Epicentrul a fost localizat la aproximativ 15 kilometri sud-est de municipiul Arad. Seismul s-a produs, de asemenea, la circa 44 de kilometri nord-est de Timișoara și la aproximativ 95 de kilometri nord-nord-vest de Reșița.

Cutremur produs la o adâncime de 5 kilometri

Un element distinct al acestui eveniment seismic îl reprezintă adâncimea redusă la care s-a produs. Spre deosebire de cutremurele înregistrate frecvent în zona seismică Vrancea, seismul de miercuri dimineață, 7 octombrie, a avut focarul la numai 5 kilometri adâncime.

Datele furnizate de institut se referă la parametrii cutremurului și la localizarea acestuia, fără să fie menționate eventuale pagube sau alte efecte produse în localitățile din apropierea epicentrului.

Vestul României este o zonă în care se înregistrează periodic activitate seismică, inclusiv în Banat și în județul Arad.

Senatul a consemnat, în ședința de luni, 5 octombrie, adoptarea tacită a proiectului, după expirarea, la 3 octombrie 2026, a termenului constituțional pentru dezbatere și adoptare.

Cine ar urma să beneficieze de plata mai rapidă

Propunerea îi vizează pe angajații instituțiilor și autorităților publice care au de încasat drepturi de natură salarială stabilite prin hotărâri judecătorești executorii și care îndeplinesc condițiile de pensionare. În aceeași categorie sunt incluse și persoanele care s-au pensionat deja și se află într-o situație similară.

În cazul salariaților care îndeplinesc condițiile pentru pensionare, proiectul prevede achitarea integrală a sumelor restante înainte de depunerea dosarului de pensionare la casa teritorială de pensii. Pentru persoanele deja pensionate, plata ar urma să fie făcută integral în cel mult șase luni de la pronunțarea hotărârii definitive prin care le-au fost acordate drepturile salariale.

În prezent, Legea nr. 141/2025 stabilește un mecanism diferit. Articolul XXIII prevede eșalonarea pe o perioadă de cinci ani a sumelor rezultate din hotărâri judecătorești devenite executorii între 1 ianuarie și 31 decembrie 2026, atunci când acestea privesc drepturi salariale acordate personalului din instituțiile și autoritățile publice.

Guvernul arată, în punctul de vedere transmis Parlamentului, că actualul cadru legislativ presupune atât plata eșalonată pe cinci ani, cât și suspendarea executării silite pe durata acestei perioade. Prin noua inițiativă ar fi creată o excepție de la această regulă pentru angajații care se apropie de pensionare și pentru cei care sunt deja pensionați.

De ce a fost propusă modificarea și ce obiecții are Guvernul

Inițiatorii susțin că eșalonarea plăților poate produce efecte suplimentare pentru salariații aflați aproape de momentul pensionării. Potrivit expunerii de motive, întârzierea plății drepturilor salariale poate avea consecințe asupra stabilirii drepturilor de pensie. Din acest motiv, inițiatorii consideră că persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare se află într-o situație distinctă față de ceilalți beneficiari ai unor hotărâri judecătorești.

Proiectul propune, în consecință, achitarea integrală a restanțelor până la depunerea dosarului de pensionare, iar pentru persoanele deja pensionate, efectuarea plății în termen de maximum șase luni. Pentru celelalte categorii ar urma să rămână valabil mecanismul general de eșalonare.

Guvernul nu susține însă inițiativa și a transmis Senatului, în luna august, un punct de vedere negativ. Executivul a invocat atât probleme de constituționalitate și de redactare, cât și posibile efecte asupra bugetului.

Potrivit Guvernului, aplicarea unui regim diferit exclusiv persoanelor care îndeplinesc condițiile de pensionare sau sunt deja pensionate ar putea ridica probleme din perspectiva principiului egalității în drepturi, în condițiile în care ceilalți beneficiari ai hotărârilor judecătorești ar continua să primească sumele în tranșe.

