„Chiar și atunci când poeții și poetele de limba maghiară din România nu scriu în mod explicit despre identitatea națională sau politică, munca lor vorbește implicit și inevitabil despre asimetriile de putere, politicile lingvistice și memoria culturală. Această traducere în limba română a poeziei maghiare contemporane nu este doar un act lingvistic, ci un adevărat eveniment literar. În loc să vedem aici literatura unei minorități naționale, ar trebui să o interpretăm, în schimb, ca un model de contestare multilingvă. Putem depăși, astfel, modelul nucleu-periferie și să recunoaștem că sistemul literar operează în fracturile dintre spațiile naționale. Traducerea nu este doar o deschidere, ci un loc de negociere politică, așa cum poezia însăși poate fi citită ca «o activitate de lobby». Neo-elegiacă, ea împletește narațiunile personale și colective, oferind perspective noi asupra unor realități temporale și geopolitice”, opinează Alex Ciorogar, unul dintre editorii volumului.

Antologia „Concert de gală” și numeroase alte volume de poezie contemporană vor putea fi achiziționate la fața locului de la standul Cărturești. Seara se va încheia cu o sesiune de autografe.

Cine sunt invitaţii Pragului Vaida

Egyed Emese (n. 1957, Cluj-Napoca), scriitoare multipremiată, istoric literar, dramaturg. După studii de limbă și literatură franceză și maghiară (Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca), activitate de profesor la Liceul „Brassai” (1980-1988), de corector apoi redactor la revista Utunk/Helikon din Cluj-Napoca (1988-1990), a predat istoria literaturii maghiare și istoria teatrului maghiar la Facultatea de Litere a UBB (1990-2022). Publică texte literare, studii literare și teatrale, izvoare literare în ediție critică, respectiv în ediții princeps. Redactor-șef al revistei Nyelv- és Irodalomtudományi Közlemények / Studii și cercetări de lingvistică și istorie literară (în limba maghiară), membră a unor comitete de redacție (Helikon – Cluj-Napoca) și comitete științifice (Philobiblion – Cluj-Napoca, Rivista di Studi Ungheresi – Roma). Trăiește în Cluj-Napoca. A publicat volumele: Délvidék (Ținutul sudic), poezii, 1988; Märchen-Mesék (Povești-Mesék), proză, ed. biligvă, 1999; Kacor! És más bábjátékok (Kacor! Și alte piese de teatru de păpuși), texte pentru teatrul de păpuși, 2000; Hajnalének (Cântec de zori), poezii, 2022; Briszéisz (Briseis), proză și versuri, 2011.

Szántai János (n. 1969, Cluj-Napoca) are o singură diplomă, cea de medic, pe care o păstrează cu grijă în sertar. Poet și prozator multipremiat, redactor, traducător, scenarist, dramaturg, actualmente redactor-șef adjunct al portalului Főtér.ro și președintele Ligii Scriitorilor Maghiari din Ardeal. A fost co-fondatorul Clubului de Lectură Nepotu’ lui Thoreau din Cluj-Napoca în 2009, împreună cu Ștefan Manasia, Claudiu Groza și François Bréda. Are nouă volume apărute; selecție: Az igazi meg a márványelefánt (Elefantul de marmură și cel adevărat), 1998; Sziszüphosz továbblép (Sisif trece mai departe), 2005; Kolozsvári Robinson (Robinson de Cluj), 2019; Szálloda (Hotel), 2022; Tintapacák (Tipul pată de cerneală), 2023.

Andrei Dósa (n. 1985, Brașov), poet, prozator și traducător multipremiat, redactor al revistei Poesis internațional, unul dintre vârfurile generației sale de scriitori. A publicat volumele de poezie Când va veni ceea ce este desăvârșit (2011), American Experience (2013), Nada (2015), Adevăratul băiat de aur (2017), Expectativa luminoasă (2020) și Ultima familie tradițională (2024), respectiv romanele Ierbar (2018, 2019) și Multă forță și un dram de gingășie (2021, 2022) – ambele apărute și în traducere maghiară, precum și cartea pentru adolescenți Ceaikovski la walkman (2022). A tradus numeroase cărți din limbile engleză și maghiară.

Inițial, Judecătoria Marghita i-a aplicat o pedeapsă de 5 ani de închisoare, dar printr-o hotărâre definitivă dată la mijlocul acestei săptămâni, Curtea de Apel Oradea i-a înjumătățit condamnarea. N-a scăpat însă de detenție, astfel că se va afla în spatele gratiilor până în toamna lui 2028.

