Astfel, cheltuielile pentru îngrijirea sănătății au crescut cu 8,3%, cele pentru educație și cultură cu 8%, pentru servicii cu 6,7%, iar cele aferente locuinței cu 5,9%. În cazul îmbrăcămintei și încălțămintei, majorarea a fost de 5,8%.

În schimb, cheltuielile pentru achiziția unei locuințe au scăzut cu 1,9%, pe fondul reducerii dobânzii anuale efective medii de la 7,55% în septembrie 2025 la 6,35% în septembrie 2026. Potrivit analizei, scăderea dobânzii a compensat atât creșterea prețurilor de achiziție a locuințelor cu 12,1%, în medie, conform Eurostat, cât și deprecierea monedei naționale față de euro cu 3,4%, potrivit datelor BNR.

În ceea ce privește structura coșului minim de consum pentru o familie cu doi adulți și doi copii, cele mai mari cheltuieli lunare sunt cele pentru locuință, estimate la 3.105 lei, și alimentație, de 2.429 de lei.

Pentru îmbrăcăminte și încălțăminte sunt necesari 1.143 de lei, pentru cheltuielile cu locuința 977 de lei, pentru educație și cultură 921 de lei, iar pentru servicii 746 de lei. Fondul de economii al familiei este estimat la 1.061 de lei lunar, mai arată cercetarea.

Analiza prezintă și valoarea coșului minim de consum pentru alte categorii de gospodării.

Astfel, pentru o familie formată din doi adulți și un copil, valoarea coșului este de 9.574 de lei pe lună, pentru doi adulți fără copii de 7.150 de lei, iar pentru o persoană adultă singură de 4.407 lei lunar.

Autorii analizei precizează că aceste estimări sunt derivate din valoarea coșului pentru familia de referință, formată din doi adulți și doi copii, fiind mai puțin precise decât aceasta.

În ceea ce privește veniturile necesare, analiza arată că salariul minim decent pentru anul 2026 este estimat la 5.542 de lei net, respectiv 9.473 de lei brut.

Calculul pornește de la ipoteza unei familii în care ambii adulți sunt salariați, iar cei doi copii beneficiază de alocații de stat. În aceste condiții, două salarii minime și două alocații ar trebui să acopere valoarea coșului minim de consum pentru un trai decent.

Față de 2025, salariul minim decent a crescut cu 2,8%, ușor peste majorarea de 2,6% a valorii coșului, ca urmare a stagnării alocațiilor pentru copii.

În prezent, salariul minim net din România este de 2.699 de lei pe lună, reprezentând 48,7% din salariul minim necesar pentru un trai decent, estimat la 5.542 de lei.

Potrivit analizei, în anul 2018, salariul minim net acoperea doar 35,2% din valoarea salariului minim decent, raportul ajungând la 48,7% în 2026, ceea ce indică o convergență lentă.

În schimb, salariul mediu net, estimat la 5.450 de lei în 2026, acoperă 98,3% din venitul considerat necesar pentru un trai minim decent.

Autorii analizei atrag atenția și asupra perspectivelor de creștere a salariului minim.

Potrivit acestora, în condițiile mecanismului actual de calcul, salariul minim nu ar putea ajunge la nivelul necesar pentru un trai decent mai devreme de anul 2050, chiar și în cel mai optimist scenariu, care presupune o creștere medie anuală a productivității muncii de 3% pe o perioadă de 25 de ani.

Un scenariu considerat mai realist indică anul 2075, ținând cont de încetinirea creșterii economice și de eventualele perioade de recesiune.

În acest context, autorii susțin aplicarea Legii nr. 174/2020 privind coșul minim de consum lunar și elaborarea unei strategii de creștere a salariului minim până la nivelul necesar pentru asigurarea unui trai decent, într-un orizont de timp rezonabil.

Coșul minim de consum pentru un trai decent include, pe lângă cheltuielile pentru alimentație și locuință, costurile aferente îmbrăcămintei, igienei personale, educației, sănătății, transportului, comunicațiilor, recreerii și cheltuielilor neprevăzute. AGERPRES

Cu vârste cuprinse între 21 și 25 de ani, Andrei Marin Korbei, originar din satul Vânători, județul Arad, Gabriel Florin Pop și Mihai Emanuel Lăcătuș au fost interceptați în seara de 8 septembrie, într-o operațiune a DIICOT și a polițiștilor antidrog din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Oradea, cu sprijinul polițiștilor de la Serviciul Rutier Bihor.

