FOTO: ANM

„Începând din a doua parte a zilei de luni (1 iunie) şi până marţi dimineaţa (2 iunie) în Banat, Crişana, Maramureş, Transilvania, Oltenia, nordul Munteniei şi al Dobrogei şi sud-vestul Moldovei vor fi perioade cu instabilitate atmosferică accentuată ce se va manifesta prin averse torenţiale, descărcări electrice, intensificări ale vântului, pe alocuri vijelii şi căderi de grindină. Mai ales în intervale scurte de timp vor fi cantităţi de apă de 15…25 l/mp şi pe spaţii mici de 40…50 l/mp”, a arătat ANM.

Manifestări de instabilitate atmosferică vor fi, pe arii restrânse, şi în restul ţării.

Crișul Oradea a abordat turneul de pe locul secund, la trei puncte față de lidera Dinamo. Echipa orădeană a avut evoluții foarte bune, câștigând primele patru partide: 15-9 cu Rapid, 16-4 cu Amefa Arad, 16-8 cu Steaua și 19-7 cu Mureșul Târgu Mureș.

Ultimul meci al turneului, decisiv pentru soarta titlului, a fost cel cu Dinamo. Din păcate, echipa noastră a fost învinsă cu scorul de 12-7.

VIDEO: CS CRIȘUL ORADEA

„Eram la mâna noastră, dacă câștigam, deveneam campioni. Din păcate, nu am reușit, Dinamo a fost mai bună. Oricum, la câte probleme am avut de-a lungul acestui campionat, acest loc secund este o bună performanță”, ne-a declarat Cosmin Goina, expert sportiv al CS Crișul.

Poloul orădean a obținut astfel pe parcursul a două zile, două locuri secunde: CSM Oradea la seniori, iar Crișul la juniori U18 ani, ambele echipe fiind vicecampioane naționale.

Este a doua medalie de argint câștigată de CS Crișul în acest sezon, după cea de la categoria U20 de ani.

Echipa U18 ani a CS Crișul a avut următoarea componență: Darius Holhoș, Victor Cloștorfeanu – portari; Patrick Barta, Orsós Roland, Nagy Benjámin, Adrian Pop Cotuna, Eduard Tirla, Milan Flore, Alexandru Popa Mihuța, Kádár Márton, Marc Dunca, Vlad Iușan, Boros David, Adrian Tirla, Tudor Șarba. Antrenor: Raymond Jiganea. Secund: Forrai Károly. Expert sportiv: Cosmin Goina.

Pe lângă cupa pentru locul secund, CS Crișul a mai obținut un trofeu individual, prin Darius Holhoș, care a fost desemnat cel mai bun portar al campionatului.

FOTO: Crișul Oradea este vicecampioană națională la polo U18 ani, 31.05.2026

Inițiativa vizează în special operatorii economici mari, care au primit finanțări consistente din bani publici, ulterior transferați către alți investitori. În esență, statul ar urma să își consolideze drepturile asupra acestor investiții prin mecanisme de recuperare, preempțiune și chiar conversie în acțiuni sau părți sociale.

Potrivit formei aflate în discuție, „ajutorul public individual” este definit ca sprijin financiar de minimum un milion de euro sau orice finanțare acordată punctual unei companii. Acesta poate include granturi directe, facilități fiscale, reduceri de taxe, subvenții la utilități, ștergeri de datorii, garanții de stat sau alte forme de sprijin economic acordate din bugetul public ori prin scheme de ajutor.

Extinderea reglementării vizează și companiile care cumulează, într-un interval de trei ani consecutivi, ajutoare de cel puțin 10 milioane de euro, indiferent de forma sub care acestea au fost acordate.

Miza principală a proiectului este, potrivit expunerii de motive, protejarea banului public și evitarea situațiilor în care sprijinul financiar este urmat de vânzări rapide ale companiilor, fără ca statul să își mai poată recupera valoarea investiției. Inițiatorii invocă și necesitatea alinierii la practici internaționale privind protecția capitalului public investit în mediul privat.

Dacă legea va fi adoptată, companiile vizate vor avea obligația de a notifica intenția de vânzare cu cel puțin 60 de zile înainte către Consiliul Concurenței. Instituția va transmite mai departe informațiile către Ministerul Finanțelor, în termen de maximum cinci zile lucrătoare, pentru a permite statului să intervină.