Un pont anonim

Furtul cazanului cu țuică a fost observat pe 25 ianuarie 2024, de fiul unei femei de 89 de ani, venit în vizită la mama sa, în Galoșpetreu. Bărbatul a verificat anexa în care erau ținute găinile și a constatat lipsa cazanului de ţuică de 80 litri, care a fost smuls din zid.

După câteva zile, la începutul lunii februarie 2024, polițiștii din Tarcea au primit un pont anonim: o persoană neidentificată i-a sunat și le-a spus că un localnic din Galoșpetreu, János Horváth, s-ar fi dus cu două săptămâni în urmă la Oradea, unde a predat cupru și tablă la un centru de colectare. Anchetatorii au verificat informația și au aflat din documentele depozitului că bărbatul a adus 17 kilograme de cupru, ceva mai mult de un kilogram și jumătate de alamă și 10 kilograme de tablă. Printre altele, era vorba despre un cazan de fiert țuica, le-a confirmat un angajat al centrului.

Găsit de polițiști, Horváth a recunoscut că într-o seară de la mijlocul lunii ianuarie 2024 a furat cazanul, despre a cărui existență știa după ce în trecut a lucrat în gospodărie la tăiat de lemne. L-a ascuns într-o pădure până dimineața, când a venit cu bicicleta, l-a înfășurat într-un cearșaf și l-a dus cu bicicleta până în Valea lui Mihai. De acolo, s-a deplasat cu trenul până în Oradea și a predat obiectul și câteva lucruri din tablă în schimbul a 500 de lei.

A predat la Poliție bunurile furate

În aceeași perioadă, hoțul a intrat și în locuința unei localnice despre care știa că e plecată, împreună cu familia, la muncă în Ungaria. Din camere a furat 26 de sticle cu whisky, vodcă și vișinată, iar din anexe a luat pături, încălțăminte și scule electrice. Paguba totală pricinuită proprietarilor a depășit 1.800 de lei.

János Horváth a vândut băutura unui localnic pentru 150 de lei, iar celelalte bunuri sustrase le-a dus acasă. În zilele următoare, a auzit prin sat că polițiștii au fost chemați în locuința păgubitei, astfel că a hotărât să își recunoască fapta. A luat cu el bunurile furate și s-a dus la Postul de Poliție din Tarcea, unde le-a predat și a mărturisit cum a procedat.

Horváth nu e la prima condamnare pentru furt. În 2013 el a fost condamnat la 6 ani și 8 luni pentru infracțiuni similare, fiind eliberat condiționat ulterior.

Calendarul intervențiilor anunțat de Primăria Oradea, corelat cu condițiile meteorologice, prevede patru treceri pentru tratamente de dezinsecție în domeniul public, în intervalul 18–29 mai 2026, o trecere pentru tratamente fitosanitare la castani, programată tot în perioada 18–29 mai 2026, precum și o trecere pentru tratamente fitosanitare la platani, în aceeași perioadă.

Municipalitatea precizează că acțiunile vor fi efectuate în conformitate cu Programul Unitar de Acțiune și cu prevederile legislative în vigoare. Lucrările se vor desfășura în intervalul orar 22:00–05:00, atât pe domeniul public, cât și pe domeniul privat al municipiului Oradea.

Pentru activitatea de dezinsecție vor fi utilizate produsele Cymina Plus și Vectobag WG. Primul produs este un insecticid special conceput pentru combaterea țânțarilor adulți, iar al doilea este destinat combaterii țânțarilor aflați în stadiul de larvă. Potrivit administrației locale, produsele sunt avizate de Ministerul Sănătății – Comisia Națională a Produselor Biocide, fac parte din grupele Xi și Xn de toxicitate și sunt incluse în Registrul Național al Produselor Biocide avizate pentru profilaxia sanitar-umană.

Primăria Oradea recomandă cetățenilor să evite apropierea de utilajele care pulverizează soluțiile insecticide și să nu staționeze în raza de acțiune a acestora în timpul desfășurării lucrărilor, pentru prevenirea eventualelor accidente sau incidente.

În cazul unor condiții meteorologice nefavorabile, lucrările vor fi amânate pentru o perioadă imediat următoare, iar noul calendar al intervențiilor va fi comunicat prin intermediul presei.

