CNIR a demarat, totodată, procedurile pentru realizarea auditului de siguranță a circulației rutiere – stadiul 3, etapă care trebuie parcursă înainte de recepția la terminarea lucrărilor. Compania Națională de Investiții Rutiere a transmis, de asemenea, către CNAIR protocolul privind administrarea și exploatarea sectorului de Drum Național 19E relocat.

Finalizarea acestei lucrări permite avansarea lucrărilor pe lotul Chiribiș-Biharia și contribuie la corelarea intervențiilor cu lotul 3C1 Suplacu de Barcău-Chiribiș, în contextul dezvoltării infrastructurii de mare viteză din această zonă a județului Bihor.

Valoarea contractului de proiectare și execuție pentru subsecțiunea 3C2 Chiribiș-Biharia este de aproximativ 785 milioane de lei, finanțarea fiind asigurată din fonduri europene, Programul Transport 2021-2027, lucrările fiind executate de asocierea de firme Precon Transilvania SRL, lider de asociere, și Citadina98 SA.

Deocamdată, din suma cerută de Primăria Popești, consilierii județeni au aprobat realocarea sumei la care a renunțat Primăria Boianu Mare. „Boianu Mare a primit suma de 206.000 lei, pe care nu a cheltuit-o, iar în comuna Popești a apărut o situație complicată privind asigurarea apei pentru locuitori. A apărut o înțelegere între cele două primării, astfel încât Boianu Mare ne solicită să redistribuim această sumă către comuna Popești pentru a face investiții urgente în foraje de apă.

Consiliul Județean s-a implicat, am luat legătura cu primarul, viceprimarul și cu o companie de foraj. S-a efectuat un prim foraj, însă s-a ajuns la un sol de grohotiș prin care nu se mai poate trece, astfel că se încearcă forarea în altă parte. Valea care alimenta rezerva de apă a secat complet. În aceeași situație dificilă se află și comuna Derna, unde am discutat cu primarul și deocamdată problema este sub control.” a susținut președintele CJ, Mircea Mălan, înainte de votul consilierilor.

„Apelul 112 a intrat la ora 12.17. Accidentul s-a produs pe DN 1 – E60, la intrarea în localitatea Urvind dinspre Tileagd. În eveniment au fost implicate două motociclete și un autocamion”, a transmis purtătorul de cuvânt al IPJ Bihor, comisar-șef Alina Fărcuța.

Circulația rutieră se desfășoară alternativ, pe un singur sens, dirijată de polițiștii rutieri.

„La locul accidentului au intervenit pompierii Stației Aleșd, cu o autospecială de intervenție, alături de echipajul de paramedici al subunității, echipajul de Terapie Intensivă Mobilă al SMURD Oradea și un echipaj al Serviciului de Ambulanță Județean”, a transmis purtătorul de cuvânt al ISU Bihor, Locotenent-colonel Camelia Roșca.

Cei doi motocicliști sunt asistați medical de către echipajele SMURD și SAJ. Aceștia urmează să fie transportați la Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Județean Bihor. Potrivit informațiilor obținute de bihon.ro, unui dintre motocicliști se află în stare gravă, cu multiple răni.

Polițiștii efectuează cercetarea la fața locului, pentru stabilirea cauzelor și împrejurărilor producerii accidentului rutier.

Sprijinul financiar este acordat în baza prevederilor Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările aduse prin OUG nr. 11/2026.

Una dintre măsurile disponibile se adresează angajatorilor care încadrează în muncă, pe perioadă nedeterminată, absolvenți ai unor instituții de învățământ. Pentru fiecare absolvent angajat, compania poate primi 2.250 de lei pe lună, timp de 12 luni.

În cazul absolvenților care sunt persoane cu handicap, perioada pentru care se acordă subvenția este mai lungă. Angajatorii primesc 2.250 de lei lunar, timp de 18 luni, pentru fiecare persoană încadrată în aceste condiții.