Executivul critică și formularea „personalul care îndeplinește condițiile de pensionare”, apreciind că textul nu precizează suficient de clar la ce condiții se referă și că acest lucru ar putea conduce la interpretări diferite.

Totodată, Guvernul arată că proiectul nu stabilește cu suficientă precizie momentul în care apare obligația angajatorului de a efectua plata și nici modalitatea prin care salariatul trebuie să demonstreze că urmează să depună dosarul de pensionare. O altă obiecție vizează impactul financiar. Guvernul susține că proiectul ar genera cheltuieli suplimentare fără să indice sursele necesare pentru acoperirea lor și apreciază că măsura ar putea afecta negativ bugetul general consolidat.

Din aceste motive, Executivul a concluzionat că nu susține adoptarea inițiativei. Proiectul a primit, în schimb, aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ, a Consiliului Economic și Social și a Comisiei pentru muncă a Senatului.

Proiectul trebuie să treacă și de Camera Deputaților

Adoptarea tacită de către Senat nu înseamnă că modificarea a intrat în vigoare. Senatul a fost prima Cameră sesizată, iar inițiativa urmează să intre în procedura parlamentară la Camera Deputaților.

Forma finală poate fi modificată, adoptată sau respinsă în etapa următoare.

Până la eventuala adoptare și intrare în vigoare a noilor prevederi, rămâne aplicabil mecanismul actual de plată eșalonată a drepturilor salariale stabilite prin hotărâri judecătorești executorii.

Cine poate beneficia de sprijin

Indemnizația este reglementată de articolul 129 din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului și se adresează tinerilor care au beneficiat, anterior, de o măsură de protecție specială.

Astfel, simpla condiție de vârstă nu este suficientă. Pentru acordarea sprijinului, persoana trebuie să fi avut o măsură de protecție specială stabilită în condițiile legii și să îndeplinească în continuare celelalte criterii prevăzute de legislație.

Indemnizația este destinată perioadei de tranziție de la sistemul de protecție către o viață independentă.

O condiție esențială este ca tânărul să urmeze o formă de învățământ recunoscută de lege sau să aibă un loc de muncă. Nu este necesar ca ambele condiții să fie îndeplinite în același timp. Este suficient ca beneficiarul să se afle în una dintre cele două situații, cu respectarea celorlalte prevederi legale.

În învățământul preuniversitar sunt prevăzute, printre altele, forme de organizare de zi, seral și cu frecvență redusă. În învățământul superior există programe cu frecvență, cu frecvență redusă și la distanță, în condițiile stabilite pentru fiecare program de studii.

Tinerii care au capacitate deplină de exercițiu pot alege, în condițiile legii, între continuarea măsurii de protecție specială și încetarea acesteia, urmată de acordarea indemnizației lunare.

Opțiunea trebuie exprimată în scris și poate fi făcută o singură dată, indiferent de momentul în care persoana a ieșit din sistemul de protecție socială.

Înainte de luarea unei decizii, reprezentanții DGASPC au obligația de a informa și consilia tânărul cu privire la consecințele ieșirii din sistem, precum și asupra drepturilor și responsabilităților pe care le va avea ulterior.

Cât valorează indemnizația în 2026

Cuantumul indemnizației este calculat în funcție de Indicatorul Social de Referință (ISR). Potrivit prevederilor legale, valoarea sprijinului este de 4,8 ISR.

În 2026, valoarea ISR este de 660 de lei, ceea ce înseamnă un calcul de 660 de lei × 4,8, respectiv 3.168 de lei. După rotunjire, indemnizația acordată beneficiarilor ajunge la 3.170 de lei pe lună, potrivit informațiilor prezentate de ANPIS Dolj.

Sumele sunt asigurate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, iar plata este efectuată prin agențiile județene pentru plăți și inspecție socială, respectiv prin agenția competentă din București.

