Astăzi nu asistăm neapărat la dispariția globalizării, ci la renegocierea regulilor, stimulentelor și raporturilor de putere care au susținut-o. Dacă în ultimele decenii eficiența și costul minim au dominat deciziile de producție, acum ele sunt completate de preocupări privind siguranța aprovizionării, tehnologiile critice, securitatea energetică și apropierea geopolitică a partenerilor.

Globalizarea, între câștiguri și costuri inegal distribuite

Globalizarea a adus câștiguri importante prin extinderea comerțului și circulația mai rapidă a tehnologiilor, capitalului și cunoașterii. Beneficiile nu au fost însă distribuite uniform între țări, regiuni, sectoare sau categorii sociale.

În unele economii dezvoltate, relocarea activităților industriale a produs pierderi concentrate de locuri de muncă și nemulțumiri legate de distribuția inegală a avantajelor. Problema nu este că globalizarea nu a creat bunăstare, ci că bunăstarea globală poate crește în timp ce anumite comunități sau sectoare pierd. Tocmai aceste pierderi concentrate au căpătat o greutate politică mai mare decât câștigurile difuze ale economiei în ansamblu.

Fragmentarea, efect al succesului globalizării?

O parte dintre tensiunile actuale pot fi explicate chiar prin succesul integrării economice. Economii cândva periferice în lanțurile globale de valoare au devenit actori industriali, tehnologici și geopolitici importanți, schimbând distribuția puterii economice.

Interdependența, considerată mult timp un avantaj, este privită tot mai des și ca vulnerabilitate. De aici accentul pe reziliență și autonomie strategică. Regionalizarea, friend-shoring-ul, near-shoring-ul și politicile industriale pot marca trecerea de la o globalizare construită aproape exclusiv pe eficiență la una în care reziliența economică are o importanță comparabilă.

Noua paradigmă tinde spre o economie mai fragmentată, organizată în jurul unor blocuri economice și geopolitice. Competiția dintre marile puteri, subvenționarea industriilor strategice, restricțiile la exportul unor tehnologii și revenirea tarifelor comerciale indică această schimbare.

Costurile pot fi însă importante. Lanțurile de aprovizionare construite în interiorul unor blocuri politice pot fi mai sigure, dar mai puțin eficiente. Dublarea capacităților, accesul redus la furnizori competitivi și piețele mai mici pot afecta productivitatea. Reziliența poate funcționa astfel ca o „primă de asigurare” economică. De aceea, perioada actuală este mai potrivit descrisă drept sfârșitul unei forme de globalizare, nu sfârșitul globalizării.

Tarifele comerciale și „dilema tarifară”

Tarifele pot proteja temporar industrii, modifica stimulentele pentru investiții și servi drept instrument de negociere. În același timp, pot majora prețurile, afecta industriile dependente de importuri, provoca represalii și reduce schimburile comerciale și investițiile. Inițiativa SUA de majorare a tarifelor a influențat și percepția investitorilor asupra activelor financiare americane.

Într-o economie interconectată, un produs importat poate fi concurent pentru o industrie locală, dar input esențial pentru alta. Protejarea primei industrii poate reduce competitivitatea celei de-a doua.

Majorarea tarifelor de către administrația SUA poate fi analizată prin teoria jocurilor, ca o „dilemă tarifară”: un joc non-cooperativ în care escaladarea protecționismului poate produce pierderi pentru toate părțile. Autorul subliniază însă că impactul social nu poate fi ignorat în favoarea calculelor strict economice.

Estimările lui McKibbin, Noland și Shuetrim (2025), realizate pe baza unui model G-Cube, analizează efectele tarifelor asupra Chinei, SUA, unor economii europene membre G20 și, agregat, asupra celorlalte state europene. Rezultatele arată că SUA ar fi mai puțin afectată decât statele europene, dar mai mult decât China.

Sursa: McKibbin, Noland și Shuetrim (2025). CHN = China; DEU = Germania; FRA = Franța; ITA = Italia; USA = Statele Unite ale Americii; EUR = restul statelor UE în afara celor menționate explicit.

Primul scenariu presupune că economiile afectate nu răspund prin măsuri de retorsiune. În al doilea sunt incluse și aceste reacții, ceea ce amplifică efectele negative.