Subvențiile sunt disponibile și pentru angajarea unor categorii de șomeri considerate vulnerabile pe piața muncii. Printre acestea se numără persoanele cu vârsta de peste 50 de ani, șomerii care sunt părinți unici susținători ai familiilor monoparentale, șomerii de lungă durată și tinerii NEET.

De asemenea, sunt eligibile pentru această măsură mamele aflate în șomaj care au cel puțin trei copii în întreținere, cu vârste de până la 18 ani, precum și persoanele care au executat o pedeapsă privativă de libertate sau care au fost condamnate la executarea unei pedepse, a unei măsuri educative ori a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare.

Pentru aceste categorii, angajatorii pot primi 2.250 de lei pe lună, timp de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată.

În schimb, există și o condiție importantă: raportul de muncă sau de serviciu trebuie menținut cel puțin 18 luni. Pentru a beneficia de subvenții, angajatorii trebuie să încheie o convenție cu Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Bihor. Procedura se desfășoară exclusiv electronic, documentele urmând să fie transmise prin platforma oficială ANOFM PULS.

AJOFM Bihor precizează că, în prezent, există buget disponibil pentru aceste programe, astfel că angajatorii interesați sunt încurajați să transmită solicitările cât mai curând, în limita fondurilor existente.

Măsura poate reprezenta un sprijin financiar important pentru firmele care își extind echipele, în condițiile în care subvenția poate reduce costurile aferente angajării. În același timp, programul urmărește facilitarea accesului pe piața muncii pentru tineri, persoane de peste 50 de ani și alte categorii care întâmpină dificultăți în găsirea unui loc de muncă.

Informații suplimentare despre documentele necesare și procedura de depunere pot fi obținute de pe site-ul AJOFM Bihor sau la numărul de telefon 0259/436821, interior 137.

Proprietarii Dedeman au apelat la o agenție importantă de consultanță și design de brand pentru dezvoltarea noii identități. Numele sub care vor funcționa magazinele nu a fost deocamdată anunțat oficial, însă procesul de definire a brandului este deja în desfășurare.

Un element care a atras atenția în acest context este existența mărcii KORRA, deținută de Dedeman SRL și înregistrată inclusiv pentru activități asociate unor lanțuri de magazine. Marca figurează înregistrată încă din 2007 și are valabilitate până în 2027. Nu este însă clar dacă aceasta va fi identitatea aleasă pentru noua rețea.

Preluarea magazinelor Carrefour marchează o schimbare importantă pentru grupul controlat de frații Pavăl. Cunoscuți în primul rând pentru dezvoltarea Dedeman, aceștia își extind astfel prezența într-un domeniu diferit de cel în care compania s-a consacrat: retailul alimentar.

Tranzacția vine după o perioadă în care Carrefour și-a reorganizat operațiunile din România. Înainte de vânzarea către proprietarii Dedeman, grupul francez preluase activitățile locale ale cora, tranzacție care a inclus 10 hipermarketuri, opt magazine de proximitate Cora Urban și aproximativ 2.400 de angajați.

Pentru activele Carrefour din România au existat mai mulți potențiali cumpărători, printre numele vehiculate în piață numărându-se Auchan și grupul Zabka, operatorul rețelei Froo.

De la Carrefour la un brand nou

Schimbarea numelui magazinelor ar putea reprezenta mai mult decât o simplă înlocuire a siglei. Frații Pavăl vor trebui să construiască o identitate proprie pentru o rețea care intră direct în competiție cu principalii jucători din retailul alimentar românesc.

Procesul ar urma să includă atât o nouă identitate vizuală, cât și adaptarea magazinelor la noul concept comercial. Rebrandingul este așteptat să înceapă după finalizarea etapelor de pregătire și ar putea deveni vizibil începând de anul viitor.

Pentru piața locală, intrarea unui grup antreprenorial românesc de dimensiunea Dedeman în retailul alimentar poate modifica echilibrul competitiv. Rețeaua preluată oferă deja o infrastructură extinsă și o bază importantă de clienți, astfel că noul operator nu pornește de la zero.