Ce obligații au beneficiarii pentru a primi în continuare banii

Plata indemnizației nu este garantată automat până la împlinirea vârstei de 26 de ani. Beneficiarii trebuie să confirme periodic faptul că situația în baza căreia le-a fost acordat sprijinul se menține.

Tinerii care lucrează trebuie să transmită o adeverință eliberată de angajator o dată la trei luni. În cazul celor care urmează o formă de învățământ, documentul emis de unitatea de învățământ trebuie depus o dată la șase luni.

Termenele se calculează începând de la data la care a fost stabilit dreptul la indemnizație.

Netransmiterea documentelor justificative poate duce la suspendarea plății începând cu luna următoare. Drepturile pot fi reluate ulterior, după prezentarea adeverințelor necesare și cu respectarea condițiilor și termenelor prevăzute de procedură.

Prin urmare, indemnizația nu este un venit acordat necondiționat până la vârsta de 26 de ani. Beneficiarii trebuie să demonstreze periodic că sunt angajați sau că își continuă studiile.

Materialul explică organizarea studiilor, creditele, examenele și restanțele, taxele, bursele, cazarea, cantinele și bibliotecile, dar și drepturile și obligațiile studenților. Sunt incluse informații despre mobilități, voluntariat, reprezentarea studențească, consiliere, sănătate și adaptarea la mediul universitar.

Ghidul poate fi consultat atât în format PDF, cât și într-o versiune online adaptată inclusiv pentru telefon. Platforma permite căutarea rapidă a informațiilor, consultarea unui glosar de termeni și completarea unui chestionar prin care studentul își poate evalua adaptarea la viața universitară.

Autorii atrag însă atenția că orarul, taxele, criteriile pentru cazare sau calendarul burselor sunt stabilite de fiecare universitate, astfel că informațiile naționale trebuie completate cu regulamentele instituției unde studiază fiecare tânăr.

Legătura cu Universitatea din Oradea este dată de proiectul în cadrul căruia a fost realizat ghidul – „Intervenții pentru învățământul terțiar – măsuri sistemice pentru prevenirea și reducerea abandonului universitar”. UO participă la componenta destinată burselor sociale pentru studenții din medii dezavantajate.

Între februarie și iulie 2026, 1.175 de studenți ai Universității din Oradea au beneficiat de peste 6.300 de burse, în valoare de 925 de lei pe lună, suma totală depășind 5,2 milioane de lei.

Proiectul este derulat de Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI) împreună cu Ministerul Educației și Cercetării până în iulie 2028 și urmărește inclusiv identificarea riscului de abandon universitar și dezvoltarea unor măsuri de sprijin pentru studenți.

Bugetul total este de aproape 399 de milioane de lei, cea mai mare parte fiind destinată burselor sociale pentru studenții proveniți din medii și grupuri dezavantajate.

Ghidul Național al Studentului 2026/2027 a fost lansat de UEFISCDI împreună cu Ministerul Educației și Cercetării și poate fi consultat gratuit online pe peo-echitate.uefiscdi.ro.

Cursurile completează activitatea de la școală prin exerciții, recapitulare și aprofundarea materiei. Sunt susținute de profesori și cadre didactice implicate voluntar și se desfășoară săptămânal, de luni până joi, începând cu ora 16:00, în funcție de disciplina și grupa în care este repartizat elevul.

Programul este organizat în trei locații: sediul DAS Oradea, de pe strada Primăriei nr. 42, Centrul Social Multifuncțional Rogerius, de pe strada Episcop Ioan Suciu nr. 1, și Centrul Multifuncțional de pe strada Ialomiței nr. 3.

„În edițiile anterioare am primit feedback foarte bun din partea părinților și a profesorilor, dar poate cele mai frumoase momente au fost cele în care copiii au venit bucuroși să ne spună că au început să înțeleagă mai bine materia și că au luat note mai mari”, a transmis Anca Grama, directorul executiv al DAS Oradea.