Sursa: McKibbin, Noland și Shuetrim (2025). CHN = China; DEU = Germania; FRA = Franța; ITA = Italia; USA = Statele Unite ale Americii; EUR = restul statelor UE în afara celor menționate explicit.

Pentru grupul „restul UE”, efectele sunt atât de runda I, cât mai ales de runda a II-a. Dacă toate statele răspund prin măsuri de retorsiune, China, principalul competitor al SUA, rămâne cea mai puțin afectată dintre economiile analizate.

SUA și restul UE într-un joc non-cooperativ

Pe baza acestor simulări, relația comercială dintre SUA și restul UE poate fi reprezentată ca un joc cu doi participanți și două opțiuni: Liberalizare (L) sau Protecționism (P).

Matricea arată modificarea PIB real față de nivelul estimat pentru 2030 în absența măsurilor tarifare. Dacă ambele părți mențin liberul schimb, pierderea este zero. Dacă una introduce tarife, iar cealaltă rămâne la liberalizare, pierderile estimate sunt de 0,046% pentru SUA și 0,28% pentru restul UE. Dacă ambele aleg protecționismul, pierderile cresc la 0,096% pentru SUA și 0,54% pentru restul UE.

Strict din perspectiva PIB real, nici SUA, nici restul UE nu au stimulent economic să abandoneze liberalizarea. Totuși, asimetria pierderilor arată că SUA suportă mai ușor escaladarea protecționistă. În acest sens, matricea surprinde hegemonia și reziliența SUA: costul relativ suportat de hegemon este mai mic decât cel suportat de partener. În termenii jocului, liberul schimb este echilibrul Nash, dar dacă hegemonul îl abandonează unilateral, costurile tranziției spre protecționism devin puternic asimetrice.

SUA se confruntă totodată cu o „trinitate imposibilă”: menținerea dolarului în rol de hegemon al sistemului monetar internațional și al schimburilor comerciale, păstrarea unui nivel ridicat al salariilor pe piața internă și realizarea unui excedent comercial. Printr-o politică protecționistă, SUA poate atinge cel mult două dintre cele trei obiective. O cooperare renegociată cu Europa, inclusiv prin eliminarea reciprocă a taxelor, ar putea însă oferi o cale către compatibilizarea lor.

O lume mai fragmentată economic, dar mai conectată informațional

Actuala etapă diferă de vechile perioade de protecționism prin viteza de circulație a informației și cunoașterii. Inteligența artificială, digitalizarea, comunicațiile globale și mobilitatea capitalului intelectual fac mult mai dificilă izolarea completă a economiilor.

Statele pot ridica bariere pentru bunuri, investiții sau tehnologii sensibile, dar circulația ideilor și informației este mai greu de oprit. Lumea poate deveni mai fragmentată geopolitic și comercial, dar mai conectată informațional.

Tarifele pot fi folosite și ca instrumente de negociere pentru acces pe alte piețe, schimbarea unor practici comerciale sau redistribuirea beneficiilor. Riscul apare când acest instrument devine permanent, iar represaliile succesive transformă renegocierea într-o fragmentare autentică, cu pierderi de eficiență și bunăstare pentru toate blocurile implicate.

Drumul către o globalizare renegociată

Întrebarea centrală nu mai este dacă globalizarea va continua în forma cunoscută, ci ce model o va înlocui: o economie mondială împărțită în blocuri relativ închise sau o nouă arhitectură în care deschiderea comercială coexistă cu securitatea și reziliența.

Succesul globalizării a schimbat distribuția puterii economice și a creat vulnerabilități noi. Provocarea este ca renegocierea actuală să nu devină un joc cu sumă negativă. O lume mai rezilientă nu trebuie să fie una mai săracă, iar securitatea economică nu trebuie confundată cu izolarea.

Miza este transformarea principiilor care organizează economia mondială: de la un model dominat de eficiență la unul care integrează și reziliența, securitatea și reducerea disparităților. Cooperarea și renegocierea pot transforma globalizarea; conflictul economic și comercial permanent riscă să o împingă spre o fragmentare costisitoare.

Expoziţia din acest an, organizată de AIEFA în parteneriat cu Summit Agro Romania, se intitulează „Viticultura maghiară din Bazinul Carpatic” și reunește 47 de lucrări color semnate de fotografi din Serbia, România și Ungaria. Vernisajul are loc joi, 3 septembrie 2026, de la ora 18:00, în Galeria „Matei Stegerean” iar expoziția rămâne deschisă publicului, gratuit, până pe 2 octombrie, în zilele lucrătoare, între orele 08:00 și 16:00. Colecția poate fi vizualizată integral și online, pe site-ul AIEFA.