Ministerul Finanțelor ar urma să aibă la dispoziție un termen de până la cinci ani pentru a decide dacă își exercită drepturile: recuperarea sumelor acordate, preempțiunea asupra tranzacției sau conversia sprijinului în participații în companie. În unele cazuri, statul ar putea solicita restituirea valorii ajutorului, pe baza datelor oficiale din registrul național al subvențiilor.

În practică, măsura ar putea descuraja vânzările rapide ale companiilor care au beneficiat de sprijin public și ar introduce un control mai strict asupra modului în care sunt utilizate fondurile statului în economie. Susținătorii proiectului mizează pe o protecție mai solidă a banului public, în timp ce mediul de afaceri ar putea privi noul mecanism ca pe o intervenție suplimentară în libertatea tranzacțiilor comerciale.

Primarul comunei Sâmbăta, Dorin Alex Cocerjuc, este de părere că prin aceste intervenții se va obține reducerea consumului energetic și îmbunătățirea condițiilor de utilizare a clădirilor publice.

„Toate aceste investiții au fost gândite pentru a crește eficiența energetică și pentru a aduce căminele culturale la un standard actual, cu soluții moderne de încălzire, răcire și producere a energiei”, ne-a declarat primarul Cocerjuc.

La căminul cultural din satul Copăceni, valoarea totală a investiției a fost de 725.463,10 lei, sumă care a inclus documentațiile tehnice, studiile de fezabilitate, verificarea proiectului, consultanța, dirigenția de șantier și execuția lucrărilor. Din această valoare, lucrările de reabilitare s-au cifrat la 632.420,66 lei. Clădirea a fost reabilitată termic și energetic, prin izolarea exterioară cu vată bazaltică sau polistiren, fiind realizate și lucrări de subzidiri, necesare consolidării imobilului.

foto: Primăria Sâmbăta

La căminul cultural din satul Zăvoiu, din investiția totală de 927.520,64 lei, lucrările efective de reabilitare au costat 824.680,45 lei. Aici au fost realizate lucrări de eficientizare energetică, iar clădirea a fost dotată cu panouri fotovoltaice și pompe de căldură.
Pentru căminul cultural din satul Rogoz, valoarea totală a proiectului s-a ridicat la 824.427,45 lei, din care 737.769,82 lei reprezintă costul lucrărilor de reabilitare. Intervențiile au vizat creșterea performanței energetice a clădirii și reducerea consumului de energie, inclusiv prin utilizarea de surse regenerabile.

La căminul cultural din Sâmbăta, investiția a fost mai mare, de 1.045.034,72 lei, iar lucrările de reabilitare au avut o valoare de 927.416,33 lei. Au fost realizate lucrări de anvelopare termică și modernizare energetică, fiind instalate panouri fotovoltaice și pompe de căldură.

Potrivit datelor transmise de primarul comunei, toate obiectivele au beneficiat de lucrări de reabilitare termică și energetică, cu excepția Căminului Cultural din satul Copăceni, unde soluția tehnică a inclus sisteme de climatizare și producere a agentului termic adaptate specificului clădirii.

Două tentative în două ore

Cele două tentative de furt au fost comise în noaptea de 9/10 februarie 2022, într-un interval de două ore. Mai întâi, puțin după miezul nopții, mașina condusă de Gheorghe A., din Tămașda, a oprit în apropiere de Salonta. Alături de el se mai aflau un consătean, Abel Luncan, și doi arădeni: Adrian S. și Florian Marinel Casa.

Conform anchetatorilor, Lunca și Casa au coborât și s-au dus la un autoturism parcata în fața unei case. Ar fi încercat să taie catalizatorul vehiculului, având asupra lor unelte aduse special în acest scop. Nu au reușit să-și ducă la capăt intenția, pentru că au fost surprinși de proprietarul mașinii și au fost nevoiți să plece.

Ulterior, Florian Casa a recunoscut parțial tentativa de furt. El a susținut că a folosit becul de la o brichetă ca să vadă codul de pe piesa pe care voiau să o fure. Ar fi observat că nu era ceea ce căutau, astfel că ar fi renunțat și au plecat mai departe.