Un proiect finalizat cu succes

Centrul de formare și antreprenoriat în domeniul agricol și agroalimentar fost realizat în cadrul proiectului „Promovarea unei abordări integrate privind îmbunătățirea ratei de ocupare a forței de muncă și a dezvoltării afacerilor la nivelul microregiunilor Marghita și Berettyóújfalu”, implementat de Primăria Marghita, în parteneriat cu administrația locală din Berettyóújfalu. Valoarea totală a proiectului s-a ridicat la peste 2,6 milioane de euro, din care aproape 1,69 milioane de euro au revenit municipiului Marghita, iar peste 925.000 de euro partenerului din Ungaria. Proiectul a vizat dezvoltarea infrastructurilor necesare pentru promovarea și comercializarea transfrontalieră a produselor locale, prin realizarea Centrului de Antreprenoriat și Formare în Agricultură și Produse Agroalimentare la Marghita, respectiv a Centrului de Pregătire Agricolă Berettyó-Bihar din Berettyóújfalu.

În cadrul ceremoniei, oficialii au subliniat importanța colaborării transfrontaliere și necesitatea susținerii antreprenoriatului în domeniul agricol, într-o zonă în care agricultura și industria alimentară reprezintă sectoare esențiale pentru economie. Primarul Demián Zsolt a declarat că noul centru va oferi oportunități concrete pentru tineri, fermieri și antreprenori locali, prin programe de formare și sprijin pentru dezvoltarea unor afaceri competitive. Edilul a evidențiat faptul că la momentul preluării mandatului, în 2024, pe locul noii piețe agroalimentare erau doar niște stâlpi, iar riscul de a pierde finanțarea europeană erat foarte mare, în cazul în care proiectul nu era finalizat. Potrivit primarului Marghitei, dacă proiectul nu era implementat, exista riscul ca primăria să fie nevoită să returneze întreaga valoare a finanțării, inclusiv banii care au revenit din proiect autorităților din Ungaria, ceea ce ar fi însemnat un adevărat dezastru.

Ministrul Cseke Attila, originar din Marghita, a afirmat că va rămâne un partener al autorităților locale, iar succesul unei comunități este dat de ceea ce lasă în urma sa, în timp ce noua piață va contribui la menținerea tradițiilor zonei. În plus, ministrul Cseke a anunțat că, până la finalul acestui an ar urma să fie promovat un program național pentru susținerea dezvoltării localităților, în care ar putea fi inclusă și Marghita. Primarul din Berettyóújfalu, Muraközi István, a vorbit despre relația de colaborare dintre cele două localități înfrățite și despre beneficiile pe care noua piață le va aduce comunității din Marghita. Potrivit acestuia, centrul realizat în localitatea din Ungaria este funcțional din 2023, fiind extrem de apreciat de locuitori. Proiectul a avut ca obiectiv principal îmbunătățirea ratei de ocupare a forței de muncă și stimularea dezvoltării economice în microregiunile Marghita și Berettyóújfalu. Printre activitățile desfășurate s-au numărat elaborarea unei strategii de ocupare a forței de muncă, organizarea de târguri de joburi, evenimente dedicate sectorului agribusiness și programe de formare profesională. Beneficiarii direcți ai proiectului au fost peste 1.240 de persoane care au participat la inițiative comune de angajare și programe de formare profesională. Dintre acestea, 840 au provenit din municipiul Marghita, iar 400 din Berettyóújfalu.

Noua piață agroalimentară se va deschide la 15 mai

Noul centru inaugurat la Marghita este o clădire modernă, la parter fiind zona rezervată pieței agroalimentare, iar la etaj există trei săli dedicate activităților de formare, dar și pentru organizarea de manifestări pe diverse teme, care vor putea fi închiriate. Piața agroalimentară, care se va deschide oficial la 15 mai, este împărțită în mai multe zone: zona rezervată producătorilor și comercianților de produse agricole, cu 108 mese; zona de comercializare articole de îmbrăcăminte, cu 16 boxe; sectorul pentru desfacerea produselor din lapte, dotat cu 19 boxe cu vitrine frigorifice. În proiect mai era prevăzut un sector pentru comercializarea produselor din carne, care însă nu va putea funcționa, deoarece nu îndeplinește în prezent condițiile de avizare din partea DSP, iar o eventuală modificare nu este permisă de condițiile de finanțare ale proiectului. Autoritățile locale au în vedere posibilitatea de a pune la dispoziție acel spațiu unei firme care să comercializeze produse care nu intră în concurență cu producătorii din piață.