La expoziție participă artiștii fotografi: Barát Attila (Serbia), Bánházi Gyöngyi (România), Gál Mária (Ungaria), Héjja Árpád (România), Hős Norbert AFIAP (Serbia), Jusztin László (Serbia), Kovács Orsolya (România), Morvay Szabó Edina EFIAP (România), Salétros Mária (Ungaria), Szabó Géza AFIAP, Tóth Tamás (Marea Britanie) și Udvardi Árpád EFIAP (România), cu imagini inspirate din tradiția viticolă din Bazinul Carpatic.

Foto: Udvardi Árpád EFIAP

Potrivit artistului fotograf Ștefan Tóth István, curatorului expoziției, evenimentul marchează începutul unui proiect mai amplu, inițiat de conducerea KMFT împreună cu Institutul Bazinul Carpatic din Seghedin, care își propune să fotografieze și să prezinte, în cadrul unor expoziții succesive, cele mai importante centre viticole maghiare din Bazinul Carpatic. În acest scop, sunt planificate mai multe deplasări de creație, astfel încât artiștii implicați să poată surprinde imagini autentice în toate cele patru anotimpuri.

Vernisajul va fi deschis de artistul fotograf Ștefan Tóth István – AFIAP, ESFIAP, Hon. EFIAP, președintele AIEFA, vicepreședintele KMFT și curatorul expoziției. Momentul va fi însoțit de un recital susținut de violistul Thurzó Sándor József, care va interpreta lucrări semnate de Bartók Béla („Seară la secui”), Farkas Ferenc („Arioso”), Lavotta János („Melodie populară, nr. 17”) și Kodály Zoltán („Bicinia nr. 18”).

Asociația Internațională „Euro Foto Art” continuă, cu acest prilej, parteneriatul cu operatorul local de transport OTL SA, prin care lucrările expuse vor fi difuzate și pe ecranele mijloacelor de transport în comun din Oradea, o formulă prin care organizatorii urmăresc să aducă arta fotografică mai aproape de publicul larg, în afara spațiului convențional al galeriei.

Alin Serafim Ștefănuț și Livia Muntean

Inspectoratul Școlar Județean Bihor a lansat în 17 august concursul pentru posturile vacante de director și director adjunct, inclusiv la unele dintre cele mai importante școli din Oradea. Candidații își pot depune dosarele online între 14 septembrie și 2 octombrie. La 13 octombrie urmează evaluarea competențelor, la 20 octombrie proba scrisă, iar între 12 și 27 noiembrie vor avea loc interviurile.

Rezultatele finale vor fi cunoscute la 9 decembrie, iar noile mandate încep la 1 ianuarie 2027.

Față de concursul din 2021, apare o probă eliminatorie de evaluare a competențelor și aptitudinilor personale, pe lângă examenul scris și interviu. Candidații pot opta pentru cel mult trei funcții vacante.

Directorii marilor școli vor să continue

La Colegiul Național „Emanuil Gojdu”, Anca Marchiș spune fără ezitare că va intra din nou în competiție.

„Da, voi candida, în ciuda multor aspecte sistemice care nu se aliniază cu viziunile mele. Motivul principal este responsabilitatea față de comunitatea gojdistă! Cred că e nevoie de coerență pentru continuarea proiectelor deja începute și multă inspirație și dedicare pentru demararea pilotărilor curriculare pentru care am fost selectați în vara acestui an”, afirmă directoarea Colegiului Național „Emanuil Gojdu”.

Și Iulius Timar, directorul Colegiului Național „Onisifor Ghibu”, vrea să continue.

„Candidez pentru că eu cred că școala merge într-o direcție bună. M-am consultat cu mai mulți profesori din școală și toți sunt de părere că trebuie să continuăm în această formulă”, spune directorul.

Întrebat dacă se teme de contracandidați, Iulius Timar a răspuns simplu: „Nu mă interesează, pentru că eu de obicei învăț”.

La Colegiul Național „Mihai Eminescu”, Livia Muntean nu spune încă un „da” definitiv.