Pentru înscriere, părinții sau tutorii legali trebuie să completeze formularul de înscriere și să depună la sediul DAS Oradea o copie după actul lor de identitate și una după certificatul de naștere al copilului.

Documentele pot fi depuse luni, marți și miercuri între orele 7:30 și 16:30, joi între 7:30 și 18:30, iar vineri între 7:30 și 16:00. Termenul final este 16 octombrie.

Denumirea de „centru universitar Oradea” nu desemnează o singură sală de examen. Probele sunt organizate, în funcție de specialitate, în mai multe sedii ale Facultății de Medicină și Farmacie și în unități medicale din oraș.

Miercuri, cei cinci candidați la Boli Infecțioase susțin proba de la ora 11:00, la Secția Clinică 2 Boli Infecțioase a Spitalului Clinic Județean de Urgență Bihor, iar cei șase candidați la Medicină de Laborator, de la ora 10:00, la Facultatea de Medicină și Farmacie, în Piața 1 Decembrie nr. 10.

În zilele următoare, examenele din centrul Oradea vor avea loc și în Staționarele I, II și V ale Spitalului Clinic Județean, la Secția de Dermatovenerologie, în clădirea de Medicină Dentară a Universității și, pentru Obstetrică-Ginecologie, la Spitalul Pelican. Ultima probă prevăzută în programul publicat pentru Oradea este cea de Radiologie-Imagistică Medicală, în 19 octombrie.

Conform Ministerului Sănătății, la nivel național, peste 3.900 de candidați s-au înscris la sesiunea care se desfășoară în perioada 7 octombrie – 3 noiembrie.

Pentru prima dată, proba scrisă are subiecte unice în toate centrele universitare, pentru fiecare specialitate. Acestea sunt elaborate în ziua examenului de o comisie națională formată din coordonatori de rezidențiat și sunt transmise simultan centrelor de examen, împreună cu un barem unic.

Proba scrisă durează trei ore și cuprinde 10 subiecte, formulate din 10 teme extrase prin tragere la sorți din tematica aprobată. Nota minimă de promovare este 7. Lucrările sunt corectate de comisiile locale, pe baza baremului stabilit la nivel național.

O atenție aparte va fi acordată investițiilor în construcții și amenajări de agrement. ANAF va verifica inclusiv situațiile în care astfel de investiții sunt realizate la reședințele persoanelor care controlează firmele. În cazul în care nu poate fi demonstrată legătura cu activitatea economică, deductibilitatea cheltuielilor și recuperarea TVA pot fi respinse.

Selecția societăților nu se va face la întâmplare. ANAF va corela informațiile din declarațiile fiscale cu datele raportate prin SAF-T și RO e-Factura.

În timpul verificărilor, inspectorii vor analiza dacă achizițiile se încadrează în obiectul de activitate al firmei, dar și tratamentul fiscal aplicat cheltuielilor cu amortizarea, întreținerea, combustibilul sau reparațiile. Totodată, va fi verificată deductibilitatea TVA și modul în care sunt tratate eventualele avantaje acordate persoanelor fizice.

ANAF subliniază însă că o astfel de achiziție nu reprezintă automat o abatere fiscală. O firmă care desfășoară în mod real activități de turism, agrement, închiriere, servicii hoteliere sau sportive poate deduce cheltuielile aferente bunurilor utilizate în activitatea economică, dacă sunt respectate condițiile prevăzute de legislație.

Societățile care identifică eventuale deduceri nejustificate au posibilitatea să își corecteze situația fiscală prin depunerea unor declarații rectificative, înainte de începerea verificărilor.

ANAF atrage atenția că această formă de conformare voluntară poate fi mai puțin costisitoare decât situația în care obligațiile fiscale suplimentare sunt stabilite în urma unui control.

Acțiunea face parte din strategia Fiscului de a identifica, prin analiza de risc și corelarea bazelor de date, situațiile în care cheltuielile înregistrate de firme nu corespund unei activități economice reale.