Carrefour a intrat pe piața românească în 2001, odată cu deschiderea hipermarketului din cartierul Militari, București. Retailerul francez a fost unul dintre pionierii comerțului modern din România și și-a extins treptat operațiunile la nivel național.

Rețeaua locală a ajuns la sute de unități, incluzând hipermarketuri, supermarketuri și magazine de proximitate. Retragerea din România și transferul operațiunilor către frații Pavăl deschid, astfel, un nou capitol pentru una dintre cele mai cunoscute rețele de retail de pe piața locală.

Potrivit celor mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică, România avea în trimestrul II din 2026 aproximativ 4,913 milioane de pensionari, cu 7.000 mai puțini decât în primele trei luni ale anului. Cea mai mare parte dintre aceștia, respectiv aproximativ 4,573 milioane de persoane, proveneau din sistemul asigurărilor sociale de stat.

Pensia medie lunară brută s-a situat la 2.942 de lei, în creștere cu numai 0,3% față de trimestrul precedent. Pentru pensionarii din sistemul asigurărilor sociale de stat, pensia medie brută a fost de 2.821 de lei, iar pensia medie netă a ajuns la aproximativ 2.700 de lei.

Creșterea nominală a pensiilor nu s-a tradus însă într-o creștere similară a nivelului de trai. Indicele pensiei medii reale a coborât la 98,1% în trimestrul II. Cu alte cuvinte, raportat la evoluția prețurilor, puterea de cumpărare aferentă pensiei medii a fost cu aproximativ 1,9% mai mică decât în trimestrul anterior.

Evoluția este relevantă mai ales în condițiile în care pensiile au avut o creștere modestă în prima jumătate a anului, în timp ce prețurile bunurilor și serviciilor au continuat să avanseze.

O altă comparație arată presiunea asupra veniturilor pensionarilor. Pensia medie netă pentru limită de vârstă a ajuns să reprezinte 52,5% din câștigul salarial mediu net, față de 57,9% în trimestrul anterior.

Bucureștiul, la un capăt al clasamentului. Botoșaniul, la celălalt

Diferențele dintre județe sunt considerabile. Cea mai mare pensie medie de asigurări sociale de stat a fost înregistrată în București, la 3.579 de lei. Urmează Hunedoara, cu 3.498 de lei, și Gorj, cu 3.305 lei.

La polul opus se află județele cu cele mai mici valori. În Botoșani, pensia medie a fost de 2.229 de lei, ceea ce înseamnă că între prima și ultima poziție din clasamentul național există o diferență de 1.350 de lei pe lună.

În partea superioară a clasamentului se regăsesc și județe precum Brașov, Galați, Constanța, Prahova, Argeș, Cluj, Alba, Sibiu, Mehedinți și Timiș.

Diferențele sunt influențate inclusiv de istoricul economic al fiecărei zone. Județele cu o tradiție industrială sau minieră importantă au numeroși pensionari ale căror drepturi au fost calculate pe baza unor perioade de contribuție și a unor condiții de muncă diferite de cele întâlnite în alte regiuni.

Bihor: pensia medie, sub nivelul național

În Bihor, nivelul pensiei medii de asigurări sociale de stat se situează sub media națională de 2.821 de lei în trimestrul II din 2026. Județul se află astfel în zona de mijloc a clasamentului național, departe atât de valorile înregistrate în București și în județele cu tradiție industrială, cât și de cele mai mici pensii din țară.

Datele arată că Bihorul nu se numără printre județele cu cele mai ridicate pensii, în pofida ponderii importante a populației pensionate. Diferența față de județele aflate în partea superioară a clasamentului reflectă, între altele, structura economică și istoricul veniturilor salariale și al contribuțiilor plătite de populația activă.

La nivelul datelor CNPP disponibile pentru aprilie 2026, în Bihor erau aproximativ 132.900 de pensionari, iar pensia medie era de 2.650 de lei, cu circa 171 de lei sub media națională de la acel moment.