„Mă gândesc să candidez, pentru că eu cred că un concurs este cea mai onestă cale de a ajunge într-o funcție, iar competiția e bună. Aș vrea ca ceea ce am realizat în ultimii doi ani prin proiectul-pilot cu predarea interdisciplinară, pentru care am făcut formare și consilierea copiilor, să se transforme într-o constantă în munca din școala noastră, în munca la clasă. Mă mai motivează și experiența pe care am dobândit-o în acești ani, care mi-ar fi de folos, dar și foarte multele încurajări pe care le-am primit de la colegi”, spune Livia Muntean.

Un nou mandat își dorește și Alin Novac-Iuhas, directorul Școlii Gimnaziale „Dacia”:

„Funcția de director presupune o responsabilitate majoră, iar o astfel de decizie se ia doar atunci când există convingerea fermă că poți contribui în continuare la dezvoltarea instituției. Provocările actuale din educație impun ca instituția noastră să ofere în continuare răspunsuri de calitate, iar rezultatele de până acum ale Școlii Gimnaziale «Dacia» mă motivează să continui acest parcurs. În ultimii ani am acumulat o experiență managerială solidă, am construit o echipă de cadre didactice de încredere, dedicate și unite în jurul acelorași obiective.

Au fost demarate proiecte importante, care pot genera rezultate semnificative în continuare, obiectivul fiind acela de a crea o școală modernă, o școală a viitorului, capabilă să răspundă nevoilor actuale ale elevilor, părinților și comunității. Rezultatele obținute până acum confirmă faptul că direcția aleasă este cea corectă: avem un capital uman înalt calitativ, o echipă performantă și un potențial real de a duce școala la un nivel și mai înalt, motiv pentru a-mi asuma în continuare această responsabilitate”.

În oraș e competiție, în unele școli rurale e greu să găsești candidați

În afara Oradiei, lucrurile nu stau peste tot la fel.

Inspectorul școlar general Alin Serafim Ștefănuț spune că, în unele comunități rurale, problema poate fi chiar găsirea profesorilor dispuși să preia conducerea.

„Există interes pentru funcțiile de conducere, însă nu este la fel de mare peste tot în județ. De regulă, în liceele, școlile și grădinițele din mediul urban sunt mai multe persoane interesate de ocuparea funcției prin concurs și există o competiție reală. În schimb, pentru anumite școli din mediul rural, care se confruntă cu probleme administrative și de personal (fluctuația cadrelor didactice, gestionarea mai multor structuri școlare arondate, scăderea populației școlare, riscul reorganizării unității etc.) este mai dificil să identificăm cadre didactice dispuse să își asume conducerea. Funcția de director presupune astăzi o responsabilitate foarte mare, iar recunoașterea profesională nu e întotdeauna în concordanță cu această responsabilitate. Provocarea sistemului de învățământ din Bihor este de a identifica profesioniști care își doresc să construiască, să conducă echipe și să își asume o viziune pentru dezvoltarea școlii”, explică șeful IȘJ Bihor.

Concursul din acest an încearcă să vadă nu doar câtă legislație și management știe un candidat, ci și dacă are calitățile necesare pentru a conduce o școală.

„Concursul din 2026 introduce o structură mai complexă de evaluare. Dacă în 2021 selecția s-a bazat pe proba scrisă și pe interviu, actualul concurs cuprinde trei probe distincte: o probă pentru evaluarea competențelor și aptitudinilor personale, o probă scrisă privind managementul și legislația școlară și interviul. Una dintre principalele noutăți este proba de competențe, prin care sunt urmărite capacitățile și aptitudinile personale ale candidatului, având caracter eliminatoriu. De asemenea, primele două probe din cadrul concursului se susțin și se evaluează cu ajutorul unei platforme informatice dedicate.

O altă diferență semnificativă este reprezentată de raportarea la profilul profesional al managerului școlar, aprobat prin OMEC nr. 3934/2026. Accentul se deplasează, cel puțin la nivelul concepției concursului, de la verificarea predominantă a unor cunoștințe spre evaluarea unui ansamblu mai larg de competențe: leadership educațional, management operațional, relaționare, integritate și capacitate de adaptare la schimbare.

Miza concursului va fi să distingă între un candidat bine pregătit teoretic și unul care poate conduce cu succes o comunitate școlară. Totodată, spre deosebire de concursul din 2021, când un candidat putea avea n opțiuni, în cadrul unei sesiuni a acestui concurs, un candidat poate opta pentru maximum trei funcții de conducere publicate vacante pentru concurs”, explică Alin Serafim Ștefănuț.