Conform rechizitoriului întocmit de procurorii DIICOT Oradea, ancheta care l-a vizat pe Vențel a fost declanșată în urma unor rapoarte din partea NCMEC – Centrul Național pentru Copii Dispăruți și Exploatați, cea mai importantă organizație non-profit din Statele Unite dedicată protecției copiilor. Informațiile referitoare la tânăr au fost verificate de anchetatorii români, care au stabilit că bihoreanul a acționat mai întâi la finalul lunii decembrie 2021. Mai precis, la 28 și 29 decembrie 2021, folosind un cont de Snapchat, bărbatul ar fi distribuit două materiale pornografice cu minori. Era vorba despre fișiere care prezentau o copilă de cel mult 10 ani, care întreținea relații sexuale cu un bărbat.

A doua acuzație care i s-a adus lui Toni Marian Vențel se referă la perioada 27 aprilie 2025 – 8 august 2025, când ar fi deținut fotografii și clipuri video cu minori în ipostaze pornografice. Procurorii DIICOT au aflat că bărbatul ar fi obținut imaginile în urma unor discuții pe platforme de mesagerie precum Telegram, Facebook Messenger ori Snapchat, „conversații în cursul cărora acesta manifesta interes pentru obținerea materialelor pornografice cu minori”. Anchetatorii au menționat un dialog purtat în luna iulie a anului trecut, în care Vențel s-ar fi arătat interesat de obținerea unor imagini XXX în care ar fi apărut o adolescentă de 13 ani.

Obligat să poarte brățară electronică

În urma investigațiilor, bărbatul a fost reținut pe 30 octombrie 2025, iar a doua zi a fost arestat sub acuzația de pornografie infantilă. În ultima zi a anului trecut, Curtea de Apel Oradea a dispus înlocuirea măsurii preventive cu cea a arestului la domiciliu.
Printr-o sentință dată luni, 11 mai, Toni Vențel a primit două pedepse: una de un an și jumătate pentru faptele din 2021, respectiv a alta de 3 ani și 4 luni, pentru deținerea în cursul anului trecut a unor imagini pornografice cu minori. Prin contopire, a rezultat o condamnare finală la executarea a 3 ani și 10 luni de detenție, la care se adaugă obligația de a plăti cheltuieli de judecată de 1.500 de lei și confiscarea telefonului folosit la comiterea infracțiunilor. Prin aceeași hotărâre, bărbatul primit și o veste bună: a fost eliberat din arestul la domiciliu și a fost pus sub control judiciar pentru 60 de zile. În acest interval, Vențel nu are voie să iasă din județ și este obligat să poarte o brățară de monitorizare.

Atât inculpatul, cât și procurorii DIICOT pot formula apel împotriva sentinței, caz în care hotărârea definitivă va fi pronunțată de Curtea de Apel Oradea.

Procese după sesizări din SUA

Toni Marian Vențel este al doilea bihorean condamnat în acest an în urma unei anchete inițiate la sesizarea Centrului NCMEC dedicat protecției copiilor și combaterii exploatării sexuale a acestora. În luna aprilie, un salontan de 21 de ani, Adam Cicortaș, a primit o pedeapsă de 3 ani de închisoare, cu suspendarea executării pedepsei, pentru că în perioada martie 2023 – iunie 2025 ar fi stocat în telefoane și apoi a distribuit pe internet imagini pornografice cu minori. Procesul se află acum în fața de apel.

NCMEC – National Center for Missing & Exploited Children – deține o linie dedicată prin care primește sesizări privind cazuri de abuz asupra copiilor, exploatarea sexuală a acestora sau distribuire de imagini pornografice cu minori. NCMEC folosește tehnologii avansate pentru a analiza materialele primite, după care anunță autoritățile judiciare din țările în care se află potențialii suspecți de pornografie infantilă.

Regulile fiscale stabilesc că în această categorie intră persoanele impozabile cu activitate economică în România, indiferent de forma juridică. Cifra de afaceri luată în calcul include în principal livrările de bunuri și prestările de servicii care ar fi taxabile în mod normal, precum și anumite operațiuni scutite cu drept de deducere. Sunt excluse din calcul vânzările de active fixe și transferurile de active necorporale, atunci când acestea nu fac parte din activitatea curentă.