În unele județe sunt mai mulți pensionari decât salariați

Unul dintre cele mai importante semnale din statisticile INS este diferența uriașă dintre regiunile României în ceea ce privește raportul pensionari-salariați. La nivel național, sunt aproximativ opt pensionari la zece salariați. Situația este însă mult mai echilibrată în București și Ilfov, unde raportul coboară la circa patru pensionari la zece salariați.

În schimb, în județele cu populație îmbătrânită și o bază mai redusă de angajați, raportul este mult mai ridicat. În Vaslui se ajunge la aproximativ 15 pensionari pentru fiecare zece salariați, iar în alte județe vulnerabile nivelul se apropie de 14 la zece.

Diferența reflectă inclusiv migrația populației active către marile centre economice sau în străinătate, dar și îmbătrânirea demografică. Cea mai numeroasă categorie este cea a pensionarilor pentru limită de vârstă: aproximativ 3,966 milioane de persoane, adică 80,7% din pensionarii de asigurări sociale de stat. Pensia medie pentru această categorie a fost de 3.278 de lei.

Alte aproximativ 473.000 de persoane beneficiau de pensie de urmaș, cu o valoare medie de 1.573 de lei. Pensia de invaliditate era încasată de aproximativ 395.000 de persoane, iar valoarea medie era de numai 1.108 lei.

Pentru pensionarii cu pensie anticipată sau anticipată parțial, pensia medie era mai ridicată, de aproximativ 3.443 de lei, însă această categorie este mult mai restrânsă, cu circa 78.000 de beneficiari.

Diferența dintre pensiile femeilor și cele ale bărbaților rămâne foarte mare

Datele statistice evidențiază și o diferență consistentă între veniturile din pensii ale femeilor și cele ale bărbaților. Femeile reprezintă aproximativ 55% dintre pensionarii pentru limită de vârstă, însă primesc, în medie, pensii semnificativ mai mici. Pentru această categorie, pensia medie a femeilor a fost de aproximativ 2.590 de lei, în timp ce bărbații au primit în medie 4.113 lei.

Diferența este legată de mai mulți factori acumulați de-a lungul vieții profesionale: nivelul veniturilor salariale, perioadele de contribuție și întreruperile de activitate. Efectele acestor diferențe se văd în momentul pensionării, când istoricul profesional se transformă în cuantumul pensiei.

O altă cifră importantă este cea referitoare la pensionarii care au nevoie de sprijin pentru a ajunge la nivelul minim de venit stabilit prin legislație. În trimestrul II din 2026, aproximativ 885.900 de persoane beneficiau de indemnizație socială pentru pensionari, stabilită la 1.281 de lei.

Aceștia reprezentau 18,5% dintre pensionarii din sistemul asigurărilor sociale de stat. În cazul pensionarilor agricultori, ponderea era și mai ridicată, ajungând la 35,5%.

La PISA 2025, elevii români au obținut, în medie, 419 puncte la Matematică, 413 la Lectură și 425 la Științe, toate sub mediile OECD. Mai grav este nivelul competențelor de bază: numai 48% dintre elevii români ating cel puțin nivelul 2 la Matematică, 52% la Lectură și 54% la Științe. OECD consideră nivelul 2 pragul de bază de la care un elev poate utiliza cunoștințele în situații simple și relevante.
La evaluare au participat 7.725 de elevi din 322 de școli, eșantionul fiind reprezentativ pentru aproximativ 172.000 de tineri de 15 ani din România.

Într-o postare făcută duminică seara pe Facebook, Mihai Dimian consideră că principala problemă dezvăluită de rezultate nu este doar incapacitatea elevilor de a folosi în viața reală ceea ce învață, ci faptul că foarte mulți ajung la finalul gimnaziului fără să stăpânească nici cunoștințele de bază.

„Aproximativ 50% dintre elevii clasei a VIII-a nu au cunoștințele și competențele pe care le-am stabilit ca standard minimal la finalizarea gimnaziului. Pentru a aplica în viața reală anumite cunoștințe, mai întâi trebuie să le știi și trebuie să le înțelegi. Dincolo de capacitatea efectivă a elevilor români de a aplica în viața reală sau în probleme legate de profesiile viitoare, ei au fost promovați pe parcursul gimnaziului printr-o scădere a exigenței și nu prin acumularea cunoștințelor și a competențelor necesare pentru media 5 la matematică”, susține ministrul Educației.