Directorii dau concurs. Șeful Inspectoratului este numit

De la 1 ianuarie, directorii care promovează vor avea un mandat câștigat prin trei probe. Inspectorul școlar general, care îi coordonează, ocupă însă funcția prin numire.

Întrebat despre această diferență de legitimitate, Alin Serafim Ștefănuț spune că nu ar avea nicio problemă să dea, la rândul său, concurs.

„Un mandat obținut prin concurs conferă, fără îndoială, o legitimitate profesională distinctă. Tocmai de aceea am afirmat și anterior că nu aș avea nicio problemă să particip la un concurs pentru funcția de inspector școlar general. În prezent însă cele două funcții sunt ocupate potrivit unor reglementări legislative diferite. Mai mult, potrivit Legii învățământul preuniversitar, inspectoratele școlare vor deveni direcții județene pentru învățământ preuniversitar. Faptul că o persoană este numită pe o perioadă limitată de timp într-o funcție publică nu înseamnă că este scutită de evaluare, de răspundere sau de obligația de a demonstra că merită să exercite respectiva funcție. Legitimitatea profesională se construiește permanent, prin competență, decizii corecte, consecvență, transparență și rezultate. Un concurs oferă legitimitatea de intrare în funcție, dar nu poate garanta automat autoritatea profesională pe întreaga durată a mandatului. În același fel, o numire trebuie confirmată zi de zi prin modul în care este exercitată funcția”, spune șeful Inspectoratului Școlar.

Zoe Dancovici a fost o ceramistă importantă pentru artele decorative românești din a doua jumătate a secolului al XX-lea, iar legătura sa cu muzeul orădean este strânsă: soțul artistei, generalul în rezervă Alexandru Dancovici, a donat instituției 109 piese: 102 lucrări de ceramică, 3 icoane, 2 obiecte din metal și o tapiserie. Colecția ocupă un loc important în patrimoniul de artă decorativă al Serviciului Artă al muzeului.

Cea mai amplă retrospectivă dedicată operei artistei s-a bucurat de girul critic şi de studiile unor nume marcante ale istoriei artei românești, precum Radu Ionescu și Mircea Simu, care au ajutat la conturarea evoluției sale stilistice. După intrarea pieselor în patrimoniul muzeului, acestea au fost integrate în expoziții permanente și temporare organizate de Serviciul Artă.

Stilul lui Zoe Dancovici marchează trecerea ceramicii de la funcțional la sculptural: artista a tratat lutul nu doar ca material utilitar, ci ca mijloc de exprimare plastică, punând accent pe volum și spațialitate. Suprafețele lucrărilor sale poartă texturi organice, adesea aspre sau neregulate, combinate cu linii curbe și forme stilizate. Paleta cromatică rămâne discretă – tonuri calde, pământii, glazuri controlate – cu un contrast vizual între porțiunile mate și cele lucioase.

În ansamblul Serviciului Artă a Muzeului Țării Crișurilor, creația sa reprezintă o etapă de „căutări formale şi experimente” care a deschis drumul spre ceramica postmodernistă și conceptuală a anilor ’80, ilustrată ulterior de artiști precum Costel Badea și Marta Jakobovits. Prezența icoanelor și a tapiseriei în donație arată totodată influența artei populare și a spiritualității tradiționale asupra operei sale.

Expoziţia va putea fi vizitată până pe 25 septembrie, zilnic între orele 10:00 și 18:00.

În urma cercetării zonei, specialiștii pirotehnicieni au identificat un proiectil de calibru 76 de milimetri, provenind din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial.

„Proiectilul a fost ridicat, transportat și depozitat în condiții de siguranță, urmând să fie distrus ulterior, într-un mediu controlat, prin proceduri specifice,” a transmis purtătorul de cuvânt al ISU Bihor, Plutonier Butaci Alina

Participanții la trafic sunt rugați să circule cu prudență în zona lucrărilor, să respecte semnalizarea rutieră temporară și indicațiile personalului din teren.

Totodată, pe direcția dinspre Cluj-Napoca către Centru, circulația rutieră va fi restricționată la o singură bandă de circulație, în zona de sub podul feroviar.