Depășirea plafonului de 395.000 de lei schimbă imediat regimul fiscal. Contribuabilul are obligația să solicite înregistrarea în scopuri de TVA chiar din momentul tranzacției care duce la depășire. Din acel punct, devine aplicabil regimul normal de taxare, inclusiv pentru operațiunea care a generat depășirea, iar în anumite situații pot fi recalibrate și tranzacțiile din aceeași zi.

Pentru cei care nu solicită la timp înregistrarea, autoritățile fiscale pot interveni ulterior, stabilind obligațiile de plată și ajustările necesare privind TVA colectată și cea deductibilă. Diferențele rezultate sunt regularizate prin deconturile depuse după înregistrare.

Regimul de scutire nu este permanent. Dacă o firmă sau un PFA nu depășește plafonul nici în anul precedent, nici în cel curent până la momentul solicitării, poate cere ieșirea din sistemul de TVA și revenirea la scutire. Decizia devine efectivă după aprobarea administrației fiscale, însă până la acel moment contribuabilul rămâne obligat să respecte regulile specifice plătitorilor de TVA.

De asemenea, legislația permite și opțiunea voluntară de aplicare a regimului de TVA, chiar dacă plafonul nu este depășit, precum și mecanisme speciale pentru extinderea scutirii în alte state membre ale Uniunii Europene sau pentru contribuabili străini care activează în România.

„Sala de așteptare era încuiată cu lacăt și avea doar un afiș prin care călătorii erau informați că aceasta este închisă, fără alte explicații suplimentare”, se menționează în reclamația transmisă către CFR.

Potrivit călătorului, cu ocazia ultimei treceri prin gara din Oradea a încercat să afle motivul pentru care nu avea acces în sala de așteptare, deși deținea legitimație de călătorie și trebuia să aștepte aproximativ două ore până la următorul autobuz de transfer spre Cluj.

„Doamna de la casa de bilete mi-a spus că sala este închisă din cauza oamenilor străzii, care încearcă să se adăpostească acolo pe timpul nopții”, afirmă cetățeanul din Bistrița.

Bistrițeanul consideră că administrația gării ar trebui să asigure ordinea și să restricționeze accesul persoanelor fără bilet, fără a-i afecta pe călătorii care au legitimații valabile.

„Șeful stației ar trebui să ia măsuri pentru asigurarea ordinii și pentru restricționarea accesului persoanelor fără legitimație de călătorie, prin personal propriu sau agenți de pază, în colaborare cu Poliția TF, astfel încât călătorii să poată beneficia de sala de așteptare”, se mai arată în sesizare.

Înghesuială la priză și fără cafea

Cetățeanul mai afirmă că problema persistă de mai mult timp și că situația a fost și mai dificilă în sezonul rece. Acesta spune că, în timpul iernii, a fost nevoit să stea în frig pe holuri deoarece nu a avut acces la sala de așteptare, care este destinată tocmai pentru acest scop. Mai mult, în discuția purtată cu Florian R., acesta susținea că pe holul stației ar fi disponibilă doar o priză, la care toți cei care așteptau legătură spre Cluj se înghesuiau să își încarce telefoanele. De asemenea, cetățeanul era revoltat de faptul că de la miezul nopții și până dimineața nu se poate cumpăra o cafea, toate chioșcurile se închid după ora 23:00, neexistând nici măcar „un amărât de automat” în incinta gării. Bistrițeanul era nedumerit de faptul că într-o gară cum este cea din Oradea nu există un astfel de aparat, în condițiile în care în gara din Bistrița, mult mai mică, este amplasat unul.

„Acum temperatura este mai ridicată pe timpul nopții, dar pe parcursul iernii am fost umilit prin faptul că nu am beneficiat de condițiile de odihnă și adăpostire din sala de așteptare. Pe holul interior al gării, ușile sunt blocate pe poziția deschis permanent și este un frig insuportabil”, mai reclamă bistrițeanul.

În finalul petiției, acesta susține că măsura privind închiderea sălii de așțteptare pe timpul nopții este una abuzivă și că denotă „dispreț față de călătorii CFR”, solicitând efectuarea unor verificări și luarea măsurilor necesare pentru respectarea drepturilor pasagerilor.