Evaluarea Națională și PISA nu măsoară același lucru

Dimian încearcă să explice și aparenta contradicție dintre rezultatele de la Evaluarea Națională și cele de la PISA. În 2024, aproximativ 31% dintre participanții la Evaluarea Națională au avut note sub 5 la Matematică, în timp ce PISA arată că 52% dintre elevii de 15 ani nu ating nivelul 2.

Ministrul atrage însă atenția că sunt populații și scale diferite. La Evaluarea Națională, procentul este calculat doar dintre cei prezenți la examen, iar la Matematică 46% au avut note sub 6. Dimian raportează rezultatele și la întreaga generație de elevi de clasa a VIII-a și ajunge la procente de 42% sub 5 și 54% sub 6. El precizează însă că nota 5 sau 6 de la Evaluarea Națională nu poate fi echivalată direct cu nivelul 2 PISA.

O altă interpretare pe care ministrul o contestă privește diferența uriașă dintre rural și urban. PISA a găsit un decalaj de 109 puncte la Matematică între elevii care învață în școli urbane și cei din școli rurale. Ministerul arată că decalajele sunt de aproximativ 100 de puncte și la Lectură și Științe.

Dimian explică însă că 89% dintre elevii testați erau deja în clasa a IX-a, iar clasificarea rural-urban se referă la localitatea în care se află liceul, nu neapărat la mediul din care provine copilul. Elevii cu rezultate bune din comune ajung frecvent, după Evaluarea Națională, la licee din orașe, ceea ce influențează puternic această diferență. Ministrul nu neagă decalajele dintre școala rurală și cea urbană, dar spune că cifra PISA nu poate fi citită pur și simplu ca o măsură a calității gimnaziilor de la sat și de la oraș.

Reforme și bani în plus pentru profesori dar fără rezultate mai bune pentru elevi

România nu este singura țară care a scăzut. Între 2022 și 2025, rezultatul României la Matematică a coborât cu nouă puncte, exact cât media OECD, la Științe scăderea a fost de trei puncte în ambele cazuri, iar la Lectură România a pierdut 16 puncte, față de 14 la nivelul OECD. Organizația arată că rezultatele medii la Matematică și Lectură au ajuns la cele mai scăzute niveluri înregistrate de PISA.
Ministrul invocă și efectele pandemiei, dar refuză să le transforme într-o explicație suficientă pentru situația României.

„Proiectul «România Educată» a fost lansat în anul 2021, au fost adoptate în 2023 noile legi ale educației, au existat creșteri salariale importante în 2023 și 2024 și au fost realizate investiții importante în infrastructura educațională. (…) Dar realitatea pe care trebuie să o privim fără să căutăm nici scuze, nici vinovați este aceasta: până la momentul testării PISA 2025, România nu reușise să transforme aceste reforme, investiții și resurse într-o îmbunătățire vizibilă a rezultatelor elevilor”, afirmă Mihai Dimian.

O explicație pe care acesta o pune pe masă este timpul mai redus petrecut de elevii români la școală. Datele OECD confirmă că România are mai puține ore obligatorii decât media organizației atât în ciclul primar, cât și în gimnaziu. În învățământul primar sunt 540 de ore anual, față de 804 în media OECD, iar în gimnaziu 834, față de 909. Vacanțele cumulate în ciclul primar ajung la 16,6 săptămâni, față de 13,5 în media OECD.

Activități remediale în „Școala altfel” și „Școala verde”, „pentru o perioadă”

„Nu voi milita acum pentru creșterea numărului de ore sau de săptămâni de școală, însă, pentru o perioadă, «Școala altfel» și «Școala verde» trebuie să se desfășoare după același program ca și celelalte săptămâni de școală, diferența constând în activitățile didactice cu caracter remedial și aplicativ, cu probleme relevante din viața reală și pentru profesiile viitorului. De asemenea, toți elevii cu medii sub 7 sau calificative echivalente trebuie să participe la activități săptămânale remediale la matematică și limba și literatura română. Voi reveni cu detalii, în planul de măsuri”, a anunțat Dimian.