FOTO: PMO

Călin Săbau este absolvent al Facultății de Științe, specializarea Matematică-Fizică, în anul 1997, și al Facultății de Informatică și Tehnica Calculatoarelor din cadrul Universității Tehnice din Cluj-Napoca, în anul 2003, are 29 de ani de experiență în învățământ. După primii ani de activitate la Colegiul Tehnic „Andrei Șaguna” din Oradea, din anul 2001 este profesor de matematică la Liceul Greco-Catolic „Iuliu Maniu”. 25 de ani din parcursul său profesional sunt astfel legați de această școală, de generațiile sale de elevi și de comunitatea formată în jurul ei.

Cristian Varna, născut la 11 septembrie 1978 și absolvent al studiilor universitare în anul 2001, are 17 ani de experiență în învățământ. Din anul 2016 este profesor al Liceului Greco-Catolic „Iuliu Maniu”, iar începând cu acest an își asumă responsabilitatea de director adjunct.

„Experiența acumulată la catedră și cunoașterea îndeaproape a vieții Liceului reprezintă repere importante pentru misiunea pe care cei doi profesori o asumă în conducerea instituției. Le dorim profesorilor Călin Săbau și Cristian Varna mult succes, putere de muncă, înțelepciune și inspirație, pentru a continua, împreună cu întreaga comunitate educațională, misiunea Liceului Greco-Catolic „Iuliu Maniu”: formarea prin educație, credință și valori a generațiilor de tineri încredințate acestei școli”, se afirmă pe pagina de facebook a Episcopiei Greco-Catolice de Oradea.

La solicitarea bihon.ro, președintele Consiliului Județean Bihor, Mircea Mălan, a subliniat că rezultatul proiectelor trebuie privit dincolo de valorile financiare și de indicatorii tehnici prevăzuți în contractele de finanțare.

„Dincolo de valorile și indicatorii din aceste proiecte, important este ceea ce rămâne în urma lor pentru bihoreni: investiții în infrastructură, în educație și în servicii publice mai bune. Fondurile europene reprezintă o șansă importantă de dezvoltare, dar ele produc rezultate doar dacă proiectele sunt bine pregătite și duse până la capăt. Le mulțumesc colegilor din Consiliul Județean, partenerilor noștri și tuturor celor care au contribuit la realizarea acestor investiții. Este o muncă de echipă și mă bucur că am reușit să transformăm aceste fonduri în proiecte concrete pentru județul nostru.” ne-a declarat Mircea Mălan.

Cea mai mare investiție a fost Campus Oradea, școala de meserii

Cel mai mare proiect din lista Consiliului Județean Bihor este Consorțiul pentru învățământ dual Campus Oradea, cu o valoare totală de 146,18 milioane de lei. În cadrul campusului, elevii se pot pregăti în cinci domenii: mecanică, construcții, instalații și lucrări publice, electromecanică, electronică și automatizări, precum și chimie industrială.

Proiectul a fost implementat în perioada august 2023 – august 2026 și a dus la construirea, dotarea și punerea în funcțiune a campusului de pe strada Ceyrat.

Campusul cuprinde săli de clasă, laboratoare, ateliere, cămin și cantină, precum și bazin de înot, sală și teren de sport. Prin proiect au fost achiziționate aproximativ 800 de echipamente, de la brațe robotice și imprimante 3D până la simulatoare pentru sudură și utilaje grele. Au fost acordate burse pentru 360 de elevi și 116 studenți, iar în 2026 a absolvit prima generație de elevi formată în campus.

Cinci pasaje au fost deschise circulației

O parte importantă a finanțărilor PNRR a fost direcționată către infrastructura rutieră din zona Oradea. Proiectele au fost realizate în parteneriat cu Primăria Oradea și Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, iar lucrările au fost corelate cu traficul de pe centura municipiului și principalele drumuri naționale. Pasajul subteran din zona Jumbo, la intersecția Centurii Oradea cu Calea Aradului, a avut o valoare de 36,89 milioane de lei, cu TVA. Pasajul rutier are 406 metri și este însoțit de un pasaj pietonal subteran care leagă zona Jumbo de ERA.