Surse din Gara Oradea confirmă problemele

Potrivit informațiilor oferite de o persoană din conducerea Stației CFR Oradea, care a dorit să rămână anonimă, problema închiderii sălii de așteptare a fost luată pentru a limita accesul persoanelor fără adăpost, însă decizia ar trebui aplicată „diferențiat” de către personalul de pază. Adică, ușile să fie deschise în funcție de cine solicită acest lucru. Cât privește problema acelui automat pentru băuturi calde, în perioada următoare ar urma să fie reamplasat unul în holul stației, spre bucuria călătorilor care ajung noapte în gară și ar dori să bea o cafea.

Măsura îi vizează pe cei care obțin venituri din activități economice desfășurate în nume propriu și care se identifică fiscal prin Cod Numeric Personal, fără să funcționeze neapărat ca PFA sau societate comercială. Autoritățile au stabilit o perioadă de tranziție până la începutul verii anului viitor, pentru ca persoanele vizate să își poată adapta modul de lucru la noile cerințe digitale.

Printre categoriile care vor trebui să utilizeze sistemul electronic de facturare se numără autorii și creatorii care obțin venituri din drepturi de autor, cum sunt jurnaliștii, scriitorii, artiștii sau creatorii de conținut online. De asemenea, obligația se aplică și persoanelor care închiriază camere în regim turistic ori agricultorilor care valorifică produse sau servicii agricole și aplică regimul special destinat acestui sector.

În practică, toate aceste persoane vor trebui să emită și să transmită facturile prin platforma națională RO e-Factura atunci când desfășoară activități economice taxabile.

Pentru accesarea sistemului, contribuabilii trebuie să dețină un cont în Spațiul Privat Virtual și să depună formularul 082 pentru înscrierea în Registrul RO e-Factura. Cererea trebuie transmisă cu cel puțin trei zile înainte de data la care obligația devine activă.

Facturile pot fi generate prin aplicația gratuită pusă la dispoziție de Ministerul Finanțelor, iar transmiterea se face prin portalul ANAF, folosind datele de autentificare din SPV. Cei care folosesc programe informatice dedicate vor avea nevoie și de certificat digital pentru semnătură electronică.

Nerespectarea obligațiilor poate atrage sancțiuni consistente. În cazul relațiilor comerciale dintre profesioniști, amenda poate ajunge la 15% din valoarea facturii care nu a fost transmisă prin sistemul electronic. Pentru facturile emise către persoane fizice, sancțiunile sunt cuprinse între 1.000 și 10.000 de lei, în funcție de categoria contribuabilului.

Autoritățile fiscale subliniază însă că nu toate tranzacțiile realizate de persoane fizice intră sub incidența noilor reguli. Vânzările ocazionale de bunuri personale, precum autoturisme, telefoane, laptopuri sau alte obiecte din gospodărie, nu necesită emiterea unei facturi electronice prin RO e-Factura. Aceeași regulă se aplică și în cazul unor tranzacții izolate cu terenuri sau imobile aflate în patrimoniul personal.

Pentru cei care au nevoie de clarificări suplimentare, reprezentanții fiscului bihorean oferă asistență de specialitate la sediul instituției din Oradea, pe strada Dimitrie Cantemir nr. 2B.

După un debut nefavorabil de meci și un prim sfert pierdut, scor 2-4, echipa noastră a echilibrat partida în sfertul secund. La pauză, tabela indica scorul de 5-4 în favoarea gazdelor. Diferența s-a păstrat în cel de-al treilea sfert, scor 7-6. Din fericire, CSU Oradea a dominat ultimul sfert al întâlnirii, marcat de incidente între jucătorii celor două echipe. Meciul s-a încheiat cu scorul de 8-9, consemnând victoria meritată a orădenilor.

CSU Oradea a evoluat în formula: Holhoș, Luca – portari; A. Nagy, Nironca, Rikk, Moca 1, Soponar 4, Klunyi 1, Tokai, Mérai, Csató 2, Vușcan 1, Maximciuc, Cotelnic. Antrenor: Cosmin Goina. Secund: Florin Țic.

Meciul a fost condus de arbitrii Tóth Ferenc și George Șerban.

În sfertul 4, jucătorii Mihai Dobrescu (Sportul Studențesc) și Tokai Márk (CSU Oradea) au fost eliminați cu drept de înlocuire, după persistență în joc nesportiv. Tot în sfertul 4, jucătorul Andrei Rotaru (Sportul Studențesc) a fost eliminat cu drept de înlocuire pentru joc agresiv. În fine, antrenorul orădean Cosmin Goina a primit cartionaș galben pentru proteste, după încheierea partidei.