Legea educației prevede deja existența programelor de învățare remedială pentru elevii care au dificultăți sau au rămas în urmă, însă criteriul general al mediei sub 7 și participarea săptămânală anunțate de ministru ar reprezenta o concretizare mult mai largă a acestora.

În finalul mesajului, Mihai Dimian admite fără echivoc dimensiunea problemei: „Rezultatele României sunt slabe și trebuie să spunem acest lucru fără ocolișuri”. Înaintea unei noi reforme ample, spune el, ar trebui analizat de ce numeroasele schimbări făcute până acum nu au produs rezultatele așteptate.

Potrivit informațiilor prezentate de președintele CJ Bihor, Mircea Mălan, acordul de parteneriat dintre proprietarul clădirii, Județul Bihor, și cele instituții de cultură este un document care trebuie aprobat înainte de a depune cererea pentru obținerea banilor, fiind o condiție impusă de ghidul de finanțare. Necesitatea depunerii acestui proiect este dictată de starea necorespunzătoare a spațiilor în care funcționează cele două secții de teatru pentru copii Arcadia și Liliput, după cum a susținut președintele Mălan.

Proiectul vizează obiectivul „Măsuri de protejare și conservare a patrimoniului cultural și istoric din municipiul Oradea – lucrări de intervenții de restaurare și incinta teatrului Arcadia – Hanul Arborele Verde”. În această etapă nu sunt aprobate lucrările de restaurare propriu-zise, ci documentația necesară pentru pregătirea viitoarei investiții.

Hanul „Arborele Verde” se află pe strada Vasile Alecsandri nr. 8-10, în zona Ansamblului Vulturul Negru. Potrivit documentelor prezentate Consiliului Județean, imobilul este proprietatea Județului Bihor și se află în administrarea Teatrului „Regina Maria” și a Teatrului „Szigligeti Színház”.

Prin parteneriatul aprobat, cele trei instituții au stabilit responsabilitățile pentru pregătirea proiectului și accesarea finanțării. Consiliul Județean Bihor va coordona pregătirea proiectului și relația cu autoritățile competente, iar cele două teatre vor pune la dispoziție informațiile și expertiza necesare pentru stabilirea soluțiilor funcționale. Documentația tehnico-economică va trebui să stabilească, între altele, limitele intervenției, situația juridică și cadastrală a imobilului, starea tehnică a clădirii, elementele de patrimoniu care trebuie protejate, soluțiile de restaurare, indicatorii tehnico-economici și costurile estimate ale investiției. Toate intervențiile vor trebui fundamentate cu respectarea legislației privind protejarea monumentelor istorice.

Cele două teatre vor furniza date despre activitatea desfășurată în imobil, fluxurile de public și personal, necesitățile scenotehnice și cerințele de funcționare ale spațiilor. Potrivit documentelor aprobate, aceste informații sunt necesare pentru ca viitoarele soluții de restaurare să țină cont atât de valoarea istorică a clădirii, cât și de activitățile care se desfășoară în respectivul imobil.

Acordul prevede și că valoarea proiectului și structura cheltuielilor vor fi stabilite în funcție de regulile apelului de finanțare și, ulterior, de prevederile contractului de finanțare. Angajarea efectivă a fondurilor va putea fi făcută doar în baza actelor administrative și bugetare adoptate potrivit legii.

Măsura îi vizează în special pe operatorii care trimit volume mari de produse ieftine către consumatorii europeni. Printre platformele afectate se numără și marile site-uri asiatice de comerț online, precum Temu, Shein sau AliExpress.

Deocamdată, suma exactă nu a fost stabilită. Comisia Europeană urmează să fixeze nivelul taxei înainte ca aceasta să înceapă să fie aplicată.