Lucrările au fost executate de asocierea Selina și Drum Asfalt. Cele două pasaje de pe Calea Aradului au fost deschise circulației la 17 august. Pasajul suprateran din zona ERA, evaluat la 37,61 milioane de lei, cu TVA, are 535 de metri și trece peste sensul giratoriu care asigură accesul către ERA Shopping Park, Dedeman și Oradea Shopping Center. Împreună cu pasajul subteran, investiția a urmărit fluidizarea traficului pe DN 79 și îmbunătățirea legăturii dintre Oradea și Aeroportul Oradea.

Pasajul suprateran din zona Metro, la intersecția Centurii Oradea cu Centura Oșorhei, a avut o valoare de 49,52 milioane de lei, cu TVA. Construcția are aproximativ 560 de metri, iar lucrările au fost executate de PORR Construct. Pasajul a fost deschis traficului la 8 iulie.

Pasajul de la intersecția DN 19 cu Calea Bihorului, pe direcția Oradea – Satu Mare, a avut o valoare de 48,71 milioane de lei, cu TVA. Circulația rutieră a fost deschisă oficial pe 10 iulie. Pasajul asigură separarea traficului pe una dintre principalele ieșiri din Oradea către nordul județului. Pasajul suprateran Tram-tren, construit peste calea ferată Oradea – Băile Felix, a avut o valoare de 50,93 milioane de lei, cu TVA. Construcția are 810 metri și patru benzi de circulație, câte două pe fiecare sens. Pasajul a fost deschis oficial pe 14 august și face parte din proiectul mai amplu de dezvoltare a sistemului Tram-tren metropolitan.

Microbuze electrice pentru elevii din Bihor

Prin proiectul destinat îmbunătățirii transportului școlar, Consiliul Județean Bihor a achiziționat, în prima etapă, 25 de microbuze electrice. Contractul de finanțare a avut o valoare totală de 35,91 milioane de lei, dar în urma licitației pentru achiziția celor 25 de microbuze s-a făcut o economie, astfel că s-au mai achiziționat alte 8 microbuze.

Vehiculele au fost cumpărate prin PNRR, iar primele 25 au fost transferate către 25 de primării din județ, în baza parteneriatelor încheiate cu administrațiile locale. Microbuzele sunt Mercedes și au o autonomie de peste 400 de kilometri. Restul de 8 microbuze urmează să fie transferate către beneficiari.

Clădirile Spitalului de Psihiatrie Nucet au fost reabilitate energetic

Un proiect de 30,63 milioane de lei a vizat creșterea eficienței energetice și reabilitarea imobilelor Spitalului de Psihiatrie Nucet. Investiția a inclus lucrări la anvelopa clădirilor, instalațiile electrice, sanitare, termice și de ventilație, precum și refacerea finisajelor interioare. Spitalul are 226 de paturi, iar lucrările au fost organizate astfel încât activitatea medicală să poată continua, pacienții fiind mutați în clădirile finalizate pe măsură ce intervențiile au avansat. Proiectul a fost finanțat prin Componenta 5 – Valul renovării din PNRR.

Un proiect distinct, în valoare de 994.924,93 lei, a vizat imobilul de Terapie Ocupațională al aceluiași spital. Investiția a urmărit reducerea consumului de energie și îmbunătățirea condițiilor oferite pacienților.

Trei clădiri ale DGASPC au fost incluse în proiectele de renovare

Un alt proiect, în valoare de 11,34 milioane de lei, a vizat reabilitarea energetică a trei clădiri ale Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Bihor. Este vorba despre Corpul C2 al Centrului de Îngrijire și Asistență pentru Persoane Adulte cu Dizabilități Trinitatea, Corpul C6 al Centrului Rezidențial de Asistență și Reintegrare Socială pentru Persoane fără Adăpost și Corpul C11 al Centrului de Îngrijire și Asistență pentru Persoane Adulte cu Dizabilități Încrederea. Lucrările au urmărit reducerea consumului de energie, creșterea confortului termic și modernizarea instalațiilor electrice, sanitare, termice și de ventilație, precum și reabilitarea anvelopelor și a finisajelor interioare. Contractul de execuție a fost semnat în 2024, cu o perioadă de 15 luni, dintre care trei luni pentru proiectare și 12 luni pentru execuție.