În urma acestui succes, CSU Oradea mare are nevoie de încă o victorie pentru a termina seria cu Sportul Studențesc și a se clasa pe locul 5 la finele sezonului. Meciul 2 din finala turneului play out va avea loc la Oradea.

Classic Car Show, eveniment ajuns la ediţia a doua, anul acesta s-a intitulat Classic Car Show 2026 – Călătorii în Europa. Organizat de Retromobil Club Romania şi Asociația Culturală ArtX Oradea, evenimentul a fost organizat în cadrul Festum Varadinum, şi dedicat promovării patrimoniului automobilistic european, punând în prim plan conservarea, restaurarea și utilizarea vehiculelor istorice în condiții tehnice și istorice corecte. Ediția din acest an a propus ca temă călătoriile europene, prezentate prin prisma mașinilor clasice și a obiectelor autentice folosite în excursiile de altădată

Triumph Spitfire 1500

Cei care au trecut prin Piaţa Ferdinand au putut admira, de exemplu, un Triumph Spitfire 1500, care reprezintă ultima și cea mai rafinată evoluție a celebrului roadster britanic, fiind produsă între decembrie 1974 și august 1980 într-un număr de 95.829 de unități. Această versiune a fost creată special pentru a oferi un cuplu motor mai generos și pentru arespecta noile reglementări stricte privind emisiile de pe piața din Statele Unite ale Americii.

VW 1300 din 1970 este o versiune emblematică a celebrei Volkswagen Broscuțe (Type 1), recunoscută pentru echilibrul său ideal dintre performanță și economie. Un simbol cultural global cunoscut pentru designul său asemănător unei insecte, Beetle este considerat pe scară largă ca fiind una dintre cele mai influente mașini ale secolului XX.

Impunătoare, stă parcată o Škoda Octavia din 1963, care aparține primei generații istorice a acestui model (produsă între 1959 și 1971), fiind o mașină compactă cu motor amplasat în față și tracțiune spate. Denumirea „Octavia” provine din limba latină, reprezentând al optulea model dezvoltat de constructorul cehoslovac după cel de-al Doilea Război Mondial.

Classic Car Show 2026 – Călătorii în Europa, în Piaţa Ferdinand din Oradea

Daciile, în vizor

Ţinte sigure pentru fotografii sunt două Dacii. Una este o Dacia 1300 din 1972, o autospecială de Miliţie, şi cealaltă este Dacia 1310 din 1989, care este o Salvare care aparţinea cândva Direcţiei Sanitare Judeţul Bihor.

„Şi Miliţia, şi Salvarea sunt două maşini de epocă. Ambulanţa de acum atunci era Salvarea, inscripţia pe maşină e cu numerele de telefon aferente perioadei respective, dotările sunt cele de atunci, mai rudimentare – targă, trusa medicului, combinezonul de molton al şoferului. Maşina de Miliţie prezintă şi ea toate înscrisurile, inclusiv tehnica pe care o foloseau atunci – staţiile de emisie-recepţie, sirenele, funcţionale toate, şi cu recuzita aferentă – bastoane, bastonul reflectorizant cu care se opreau maşinile, uniforma de pe mine”, ne-a povestit proprietarul celor două maşini, Florian Puie, care le are de zece ani.

Dacia 1300 din 1972 are totul în original, nu s-a intervenit cu nimic asupra ei. În schimb cea din 1989 e refăcută complet de Florian Puie. Maşinile au fost achiziţionate după ce Miliţia şi Salvarea nu au mai existat ca servicii sub aceste denumiri.

„Pentru că nici Miliţia, nici Salvarea nu mai există, putem circula cu aceste înscrisuri, fie că e vorba de maşini sau de uniforme. Noi le purtăm din pasiune, e o boală grea la urma urmei şi o am de câţiva ani. Am multe maşini, mai am vreo 3-4 în lucru. Necazul mare e că lucrez singur la ele, dar cât pot e bine, măcar nu îmi irosesc timpul degeaba”, a precizat Florian Puie.

Harta, motiv de socializare

O altă Dacie care a atras toată ziua privirile a fost Dacia 1300 din 1977 a lui Nagy Gergely. Dacia 1300 este cel mai important autoturism din istoria industriei auto românești, fiind produs la Uzina de Autoturisme Pitești (Mioveni) între 1969 și 1984 (cu derivatele sale continuând până în 2004). Modelul a fost asamblat sub o licență obținută de la producătorul francez Renault, având la bază proiectul tehnic al modelului Renault 12.