Anchetatorii au aflat că tinerii ar fi intenționat să vândă drogurile care au fost găsite asupra lor. Toți trei au fost reținuți de procurorul de caz de la DIICOT Oradea, fiind puși sub acuzare pentru trafic de droguri. Ulterior au fost duși în fața unui judecător de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Bihor, care a admis propunerea anchetatorilor și i-a arestat pe cei trei pentru 30 de zile.

Magistratul a respins cererea tinerilor de a fi puși sub control judiciar sau în arest la domiciliu. Ulterior măsura preventivă a fost prelungită până pe 7 noiembrie.

Captură de droguri în Nojorid. Trei tineri au fost prinși când transportau 5 kilograme de canabis

Deciziile vin după ce un audit finalizat la începutul lunii octombrie a evidențiat deficiențe în sistemul național de monitorizare a medicamentelor. Printre problemele identificate se numără automatizarea insuficientă a raportării stocurilor și consumului, care limitează capacitatea autorităților de a identifica din timp riscurile de aprovizionare.

În urma discuțiilor cu reprezentanții producătorilor de medicamente, Ministerul Sănătății a stabilit ca raportările privind medicamentele din programele naționale să fie realizate săptămânal și să cuprindă atât cantitățile disponibile, cât și consumul acestora.
Totodată, autoritățile urmăresc constituirea unor rezerve mai mari de medicamente critice, care să permită intervenții rapide și redistribuirea produselor între spitale atunci când apar probleme de aprovizionare.

„Pacienții nu trebuie să alerge între spitale pentru a-și găsi medicamentele. Statul român are responsabilitatea să își protejeze pacienții, nu să transfere asupra lor consecințele dezechilibrelor financiare”, a declarat ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.

Măsurile sunt relevante și pentru unitățile sanitare din Bihor. Potrivit datelor Ministerului Sănătății, Spitalul Clinic Județean de Urgență Bihor derulează aproximativ 30 de programe naționale de sănătate și acțiuni prioritare, oferind inclusiv tratamente în specialități precum oncologia, cardiologia și hematologia.

În cadrul auditului din octombrie, Ministerul Sănătății a formulat 16 recomandări pentru îmbunătățirea sistemului de monitorizare a medicamentelor, printre care introducerea unor alerte automate pentru stocurile critice, standardizarea raportării problemelor de aprovizionare și corelarea necesarului de medicamente cu numărul pacienților și consumul efectiv.

Competiția a reunit dansatori din toată țara, dar și din străinătate, oferind orădencelor un cadru competitiv valoros și șansa de a evolua alături de alți copii talentați. Ele au urcat pe scenă cu 11 momente artistice, fiecare dansatoare contribuind la succesul echipei.

Momentele prezentate au fost: Anastasia Creţ – Mini Open, „The Clown”; Iris Majzik Galea – PRO Junior Mini Open, „Rise”; Maia Omuț – Junior Mini Open, „Hallelujah”; Sarah Sabău – Mini Acro, „Zootopia”; Elisa Măgurean – PRO Mini Acro, „The Jungle”; Antonia Singur – PRO Mini Contemporary, „The Doll”; Dara Negrea – PRO Mini Jazz, „Pink Panther”; Alexandra Tălagiu – Junior Mini Jazz, „The Cat”; Ștefania Dejeu – Junior Mini Jazz, „Diamonds Are a Girl’s Best Friend”; Clara Prian – Junior Mini Contemporary, „The Clock”; Clara Măgurean – Junior Maxi Lyric, „Voilá”.

FOTO: Dansatoarele orădene la concursul TipTop de la Timișoara. Foto: Nexis Dance Studio

Rezultatele sunt, potrivit reprezentanților studioului, roadele unei munci intense, ale disciplinei și pasiunii, dar și ale îndrumării Nicolei Barna și a Szarei Szekely, care coordonează și pregătesc tinerele artiste. Un rol important au avut și părinții, cărora echipa le mulțumește pentru încredere, susținere și implicare, considerate o motivație esențială pentru copii.

Pentru studio, performanța de la Timișoara reprezintă un început promițător și un motiv de bucurie pentru comunitatea orădeană. Parcursul competițional continuă însă chiar săptămâna viitoare, când dansatoarele vor merge la Cluj-Napoca, unde vor reprezenta din nou Oradea în cadrul concursului Black Swan.