Biblioteca Județeană a fost renovată și digitalizată

Modernizarea Bibliotecii Județene Gheorghe Șincai a reprezentat o investiție de 24,68 milioane de lei. Proiectul a inclus renovarea și refuncționalizarea sediului central, precum și componenta de digitalizare și dotare. Investiția a făcut parte dintr-un proiect mai amplu în care au fost modernizate și bibliotecile din Oșorhei, Sântandrei și Sânmartin, iar alte 26 de biblioteci din județ au primit echipamente și aparatură de specialitate. Renovarea și digitalizarea Bibliotecii Județene au fost finalizate în 2025. Mobilier și echipamente pentru unitățile speciale de învățământ

Prin proiectul de 5,71 milioane de lei destinat dotării unităților de învățământ preuniversitar care sunt în subordinea CJ Bihor și a unităților conexe au fost achiziționate mobilier, materiale didactice și echipamente digitale. Investiția face parte din componenta de educație a PNRR și a vizat modernizarea bazei materiale a unităților școlare. În cazul proiectelor gestionate de Consiliul Județean, bunurile achiziționate au fost ulterior date în folosință unor unități de învățământ special din județ, printre acestea numărându-se Liceul Tehnologic Special nr. 1 Oradea, centrele școlare de educație incluzivă Orizont, Bonitas și Cristal, Centrul Școlar de Educație Incluzivă nr. 1 Popești, Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională Oradea și Școala Gimnazială nr. 1 Curățele.

Planul de amenajare a teritoriului județului a fost actualizat

Ultimul proiect din lista investițiilor PNRR ale Consiliului Județean Bihor este actualizarea Planului de Amenajare a Teritoriului Județean, cu o valoare de 1,39 milioane de lei. Documentația stabilește cadrul de dezvoltare spațială a județului și oferă repere pentru infrastructură, dezvoltare urbană și rurală, protecția mediului și organizarea teritoriului. Consiliul Județean a publicat documentele aferente etapelor de elaborare, inclusiv documentele pentru etapa a III-a și strategia și planul de măsuri ale PATJ Bihor.

Noua ediție deplasează accentul spre utilizarea directă la clasă: întrebări de diagnostic, activități, fișe pentru elevi, ghidaj pentru profesor și instrumente prin care pot fi observate și comparate explicațiile elevilor înainte și după activitățile de învățare.

Sunt abordate radioactivitatea, timpul de înjumătățire, modelele atomice, diferența dintre iradiere și contaminare, imagistica medicală și utilizarea radionuclizilor în medicină. O atenție specială este acordată concepțiilor greșite care pot rămâne ascunse chiar și atunci când elevul rezolvă corect un exercițiu.

Cartea este concepută pentru contexte școlare diferite. Unele activități folosesc date, modelare sau investigație, iar altele pot fi realizate cu resurse minime, inclusiv cu materiale tipărite, hârtie și creion, astfel încât obiectivul conceptual să poată fi păstrat și în clase cu acces limitat la echipamente.

„Întrebarea care mă interesează nu este doar dacă elevul a ajuns la răspunsul corect. Vreau să pot vedea ce înțelege, pe ce dovezi se bazează și ce s-a schimbat în raționamentul lui după lecție. De aici vine întrebarea «De unde știi?»”, explică Patrick-Joshua Biro.

Proiectul include și o componentă de acces. Profesorii care predau în mediul rural sau în două ori mai multe școli vor putea beneficia de un preț redus, iar în perioada atelierelor volumul va fi oferit gratuit unor licee selectate din contexte cu acces redus la resurse educaționale.

Atelier online gratuit pe 15 septembrie

Pe 15 septembrie 2026, între orele 19:00 și 19:50, va avea loc online atelierul gratuit „De unde știi că au înțeles?”, destinat în principal profesorilor și studenților. Participanții vor lucra cu exemple de concepții greșite, întrebări de diagnostic și activități din fizica atomică, nucleară și medicală.

Ultimele 20 de minute sunt rezervate adaptării unei activități la propriul context de predare sau învățare. Participanții vor primi și materiale educaționale care pot fi utilizate sau adaptate direct la clasă.

Patrick-Joshua Biro predă fizică și matematică și este doctorand în sociologia educației, cu formare în fizică medicală și istorie. Cercetarea sa doctorală vizează alegerea carierei didactice în STEM, iar activitatea sa didactică și de dezvoltare de resurse urmărește predarea conceptuală a fizicii și utilizarea dovezilor din clasă pentru îmbunătățirea activităților.

Cartea poate fi comandată de pe pagina autorului: payhip.com/patrickjoshuabiro.