Puțin mai târziu, cei patru au ajuns în Suplacu de Tinca, unde arădeanul Casa a încercat să fure un alt catalizator. Lângă el s-a aflat Abel Luncan, care supraveghea zona pentru a nu fi surprinși de cineva. Totuși, au fost observați de soția proprietarului mașinii și, din nou, au plecat cu mâna goală.

„Nu sunt niște simpli hoți”

Pentru această din urmă faptă, Judecătoria Beiuș l-a condamnat, în martie 2025, pe Florian Casa la 9 luni de închisoare cu executare pentru tentativă de furt calificat. Complicele său a primit 6 luni de închisoare, cu suspendare.

De aceste pedepse a ținut cont instanța din Salonta când a stabilit ca arădeanul Casa să execute un an și o lună de detenție, în timp ce condamnarea lui Abel Luncan a fost mărită la 8 luni de închisoare, cu suspendare pe un termen de supraveghere de 2 ani. În plus, tămășdanul va fi nevoit să muncească 90 de zile în folosul comunității.

Ceilalți doi bărbați din dosarul judecat la Salonta – Gheorghe A. și Adrian S. – au fost condamnați la 6 luni, respectiv 5 luni de închisoare, cu amânarea aplicării pedepsei, pentru tentativă de furt calificat.

„Modul de comitere a faptei nu este unul «simplist», ci, din contră, maniera în care inculpații au acţionat (acoperiți cu cagule, având asupra lor scule pentru tăierea catalizatorului, dar și acționând într-un grup de patru persoane) dovedeşte că aceștia nu sunt niște simpli hoți”, se arată în hotărârea Judecătoriei Salonta, care nu este definitivă și poate fi atacată cu apel.

Concurând la categoriile U9, U11 și U13 ani, micii luptători pregătiți de antrenorul Nelu Sandu Pop au obținut 4 medalii, după cum urmează:

• Sara Dobrai – locul 1 la categoria U13 ani
• Bogdan Pop – locul 1 la U11 ani
• Arun Pop – locul 2 la U9 ani
• Dominik Dobrai – locul 2 la U13 ani

„Sportivii noștri au avut o evoluție foarte bună pe saltea, remarcându-se Dobrai Sara și Bogdan Pop, care au reușit să-și învingă toți adversarii prin tuș sau prin superioritate tehnică”, a afirmat antrenorul Nelu Sandu Pop.

Dispariția fetei, identificată ca Teglaș Maria, a fost sesizată polițiștilor din cadrul Secției nr. 2 de Poliție Rurală Beiuș în jurul orei 21:53. Potrivit informațiilor transmise de autorități, minora a plecat de acasă în jurul orei 21:00.

Semnalmente: înălțime aproximativ 1,55 metri, greutate între 60 și 65 de kilograme, constituție atletică, față alungită, ten închis, ochi căprui, păr brunet și lung.

La momentul dispariției, fata purta o rochie neagră lungă, cu bretele, sandale negre tip papuci și avea o pereche de ochelari de soare pe cap.

„Cetăţenii care pot furniza orice informaţii în legătură cu această persoană sunt rugaţi să contacteze cea mai apropiată unitate de Poliţie şi să apeleze gratuit numărul de telefon 112”, a declarat purtătorul de cuvânt al IPJ Bihor, comisar șef Alina Fărcuța.

În noua formulare, ghidul de turism este descris ca un profesionist calificat care însoțește turiști sau vizitatori, individual ori în grup, în țară sau în străinătate, oferind informații despre patrimoniul natural și cultural, contribuind la desfășurarea organizată a programelor turistice. Accentul este pus mai clar pe rolul de intermediar între destinație și turist, cu responsabilități de informare și coordonare.

Proiectul extinde și clarifică aria persoanelor care pot practica această profesie. Pe lângă cetățenii români, sunt incluși cetățeni din Uniunea Europeană, Spațiul Economic European și Confederația Elvețiană, precum și cetățeni din state terțe, cu condiția deținerii unui drept valabil de muncă și ședere în România. Vârsta minimă rămâne 18 ani.

Pentru cetățenii români, exercitarea profesiei rămâne condiționată de obținerea unui atestat emis de autoritatea centrală din domeniul turismului. Acesta va putea fi obținut fie prin absolvirea unor programe de formare profesională autorizate, fie prin certificarea competențelor într-un centru acreditat. Valabilitatea documentului rămâne de cinci ani, iar atestatele deja emise își păstrează valabilitatea până la expirare.

