mai multor manifestații publice din ultimele luni. Până la mijlocul zilei, 350 de persoane își manifestaseră interesul pentru participare.

Mesajul care promovează adunarea pune accent pe protejarea persoanelor vulnerabile și critică presupuse abuzuri ale instituțiilor statului, în contextul investigației aflate în desfășurare privind centrele sociale din zona Bihorului. Organizatorii susțin că astfel de persoane ar trebui protejate și nu afectate de dispute sau acțiuni instituționale considerate excesive.

Evenimentul este anunțat pentru intervalul 20:00–21:00.

Mobilizarea are loc chiar în ziua în care Viorel Pașca a fost chemat la audieri la sediul central al DIICOT, în dosarul care vizează presupuse infracțiuni de constituire a unui grup infracțional organizat și trafic de persoane în formă continuată. Procurorii susțin că sute de persoane aflate în situații vulnerabile ar fi fost exploatate sub aparența unei activități caritabile, pentru obținerea de venituri provenite din donații, sponsorizări și din resursele financiare ale beneficiarilor.

Viorel Pașca neagă însă toate acuzațiile și susține că activitatea sa a avut un caracter umanitar. Acesta afirmă că multe dintre persoanele găzduite în centre au fost direcționate acolo chiar de instituții ale statului, întrucât nu existau alte soluții pentru îngrijirea și adăpostirea lor.

Viorel Pașca, dus la DIICOT București. Avocatul Răzvan Doseanu preia apărarea în dosar

Evenimentul a avut loc miercuri, 1 iulie 2026, la sediul instituției din strada Matei Corvin nr. 1 și a reunit angajați ai instituției, reprezentanți ai administrației județene și oficiali de la nivel central, în prezența prefectului județului Bihor, Marcel Dragoș, și a directorului general al APIA, Adrian Pintea, subliniind importanța investiției în modernizarea infrastructurii publice.

„Proiectul a fost demarat în anul 2022. Prin acest proiect, am urmărit să îmbunătățim condițiile de muncă ale colegilor noștri, dar și condițiile de preluare a cererilor pentru beneficiarii care vin la noi pentru a depune solicitări”, a declarat Ioan Sorin Roman, directorul APIA Centrul Județean Bihor.

Proiectul de renovare energetică, finanțat prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a vizat modernizarea completă a clădirii și reducerea semnificativă a consumului energetic. Lucrările au inclus anveloparea clădirii, izolarea planșeului, înlocuirea geamurilor exterioare, modernizarea instalațiilor electrice, montarea de pompe de căldură, sisteme de detecție și instalarea unei stații de încărcare pentru vehicule electrice.

FOTO: Inaugurare sediu APIA Bihor, 01.07.2026

Valoarea investiției se ridică la aproximativ 2,59 milioane de euro, din care 2,21 milioane de euro reprezintă valoarea adjudecată a lucrărilor. Potrivit estimărilor, implementarea proiectului va conduce la o reducere de aproximativ 80% a consumului de energie electrică, cu efecte directe asupra costurilor instituției și eficienței operaționale.

În cadrul evenimentului, directorul general al APIA, Adrian Pintea, a subliniat contextul național al proiectului și competiția dintre județe pentru accesarea finanțărilor.

„A fost o selecție la nivel național. Au fost mai multe județe care au aplicat. Bihorul s-a numărat printre cele care au reușit”, a declarat acesta.

Totodată, oficialul a vorbit despre procesul de modernizare și digitalizare al instituției, evidențiind progresele realizate în ultimii ani.

„APIA este, cu mândrie pot spune, una dintre cele mai digitalizate instituții și are una dintre cele mai mari baze de date din România”, a precizat Pintea.

Acesta a insistat și asupra necesității simplificării procedurilor administrative, în contextul în care instituția gestionează un număr foarte mare de beneficiari, cu niveluri diferite de pregătire digitală.

„Trebuie să găsim altceva, pentru că este foarte greoaie pentru fermieri. APIA lucrează cu oameni cu niveluri diferite de pregătire… trebuie găsită o cale de mijloc”, a explicat Adrian Pintea.

Un alt subiect abordat a fost deficitul de personal din cadrul APIA, inclusiv la nivelul județului Bihor, pe fondul volumului ridicat de cereri și al complexității activităților administrative.

Directorul general a explicat că, în comparație cu media europeană, încărcarea pe angajat este semnificativ mai mare în România, ceea ce afectează capacitatea instituțională de gestionare a dosarelor.

„La nivel european, media este de aproximativ 250–300 fermieri per angajat. La noi, media națională este 400–500, iar în unele centre chiar până la 1000 de fermieri per salariat”, a precizat acesta.

Oficialul a subliniat că, deși digitalizarea contribuie la eficientizare, deficitul de personal rămâne o problemă structurală, amplificată de blocajele din sistemul bugetar privind angajările și transferurile.

Adrian Pintea – director general APIA

În ceea ce privește viitorul agriculturii românești în contextul politicilor europene, inclusiv posibilele efecte ale acordului Mercosur, Adrian Pintea a atras atenția asupra unor riscuri pe termen mediu și lung, în lipsa unor măsuri compensatorii la nivel european.

„Acordul Mercosur va avea un impact negativ asupra României. Nu ne afectează imediat, dar pe termen mediu și lung, fără măsuri suplimentare de sprijin din partea Comisiei Europene, efectul va fi negativ”, a declarat acesta.

Oficialul a insistat asupra menținerii celor doi piloni fundamentali ai Politicii Agricole Comune – plățile directe și dezvoltarea rurală – și a avertizat asupra riscului integrării fondurilor agricole într-un mecanism general de coeziune.

„Cel mai important este să avem în continuare cei doi piloni. Dacă există finanțare, pot fi dezvoltate proiecte atât prin APIA, cât și prin AFIR”, a precizat acesta, subliniind necesitatea unei structuri de finanțare stabile și predictibile pentru sectorul agricol.

De asemenea, a fost aprobată închiderea traficului rutier pe strada Louis Pasteur, în data de 11 iulie, între orele 7:00 – 17:00, pentru montarea cofrajului trotuarelor aferente noului pasaj feroviar în cadrul lucrărilor de de reabilitare și electrificare a liniei de cale ferată.

S-a decis menținerea restricțiilor pietonale la pasajul feroviar situat pe strada Louis Pasteur, pentru continuarea lucrărilor de reabilitare și electrificare a liniei de cale ferată. Solicitările au fost transmise de firma Webuild SPA.

Meteorologii au anunțat că în aceste zone sunt așteptate „averse torențiale care vor acumula 25 – 40 l/mp, frecvente descărcări electrice, intensificări ale vântului, vijelie cu viteze de 50 – 70 km/h, grindină de dimensiuni medii (2 – 4 centimetri).

Purtătorul de cuvânt al ISU Bihor, locotenent colonel Camelia Roșca a precizat că „pentru protejarea populației din zonele vizate” a fost emis un mesaj RO-Alert.

„Recomandăm cetățenilor să evite deplasările pe durata manifestării fenomenelor periculoase, să se adăpostească în spații sigure și să respecte recomandările autorităților”, a mai precizat purtătorul de cuvânt.