Datele apar în contextul disputelor politice privind efectele majorărilor de taxe și ale reducerii cheltuielilor publice, criticate de liderul PSD, Sorin Grindeanu. Ministrul Finanțelor susține că ajustarea bugetară trebuie să continue, în condițiile în care România are în continuare un deficit ridicat, iar costurile datoriei publice și obligațiile financiare acumulate limitează resursele disponibile.

Potrivit datelor prezentate de Alexandru Nazare, deficitul bugetar calculat după metodologia cash a scăzut de la 102,47 miliarde de lei în primele nouă luni din 2025 la 78,3 miliarde de lei în aceeași perioadă din 2026.

Ca pondere în Produsul Intern Brut, deficitul s-a redus de la 5,31% la 3,81%, respectiv cu 1,5 puncte procentuale.

„Deficitul bugetar scade cu 1,5 puncte procentuale din PIB în primele 9 luni din 2026, de la 5,31% la 3,81%”, a scris Alexandru Nazare pe pagina sa de Facebook.

Oficialul a explicat că septembrie este prima lună din acest an în care comparația cu perioada similară din 2025 surprinde atât efectele măsurilor de consolidare fiscală, cât și o bază de raportare care include măsurile intrate în vigoare în toamna anului trecut.

Cu toate acestea, reducerea deficitului nu înseamnă că dezechilibrele finanțelor publice au fost eliminate. Evoluția din ultimele luni trebuie menținută și în perioada următoare, în condițiile unor obligații bugetare importante.

Veniturile au crescut cu 11,9%, iar cheltuielile cu 5,5%

Un factor care a contribuit la reducerea deficitului este diferența dintre ritmul de creștere a veniturilor și cel al cheltuielilor publice.

În primele nouă luni din 2026, veniturile bugetare au ajuns la 522,69 miliarde de lei, în creștere cu 11,9% față de perioada similară a anului trecut. Cheltuielile statului au avansat cu 5,5%.

Încasările din taxa pe valoarea adăugată (TVA) au crescut cu 24,8%, în timp ce veniturile din contribuțiile de asigurări sociale au fost mai mari cu 6,8%. În același timp, cheltuielile de personal au scăzut cu 4,43 miliarde de lei.

Potrivit Ministerului Finanțelor, evoluția reflectă atât efectele modificărilor fiscale, cât și rezultatele colectării veniturilor și ale controlului cheltuielilor. Creșterea încasărilor nu poate fi atribuită unei singure măsuri, fiind influențată de mai mulți factori economici și fiscali.

În ciuda reducerii deficitului, investițiile publice au continuat să crească. Acestea au însumat 107,77 miliarde de lei în primele nouă luni din 2026, cu 25,15 miliarde de lei peste nivelul din perioada similară a anului trecut.

Fondurile europene au asigurat peste 70% din finanțarea investițiilor publice, contribuind la limitarea presiunii asupra bugetului național.

Veniturile provenite din fonduri europene au crescut cu 39,8%, iar plățile pentru proiectele finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și alte programe europene au avansat cu 48,8%.

România a încasat până în prezent 13,27 miliarde de euro prin PNRR și mai are de primit 6,43 miliarde de euro, aferente cererilor de plată 5 și 6, potrivit cifrelor prezentate de Alexandru Nazare.

Validarea acestor cereri de către Comisia Europeană este importantă pentru asigurarea finanțărilor aferente jaloanelor și țintelor îndeplinite. În cazul în care anumite sume nu vor fi aprobate integral, bugetul național ar putea suporta o presiune suplimentară, în funcție de cheltuielile deja efectuate și de obligațiile asumate.

Din acest motiv, Ministerul Finanțelor analizează, împreună cu ministerele responsabile, stadiul proiectelor, plățile restante și sursele certe de finanțare.

Unul dintre principalele riscuri pentru buget rămâne costul finanțării datoriei publice. În primele nouă luni din 2026, cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 50,63 miliarde de lei, cu 10,69 miliarde de lei mai mult decât în aceeași perioadă din 2025.

Creșterea acestor plăți reduce spațiul bugetar disponibil pentru investiții și alte servicii publice. În condițiile unor împrumuturi costisitoare, o parte tot mai mare din veniturile statului este direcționată către plata dobânzilor.

La această presiune se adaugă obligațiile aferente titlurilor executorii, estimate la peste 13 miliarde de lei cu scadență în 2026, necesarul suplimentar de finanțare din sistemul de sănătate și solicitările de decontare pentru schemele de compensare a prețurilor la energie.