În cazul cetățenilor europeni, proiectul introduce două modalități de exercitare a profesiei în România: temporar sau ocazional, pe baza unei autorizații cu durată limitată, sau permanent, prin recunoașterea calificărilor și obținerea atestatului național. Pentru activitatea temporară, autorizația ar putea fi valabilă până la un an, cu posibilitate de reînnoire.

Cetățenii din afara spațiului european vor putea activa ca ghizi doar în condiții mai stricte: obținerea atestatului românesc, dovada calificărilor profesionale, cunoașterea limbii române la cel puțin nivel mediu și deținerea unui permis legal de muncă și ședere.

Un element important al proiectului este reorganizarea categoriilor profesionale. Astfel, ghizii vor fi împărțiți în ghid de turism intern, care lucrează exclusiv cu turiști români pe teritoriul țării, ghid de turism internațional, care poate asista atât turiști străini în România, cât și români în străinătate, respectiv ghizi specializați pe anumite tipuri de activități.

În această ultimă categorie sunt incluse domenii precum ghidajul montan, ecvestru, turismul în habitate naturale sau în peșteri amenajate, dar și activitățile de animație turistică. Lista rămâne deschisă pentru noi specializări, în funcție de evoluția industriei și de standardele ocupaționale.

Proiectul mai stabilește criterii minime pentru obținerea atestatului, documentele necesare și obligațiile profesionale ale ghizilor, cu scopul declarat de a uniformiza practicile și de a crește calitatea serviciilor turistice.

Într-un context internațional marcat de incertitudini și fluctuații frecvente ale piețelor, Badea consideră că înțelegerea mecanismelor prin care volatilitatea influențează economia este esențială pentru adoptarea unor politici economice eficiente.

„Într-o perioadă caracterizată prin episoade frecvente și imprevizibile de volatilitate pe piețele internaționale, înțelegerea modului în care aceasta se propagă și influențează comportamentul participanților și ancorarea așteptărilor este tot mai necesară și relevantă pentru calibrarea adecvată a politicilor economice”, a declarat Leonardo Badea.

Oficialul BNR explică faptul că dezbaterile privind cursul de schimb au revenit în atenția publică în ultimul an, pe fondul tensiunilor politice și economice interne, dar și al măsurilor de consolidare fiscală adoptate de autorități. Aceste evoluții au alimentat îngrijorările legate de o posibilă depreciere a monedei naționale și au generat numeroase discuții în spațiul public.

Badea amintește că sensibilitatea românilor față de evoluția leului își are originile în perioada de după criza financiară globală din 2008-2009, când deprecierea monedei naționale a avut un impact semnificativ asupra economiei și asupra percepției publice.

„Deprecierile semnificative ale leului ce au avut loc la sfârșitul anilor 2000, respectiv după criza financiară din 2008-2009, au creat un val de emoție cu privire la acest subiect”, a explicat prim-viceguvernatorul BNR.

În opinia sa, numeroase discuții despre cursul de schimb au pus semnul egal între nivelul acestuia și volatilitatea pieței valutare, deși cele două elemente au implicații diferite pentru mediul economic. De asemenea, dezbaterile au vizat frecvent presupusa supraapreciere a leului și rolul intervențiilor băncii centrale pe piața valutară.

Mesajul central transmis de oficialul BNR este că analiza cursului de schimb trebuie realizată într-un cadru mai amplu, bazat pe argumente economice și pe înțelegerea corectă a mecanismelor pieței.

„Nivelul și volatilitatea cursului de schimb sunt două concepte total diferite, iar importanța lor pentru sectorul economic real, fiscal și cel financiar diferă semnificativ”, subliniază Leonardo Badea. Potrivit acestuia, separarea clară a celor două noțiuni este esențială pentru evaluarea impactului pe care evoluțiile din piața valutară îl pot avea asupra economiei românești și asupra stabilității financiare.

Administratorul centrului de la Dumbrava, Viorel Pașca, a făcut publică povestea femeii și a declarat pentru Bihon.ro că aceasta a ajuns în Bihor din județul Cluj, după ani de zile petrecuți în condiții greu de imaginat.