Centrul de interes a fost nu doar maşina ci şi accesoriile de călătorie, de la cortul „Bega” instalat deasupra maşinii, la aragazul de excursie sau aparatul radio.

„Maşina e la mine de cinci ani de zile, sunt al doilea proprietar. Este o Dacie din 1977, care este echipată cu un cort fabricat la Electrometal Timişoara pe la sfârşitul anilor ’80. Cortul l-am găsit de vânzare la Bucureşti. L-am şi folosit, am fost cu el şi pe Transfăgărăşan. Mai am o raniţă, un aragaz portabil de camping, bicicleta pliabilă Pegas Practic – care se poate transporta uşor în portbagaj. Am scaune vintage de camping, binoclu, radio Sokol cu baterii, atlas, hărţi. Pe vremuri nu am avut maşină în familie, circulam cu trenul, dar cortul îmi era drag ca petrecere a timpului liber. Mergeam foarte mult cu cortul în drumeţii, excursii”, spune Nagy Gergely.

Dacia 1300 din 1977, dotată cu un cort Bega şi bicicletă Pegas Practic

Acum, că a echipat Dacia cu acest cort – iniţial a fost montat pe un ARO – proprietarul şi-a propus să facă un drum până la Câmpulung, prin Transfăgărăşan, şi chiar să ajung la destinaţie folosind numai hărţile tipărite, cum se foloseau pe vremuri.

„Dacă stăm să ne gândim, acum fiecare poate să călătorească singur, are un telefon care din care îi vorbeşte o voce de robot, dar când mergeai cu harta din dotare te opreai din loc în loc ca să te uiţi pe hartă, şi dacă aveai şi copilot, te consultai şi cu el, deci era şi o chestiune de socializare. Acum ne urcăm la bordul maşinii şi vrem să ajungem cât mai repede. Ei, eu vreau să recreez o excursie în ritmul specific acelor ani în care lumea nus e grăbea, pentru că e ceva special”, a precizat Nagy Gergely.

Participanți la eveniment sunt membrii Retromobil Club România care dețin autovehicule istorice atestate, mărci europene fabricate până în 1995. În Piaţa Ferdinand se mai pot admira un Mercedes-Benz W110 (supranumit „Heckflosse” în germană sau „coadă de rândunică”) din 1963 care a venit dotat cu un magnetofon Kashtan -1, un aparat foto Smena, un radio Sokol, şi un pickup, apoi un Volkswagen Transporter (T3) din 1988, un Fiat 1100 D din 1964, o Škoda 100S din 1972, un Citroën DS (supranumit „Zeița”, din francezul la déesse) din 1969, rulota Knaus Ventana din 1990, sau un Trabant 601 din 1988.

După un tur al maşinilor de epocă, vizitatorii şi-au putut încerca imaginaţia pictând o statuie vivantă sau au degustat, în spiritul vremurilor de odinioară o pită picurată lângă un pahar de bere artizanală.

Maşinile şi accesoriile de excursie pot fi admirate şi sâmbătă, 16 mai, în Piaţa Ferdinand, între orele 12:00 – 23:00.

Program:

12:00 – 18:00

• Prezentarea conceptului „ Călătorii în Europa” Socializare cu publicul participant – prezentarea autovehiculelor și a obiectelor expuse
• Prezentare în ordine tematică, pe țări sau perioade ale autovehiculelor participante. Expoziție interactivă – „Bagajul European” Publicul poate explora fiecare autovehicul istoric care va fi echipat cu: – valize retro deschise, fiecare reprezentând o țară – obiecte autentice de călătorie din anii ’50–’80 – harti clasice pentru explicații despre cum se călătorea în Europa înainte de era digitală – mini demonstrații: cum se citea o hartă rutieră, cum funcționa un aparat foto analog

18:00 – 23:00

• Cină festivă şi momente de divertisment
• 18:00 – 20:00 – Cina festivă cu membrii RCR – Piata Ferdinand – zona special

2. 20:00 – 22:00

• Momente de divertisment si Retro party – Muzică europeană retro cu DJ • Statuia Vivantă Albă – „Europa în Culori” • Personajul „Turistul Rătăcit” • Costumele de Călătorie • Jocuri de Societate „Vacanțe ca Altădată” • Colțul „Picnic Retro”