Ministrul Finanțelor a avertizat și asupra angajamentelor de investiții asumate peste nivelul creditelor bugetare care pot fi susținute în condițiile reducerii deficitului.

„2027 este un an-cheie al ajustării fiscale”

Ministrul Finanțelor susține că rezultatele din primele nouă luni nu justifică renunțarea la disciplina bugetară.

„Execuția publicată azi reflectă evoluții importante, dar nu reprezintă un motiv de relaxare fiscală”, a avertizat Alexandru Nazare, subliniind că România continuă să înregistreze cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană.

Rectificarea bugetară pentru 2026 și elaborarea bugetului pentru anul viitor vor presupune prioritizarea cheltuielilor și corelarea acestora cu veniturile estimate realist. Autoritățile trebuie să ia în calcul obligațiile deja asumate, contractele de investiții în derulare, cheltuielile permanente și angajamentele de apărare prin instrumentul SAFE.

În același timp, România trebuie să respecte traiectoria de reducere a deficitului convenită cu Comisia Europeană.

„2027 este un an-cheie al ajustării fiscale, nu un an al creșterilor spectaculoase de bugete”, a transmis ministrul.

Potrivit acestuia, noile cheltuieli trebuie evaluate în funcție de beneficiile economice și sociale, de costurile pe termen lung și de capacitatea reală a statului de a le finanța.

O eventuală deteriorare a ratingului de țară ar putea majora costurile la care România se împrumută. Efectele s-ar putea extinde și asupra companiilor, care ar putea suporta dobânzi mai mari, cu posibile consecințe asupra investițiilor și activității economice.

Într-un asemenea scenariu, resursele disponibile pentru proiecte publice și servicii destinate populației ar deveni și mai limitate.

De aceea, Alexandru Nazare susține că deciziile bugetare trebuie fundamentate pe estimări prudente, iar cheltuielile noi trebuie însoțite de surse de finanțare sustenabile.

„Nicio cheltuială permanentă fără o sursă permanentă de finanțare”, este principiul enunțat de ministrul Finanțelor.

Acesta avertizează că, în lipsa unor venituri suficiente, statul ajunge să se împrumute pentru a acoperi cheltuielile, transferând costurile către anii următori.

„A fost o competiție internațională foarte bine organizată, interesantă și atractivă, cu premii în vouchere de la sponsori.Un adevărat tur de forță în numai două zile, în urma căruia sportivii români au obținut rezultate excepționale”, informează CS Menumorut Biharia pe pagina de facebook.

Performerul delegației României a fost Alexandru Köteles (CS Menumorut), care s-a clasat pe locul 1. Restul sportivilor români au obținut următoarele clasări: Marin Darna (CS Menumorut) locul 5; Ștefania Chiriță (CS Elite Archers Academy) locul 42; Daniel Ruha (CS Menumorut) locul 51; Loredana Mogoș (CS Menumorut) locul 59.

Accidentul s-a produs în jurul orei 17:40, înainte de intersecția cu strada Mareșal Alexandru Averescu. Potrivit primelor informații transmise de polițiștii rutieri, la volanul autoutilitarei se afla un bărbat de 28 de ani, din comuna Ceica, județul Bihor, care circula pe banda a doua, în direcția bulevardului General Gheorghe Magheru.

În momentul în care a ieșit din pasaj, șoferul a lovit pietonul, un bărbat din localitatea Chișineu-Criș, județul Arad. Din primele cercetări reiese că acesta ar fi încercat să traverseze strada printr-un loc nepermis, nemarcat cu trecere pentru pietoni, din partea stângă a autoutilitarei.

Șoferul a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul fiind negativ.

Cercetările sunt continuate de polițiștii Biroului Rutier Oradea, sub supravegherea unui procuror, pentru a stabili cu exactitate cauzele și împrejurările în care s-a produs accidentul.

Accident grav în Centrul Civic din Oradea. Un pieton care ar fi traversat neregulamentar a fost lovit de o mașină

Proiectul de modificare a Hotărârii Guvernului nr. 751/2026 a fost pus în consultare publică. Potrivit Ministerului Agriculturii, cererile depuse deja de agricultori își păstrează valabilitatea, fără să fie necesară înregistrarea unor noi solicitări exclusiv ca urmare a schimbării regulilor.

Fermierii eligibili pot primi un ajutor de maximum 333 de lei pe hectar, iar termenul-limită pentru depunerea cererilor este 6 noiembrie 2026.