Aici, el a fost învins de Makhmadbek Makhmadbekov (Emiratele Arabe Unite), care a devenit vicecampionul mondial al categoriei. Titlul mondial a fost cucerit de Ryuga Tanaka (Japonia).

Miercuri, 7 octombrie, va intra în luptă un alt judoka tricolor, Adrian Șulcă, la categoria 81 kg.

Cel de-al doilea sportiv orădean din lotul național prezent la Campionatul Mondial de la Baku, Alex George Creț, va concura joi, 8 octombrie, în limitele categoriei 90 kg. El va avea parte în primul meci de un adversar dificil, Erlan Sherov (Kîrgîstan).

19:15 – Oradea Toastmasters – ședință de vorbit în public – Crișul Shopping Center

20:30 – Quiz Night by Frodo – Lord’s Pub

Expoziții

Muzeul Țării Crișurilor, Str. Armatei Române, nr 1/A:

• Expoziția documentară „Nadia Comăneci – Drumul către perfecțiune” (expoziție temporară);
• Expoziția „MEGALOS ASELINOS – Golful regăsit” a artistului Ioan Aurel Mureșan (expoziție temporară);
• Expoziția artistei Cristina Farcaș „NARAȚIUNILE LUMINII – O călătorie între materie, lumină și memorie” (expoziție temporară);
• Expoziția „Artiști plastici orădeni între 1860-1940” (expoziție permanentă);
• Expoziția permanentă a Secției de Științele Naturii;
• Expoziția permanentă a Secției de Arheologie și Istorie;
• Expoziția permanentă a Secției de Etnografie;
• Lapidariul (expoziție permanentă);
• Vivariul (expoziție permanentă).

Muzeul Memorial „Aurel Lazăr”, Str. Aurel Lazăr nr.13:

• Expoziția permanentă „Bihorul «… la spargerea lumii»” (12 octombrie 1918-20 aprilie 1919).

Muzeul Memorial „Iosif Vulcan”, Str. Iosif Vulcan nr.16:

• Expoziția permanentă a Muzeului Memorial „Iosif Vulcan”.

Muzeul Memorial „Ady Endre”, Parcul Traian nr. 1:

• Expoziția permanentă a Muzeului Memorial „Ady Endre”.

Muzeul Orașului Oradea, P-ța Mihai Viteazul nr. 39-41 (Cetatea Oradea):

• Expoziția „Din umbră în lumină”, ediția a II-a (expoziție temporară);
• Expoziția „Exuvii” (expoziție temporară);
• Festivalul Național de Artă Naivă, ediția a XIII-a (expoziție temporară);
• Expoziția foto „Magia clipei” (expoziție temporară);
• Expoziția „Pompierii în focul caricaturii” (expoziție temporară);
• Expoziția „Dantela de porțelan a unei epoci gri” (expoziție temporară);
• Expoziția „101 ani de evoluție a calculatoarelor” (expoziție temporară);
• Expoziția „Episcopul Nicolae Popoviciu al Oradiei. Un luptător al credinței creștine împotriva comunismului” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Repere din istoria pompierilor bihoreni” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Istoria orașului Oradea de la preistorie până în epoca migrațiilor” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Marea invazie mongolă” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Umanism și renaștere la Oradea” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Cucerirea și stăpânirea otomană” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Perioada habsburgică și dualistă” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Domus Dispensatoris. Ocrotirea sănătății în Cetatea Oradea (sec. XVII–XIX)” (expoziție permanentă);
• „Expoziția închinată Primului Război Mondial și lui Traian Moșoiu” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Arhitectura orădeană” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Spațiul urban orădean” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Viața culturală orădeană interbelică și postbelică” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Învățământul orădean în sec. XX” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Viața cotidiană orădeană în comunism” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Discoteca anilor ’70-’80” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Represiunea comunistă” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Arta memoriei: Leon Alex” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Istoria fotografiei orădene” (expoziție permanentă);
• „Expozițiile cultelor religioase” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Biserici în palat – cercetări arheologice în palatul princiar” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Renaștere prin restaurare” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Sala cu grifoni” (expoziție permanentă);
• „Lapidarium” (expoziție permanentă).