Potrivit Consiliului UE, taxa este destinată să acopere o parte din costurile generate de verificarea și monitorizarea numărului tot mai mare de colete mici care ajung în Uniunea Europeană prin comerț electronic.

Important este că această taxă nu trebuie confundată cu taxa vamală de 3 euro introdusă deja de Uniunea Europeană.

Taxa de 3 euro se aplică deja din iulie

Din 1 iulie 2026, coletele cu valoare mai mică de 150 de euro care intră în UE sunt supuse unei taxe vamale temporare de 3 euro.

Calculul nu se face însă pur și simplu pentru fiecare colet. Taxa se aplică în funcție de categoriile de produse din expediere. Astfel, un colet care conține produse încadrate în trei categorii tarifare diferite poate ajunge să genereze 9 euro taxe vamale.

Această taxă de 3 euro este o măsură provizorie și va fi menținută până la operaționalizarea noii Platforme de date vamale a UE, prevăzută în prezent pentru 2028. Ulterior, sistemul va trece la aplicarea tarifelor vamale normale.

Pentru cumpărătorii români, costurile se adaugă peste o măsură introdusă la nivel național.

România percepe o taxă logistică de 25 de lei pentru fiecare colet care intră în țară și care conține bunuri cu valoare comercială sub 150 de euro, atunci când livrarea începe din afara Uniunii Europene. Obligația de plată revine furnizorului, expeditorului sau, după caz, entității care facilitează vânzarea printr-o platformă digitală.

Prin urmare, cumpărătorul nu ar trebui să achite separat aceste taxe la curier în momentul livrării. Costurile suportate de platforme și comercianți pot fi însă transferate în prețul produselor, în taxa de livrare sau în costul final al comenzii.

Platformele, și nu consumatorii, vor avea responsabilitatea vamală

Reforma europeană schimbă și modul în care sunt tratate comenzile provenite din afara UE.

Platformele și operatorii care vând produse către consumatorii europeni prin vânzări la distanță vor avea responsabilități mai mari în ceea ce privește formalitățile vamale și plata taxelor. Practic, autoritățile europene vor să mute o parte importantă a responsabilității de la cumpărător către comercianții și platformele care intermediază vânzarea.

În cazul operatorilor care nu își respectă în mod repetat obligațiile, noul cadru prevede inclusiv sancțiuni financiare importante. În cazurile grave, amenzile pot ajunge până la 6% din valoarea anuală a importurilor realizate de companie.

Explozia cumpărăturilor online a schimbat radical volumul de muncă al autorităților vamale europene.

Potrivit datelor prezentate de Consiliul UE, în 2024 au intrat pe piața europeană aproximativ 4,6 miliarde de colete mici, iar 91% dintre acestea au provenit din China. Volumul acestor transporturi a determinat autoritățile europene să considere actualul sistem vamal insuficient pentru noua realitate a comerțului electronic.

Bruxelles-ul susține că măsurile sunt necesare și pentru a proteja comercianții europeni, care concurează cu produse foarte ieftine vândute direct consumatorilor din UE.

Pentru românii obișnuiți să comande produse ieftine din afara UE, efectul cel mai vizibil ar putea fi creșterea costului final al comenzilor.

Nu înseamnă însă că, din 1 noiembrie, fiecare român va primi automat o factură suplimentară pentru noua taxă. Responsabilitatea este pusă în primul rând în sarcina platformelor și comercianților.

Impactul asupra prețurilor va depinde de modul în care companiile vor alege să suporte noul cost. Acesta ar putea fi inclus în prețul produselor, în costurile de transport sau în alte taxe percepute la finalizarea comenzii.

Pentru consumator, însă, rezultatul poate fi același: comenzile foarte ieftine din afara Uniunii Europene devin tot mai puțin ieftine.

Proiectul Ordinii de zi a ședinței este publicat pe site-ul Consiliului Județean Bihor – www.cjbihor.ro

SECRETAR GENERAL AL JUDEŢULUI,

Mărioara Carmen Soltănel