Modificările propuse au apărut după ce, în aplicarea schemei de sprijin, au fost identificate probleme de ordin tehnic și procedural. Una dintre dificultăți este legată de modul în care sunt interpretate noțiunile de suprafață afectată și grad de afectare a culturilor.

În lipsa unor definiții suficient de precise, pot apărea diferențe de interpretare între centrele județene ale Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Aceste situații pot influența atât stabilirea suprafețelor eligibile, cât și valoarea ajutorului acordat fiecărui beneficiar.

O altă problemă apare atunci când suprafața menționată în procesul-verbal de constatare a pagubelor nu corespunde cu cea identificată ulterior în urma verificărilor APIA.

Prin proiectul aflat în consultare, Ministerul Agriculturii urmărește să uniformizeze procedura de calcul și să stabilească mai clar criteriile folosite pentru determinarea sumelor cuvenite fermierilor.

Cum se va calcula sprijinul pentru culturile afectate de secetă

Una dintre principalele schimbări vizează suprafața luată în considerare la calcularea despăgubirilor. Potrivit proiectului, baza de calcul va fi reprezentată de suprafața determinată în urma controalelor efectuate de APIA în cadrul Sistemului Integrat de Administrare și Control (IACS), pentru cererea de plată aferentă anului 2025.

Astfel, suma acordată nu va fi stabilită exclusiv în funcție de suprafața menționată inițial în documentele de constatare a pagubelor, ci va ține cont și de rezultatele verificărilor administrative.

Proiectul introduce, totodată, o definiție explicită a gradului de afectare a culturilor. Acesta va reprezenta procentul consemnat în documentele oficiale de constatare și evaluare a pagubelor.

Prin aceste clarificări, autoritățile urmăresc ca despăgubirile să fie calculate pe baza unor informații verificate, iar aplicarea schemei să fie unitară la nivel național.

Ajutorul financiar prevăzut de HG nr. 751/2026 poate ajunge la 333 de lei pe hectar, echivalentul a aproximativ 63 de euro. Valoarea efectivă depinde de gradul de afectare stabilit prin documentele oficiale.

Pentru diferite niveluri de afectare, cuantumurile rezultate din formula de calcul sunt următoarele:

• 30% grad de afectare: 99,90 lei pe hectar;
• 50% grad de afectare: 166,50 lei pe hectar;
• 70% grad de afectare: 233,10 lei pe hectar;
• 90%–100% grad de afectare: până la 333 de lei pe hectar.

În situațiile în care procesul-verbal consemnează un interval al gradului de afectare, calculul se realizează prin raportare la media aritmetică a valorilor indicate, potrivit regulilor schemei.

Valoarea totală primită de fiecare agricultor depinde de suprafața eligibilă și de gradul de afectare recunoscut. De asemenea, dacă valoarea totală a solicitărilor depășește bugetul disponibil, cuantumurile pot fi ajustate în condițiile prevăzute de legislație.

Ce culturi și ce categorii de agricultori sunt eligibile

Schema de sprijin se adresează producătorilor agricoli care au cultivat porumb și floarea-soarelui în anul 2025 și au înregistrat pierderi provocate de seceta pedologică.

Sunt vizate suprafețele eligibile cu aceste culturi, inclusiv categoriile pentru producerea semințelor și variantele ecologice prevăzute în nomenclatorul APIA.

Pentru a beneficia de ajutor, fermierii trebuie să fi înregistrat un grad de afectare cuprins între 30% și 100%, confirmat prin documentele oficiale de constatare a pagubelor.

Pot solicita sprijin atât persoanele fizice, cât și persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și familiale, societățile agricole, cooperativele și celelalte categorii de persoane juridice incluse în actul normativ.

Printre condițiile de eligibilitate se numără depunerea cererii de plată la APIA pentru anul 2025, existența procesului-verbal de constatare a pagubelor aferente perioadei iunie–august 2025 și înregistrarea documentelor necesare la direcțiile pentru agricultură județene.

Modificările propuse nu extind schema de despăgubire la alte culturi agricole.

Un aspect important pentru agricultori este faptul că solicitările deja înregistrate rămân valabile. Ministerul Agriculturii a precizat că modificarea formulei de calcul nu impune redepunerea cererilor doar din acest motiv.

Dosarele existente vor fi analizate potrivit regulilor aplicabile după adoptarea modificărilor, cu respectarea condițiilor de eligibilitate.