Recomandare Cinema Palace

Verity

foto: Cinema Palace

Întregul program al cinematografului, precum și biletele sunt disponibile aici.

O măsură similară a fost dispusă de instanță, în jurul orei 19:50, și față de ceilalți inculpați pe care DNA Oradea i-a reținut cu o zi în urmă. Este vorba despre:

• Vasile-Iosif Herțeg, agent de poliție de frontieră în Halmeu, acuzat de constituirea unui grup infracțional organizat și coautorat la luare de mită în formă continuată (34 acte materiale)
• Nelu-Gheorghe Hendre, funcționar la Biroul Vamal de Frontieră Halmeu, acuzat de constituirea unui grup infracțional organizat și autorat la luare de mită în formă continuată (15 acte materiale)
• Sorin-Flaviu Urechean, funcționar la Biroul Vamal de Frontieră Halmeu, acuzat de constituirea unui grup infracțional organizat și coautorat la luare de mită în formă continuată (21 acte materiale)
• Alin-Gheorghe Caraba, agent de poliție de frontieră în Halmeu, acuzat de constituirea unui grup infracțional organizat, și complicitate la luare de mită în formă continuată (28 acte materiale)
• Marius-Adrian Gîrba, funcționar la Biroul Vamal de Frontieră Halmeu, acuzat de constituirea unui grup infracțional organizat și coautorat la luare de mită în formă continuată (în total 77 acte materiale),
• Marcel-Dorel Șichet, funcționar la Biroul Vamal de Frontieră Halmeu, acuzat de constituirea unui grup infracțional organizat și coautorat la luare de mită în formă continuată (17 acte materiale).

Toți inculpații arestați au dreptul să conteste măsura în 48 de ore de la pronunțarea acesteia.

300.000 de euro, găsiți la percheziții

Așa cum Bihon a relatat, DNA Oradea îi investighează pe cei opt arestați, dar și agentul Remus Vasile Vida (inculpat), tot de la SPF Halmeu, alături de alți 38 de ofițeri, agenți de poliție de frontieră și vameși într-un dosar care privește constituirea unui grup infracțional care viza „taxarea” șoferilor care tranzitau vama dintre România și Ucraina, prin punctul de trecere Halmeu. Conform procurorilor, gruparea a fost organizată de comisarul-șef Babici și de șeful Vămii Halmeu, Mihai Kis, și era constituită pe trei niveluri.

Pe primul se aflau cei doi șefi, urmați de persoanele de încredere ale acestora, puse în poziții-cheie de coordonare a turelor și grupelor de serviciu. Pe al treilea palier s-ar fi aflat polițiști de frontieră și vameșii care efectuat în mod direct controalele în Punctul de Trecere a Frontierei Halmeu și care încasau mita de la șoferi – între 50 și 1.900 de euro. Conform DNA, se adunau șpăgi în valoare totală de zeci de mii de euro.

Anchetatorii au dezvăluit că în doar 7 luni, între 2025 și 2026, șeful SPF Halmeu, Adiel Babici, ar fi primit, în total, de la polițiștii de frontieră din subordine 6.450 de dolari și 2.750 de euro. La rândul său, Mihai Kis a fost acuzat că în august și septembrie 2026 ar fi primit 800 de euro de la un vameș.

Anchetatorii au descins luni în aproape 100 de locuri din Satu Mare, Bihor și alte patru județe și au găsit la domiciliile inculpaților și suspecților peste 300.000 de euro.

Percheziții ale DNA Oradea în Bihor și alte 5 județe. Sunt vizați polițiști de frontieră și vameși suspectați de luare de mită