„Fata din videoclip a ajuns la Dumbrava. Are 40 de ani și nu a avut niciodată acte de identitate până luna trecută. Este cu retard mental și are mintea unui copil de doi ani”, a declarat acesta.

Viața femeii s-a schimbat dramatic după moartea tatălui său, singura persoană care îi purta de grijă. Bărbatul a decedat în urmă cu câteva săptămâni, iar de atunci ea a rămas practic singură.

„A fost în grija tatălui ei care a decedat în urmă cu câteva săptămâni, iar de atunci o îngrijește cine poate”, povestește Pașca.

Potrivit documentelor întocmite de specialiști, situația găsită pe teren era una extrem de gravă. Femeia locuia într-o casă fără condiții minime de igienă și siguranță, era murdară, subnutrită și incapabilă să își asigure singură nevoile de bază. În repetate rânduri, reprezentanții autorităților locale au găsit-o încuiată în locuință, fără supraveghere și fără sprijin din partea familiei.

Evaluarea medicală și psihologică descrie un tablou dramatic. Specialiștii apreciază că dezvoltarea sa cognitivă este echivalentă cu cea a unui copil sub doi ani. Femeia nu poate comunica verbal, nu poate lua decizii pentru sine, nu știe să utilizeze obiecte de igienă sau tacâmuri și necesită supraveghere permanentă pentru toate activitățile zilnice.

Mai mult, la internarea în spital, medicii au constatat multiple leziuni pe membre, considerate a fi provocate de mușcături de șobolani. A fost necesară administrarea profilaxiei antitetanos, iar starea generală a pacientei a evidențiat ani întregi de neglijare și lipsă de îngrijire.

În fața unei asemenea realități, autoritățile locale au solicitat intervenția Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Cluj. Instituția a confirmat condițiile inumane în care trăia femeia și a dispus internarea ei de urgență într-o unitate medicală. Cu toate acestea, procedurile legale și lipsa locurilor disponibile au făcut imposibilă instituționalizarea sa într-un centru rezidențial.

„Primăria a sesizat DGASPC, iar cei de acolo au fost, au văzut condițiile în care trăiește și au trimis-o la spital, deoarece prezenta multiple mușcături de șobolani”, explică Viorel Pașca.

Deși ancheta socială a confirmat că femeia trăia în condiții incompatibile cu demnitatea umană, legislația actuală nu a permis luarea unei măsuri de protecție în regim de urgență într-un centru pentru adulți cu dizabilități.

„În ancheta făcută de DGASPC este menționat că bolnava trăiește în condiții inumane, dar nu poate fi internată într-un centru deoarece legea nu le permite”, afirmă administratorul centrului din Dumbrava. După externarea din spital, femeia a fost trimisă înapoi acasă. Pentru autoritățile locale, perspectiva revenirii sale în aceleași condiții era de neacceptat.

„De la spital au trimis-o înapoi acasă, iar apoi am fost sunat de la primăria din localitatea respectivă pentru a o primi la Dumbrava, deoarece instituțiile abilitate refuză să o ajute”, spune Pașca.

FOTO: Femeia cu mintea unui copil de doi ani și-a găsit refugiu la Dumbrava, 31.05.2026

În cele din urmă, după obținerea acordului necesar, femeia a fost transferată la Dumbrava, unde beneficiază acum de îngrijire și supraveghere permanentă.

„Bolnava se simte bine la Dumbrava și sperăm să-i putem fi de folos în continuare”, a adăugat acesta.

Povestea ei nu este însă un caz izolat. Potrivit lui Viorel Pașca, numai în această săptămână centrul de la Dumbrava a primit 13 persoane aflate în situații similare, oameni vulnerabili care, din diverse motive, au rămas în afara sistemului de protecție.

În spatele statisticilor și al documentelor oficiale se află însă destine reale. Destine ale unor oameni care nu pot cere ajutor și care depind în totalitate de cei din jur. Pentru această femeie de 40 de ani, care timp de decenii a existat fără identitate oficială și fără acces la drepturile fundamentale ale unui cetățean, drumul spre Dumbrava a însemnat mai mult decât un transfer administrativ. A însemnat șansa la siguranță, la hrană, la îngrijire și, poate pentru prima dată în viață, la demnitate.