Păstrarea valabilității cererilor nu înseamnă însă că toate solicitările vor fi aprobate automat. Beneficiarii trebuie să îndeplinească în continuare criteriile stabilite pentru acordarea ajutorului, iar suprafețele și gradul de afectare vor fi luate în calcul conform documentelor și verificărilor oficiale.

Proiectul poate fi consultat pe site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în secțiunea dedicată proiectelor de acte normative.

6 noiembrie 2026, termenul-limită

Fermierii care vor să beneficieze de despăgubiri pentru culturile afectate de seceta din 2025 trebuie să depună cererile până la 6 noiembrie 2026.

Potrivit calendarului anunțat de APIA, perioada de depunere este cuprinsă între 12 octombrie și 6 noiembrie 2026. Solicitările pot fi transmise către centrele APIA competente, prin modalitățile comunicate de agenție: la sediu, prin e-mail sau prin poștă ori curier, cu respectarea cerințelor procedurale.

Agricultorii sunt sfătuiți să verifice dacă dosarele conțin toate documentele necesare și dacă datele referitoare la suprafețele declarate corespund evidențelor APIA.

Termenul este important și pentru autorități, care trebuie să finalizeze verificarea solicitărilor și stabilirea sumelor într-un interval relativ scurt.

Bugetul total aprobat pentru despăgubirea fermierilor este de 155.361.520 de lei. Schema beneficiază de finanțare europeană, în baza Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2026/1698 al Comisiei Europene, adoptat la 10 iulie 2026.

Prin acest act, Uniunea Europeană a prevăzut un ajutor financiar de urgență pentru producătorii agricoli din Croația, Cipru, Portugalia, România și Slovenia, afectați de fenomene climatice nefavorabile și dezastre naturale.

Din pachetul european, României îi revin 14,8 milioane de euro, destinați sprijinirii producătorilor de porumb și floarea-soarelui. Regulamentul permite, în anumite condiții, și acordarea unei finanțări naționale suplimentare.

Se împlinesc 150 de ani de la unul dintre momentele-cheie ale istoriei Francmasoneriei din Oradea și din Bihor. Pe 29 octombrie 1876, după o întrerupere de aproape un secol, luminile Francmasoneriei se aprindeau din nou în oraș, în cadrul Lojii „Regele Ladislau”.

La 29 octombrie 2026, împlinirea a 150 de ani de la acel moment ne oferă prilejul unei întâlniri cu istoria orașului și cu oamenii care au contribuit la modelarea sa. Evenimentul va avea loc la Biblioteca Județeană „Gheorghe Șincai” Bihor, de la ora 17:30, unde cei interesaţi vor descoperi personalitățile, ideile și faptele care au legat istoria Lojii Francmasonice „Regele Ladislau” de dezvoltarea Oradiei.

Participarea este gratuită, dar pentru buna organizare a evenimentului, este necesară înscrierea online, accesând următorul link: https://forms.gle/fnHuY1xnPbuMGVP47. Evenimentul este organizat sub egida Varadinvm Forum, un program al Asociației Cultura în Mișcare.

Patru secole de istorie

Istoria Francmasoneriei orădene și bihorene se întinde pe patru secole. Începuturile ei se conturează în jurul anului 1780, odată cu puțin cunoscuta Lojă „Probitate”. Secolul al XIX-lea a adus afirmarea Lojii „Regele Ladislau”, iar în secolul XX tradiția a continuat prin Loja „Bihar” și prin loja românească „Emanuil Gojdu”. Tot în această perioadă a apărut și organizația paramasonică evreiască „Jezirah”. Un nou capitol se scrie astăzi prin activitatea lojilor contemporane, înființate începând cu mijlocul anilor 2000.

Parcursul de aproape două secole și jumătate nu a fost lipsit de obstacole. Aflată în conflict cu diferitele regimuri politice care s-au succedat pe teritoriile aflate astăzi în componența Ungariei și României, Francmasoneria a fost interzisă în repetate rânduri, uneori pentru zeci de ani. De fiecare dată, după perioade de tăcere, s-au găsit însă resursele necesare pentru a-i continua tradiția și a-i reaprinde luminile.

Reaprinderea din 29 octombrie 1876 a fost unul dintre aceste momente de renaștere. În deceniile următoare, Loja „Regele Ladislau” avea să se numere printre cele mai importante și mai active loji ale Francmasoneriei maghiare. Potrivit organizatorilor, ea a fost, totodată, un spațiu de întâlnire și dezvoltare pentru membrii ei.