Discuțiile au apărut după ce Rogobete a susținut că Spitalul Clinic Județean de Urgență Bihor a primit un număr disproporționat de posturi comparativ cu alte spitale din țară. El a dat ca exemplu cazul unității din Oradea, căreia i-au fost repartizate 131 de posturi, și a comparat această situație cu cea a unor spitale din Bacău, Brașov, Cluj, Constanța sau a unor institute naționale.

„Trebuie să explicați românilor după ce criterii s-au împărțit posturile deblocate prin Memorandum: Bihor (551.000 locuitori) – Spitalul Clinic Județean de Urgență Bihor – 131 de posturi. În același timp: Bacău (601.000 locuitori) – Spitalul Județean de Urgență Bacău – 77 de posturi. Brașov (546.000 locuitori) – Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov – 65 de posturi. Cluj (679.000 locuitori) – Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj, unul dintre cele mai importante centre universitare și de excelență medicală din România – 51 de posturi. Constanța (655.000 locuitori) – Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei”, unde în urmă cu doar câteva luni nu se puteau acoperi gărzile de neurochirurgie – 65 de posturi.

Iar institutele naționale, care tratează pacienți din toate județele României, primesc: Institutul Național de Boli Infecțioase Prof. Dr. Matei Balș – cel mai mare și singurul institut național de boli infecțioase – 15 posturi. Institutul Oncologic București – unul dintre cele mai mari centre oncologice din țară, care tratează pacienți din toată România – 22 de posturi. Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare Prof. Dr. C.C. Iliescu – cel mai mare institut de profil din România, care tratează pacienți din toate județele – 24 de posturi. Institutul Clinic Fundeni – unul dintre cele mai importante centre naționale pentru transplant și patologii complexe – 86 de posturi. Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Grigore Alexandrescu – singurul spital din România care tratează copiii cu arsuri grave – 24 de posturi.

Nu spun că Bihorul nu are nevoie de medici. Are. La fel ca toate județele și toate marile spitale ale României. Spitalul Universitar de Urgență Militar Central Dr. Carol Davila din București – principalul spital militar al României și un pilon esențial al medicinei militare – doar 4 posturi. (Ministerul Sănătății)

Și aici chiar mă opresc și întreb: În contextul geopolitic în care ne aflăm, cu un război la graniță și cu securitatea României atent monitorizată, aceasta este strategia? Spitalul Militar Central, una dintre instituțiile esențiale pentru capacitatea medicală a statului român, primește doar 4 posturi? Sănătatea nu este doar un capitol din buget. Este parte a capacității de răspuns a statului în situații de criză. Când slăbești spitalele strategice, trebuie să poți explica foarte clar de ce ai făcut-o. Opriți-vă! Distrugeți sistemul de sănătate!”, a scris Alexandru Rogobete pe Facebook.

Ministerul Sănătății arată însă că fostul ministru nu a menționat faptul că Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” din Timișoara, județul din care provine, a primit 259 de posturi, aproape dublu față de cele alocate Spitalului Clinic Județean de Urgență Bihor, a relatat Digi24.

Potrivit datelor ministerului, cele mai multe posturi au fost repartizate Spitalului Universitar de Urgență București, care a primit 476 de posturi. Pe locul al doilea se află Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” din Timișoara, cu 259 de posturi.

Lista unităților sanitare care au primit peste 100 de posturi mai include:

• Spitalul Județean de Urgență „Mavromati” Botoșani – 144 de posturi;
• Spitalul Clinic Municipal de Urgență Timișoara – 133 de posturi;
• Spitalul Clinic Județean de Urgență Bihor – 131 de posturi;
• Spitalul Județean de Urgență Ploiești – 128 de posturi;
• Spitalul Clinic de Urgență „Bagdasar-Arseni” – 124 de posturi;
• Spitalul Clinic Colentina – 110 posturi;
• Spitalul Universitar „George Emil Palade” Târgu Mureș – 102 posturi;
• Institutul de Boli Cardiovasculare din Târgu Mureș – 102 posturi.

Ministerul Sănătății precizează că repartizarea posturilor s-a făcut în funcție de solicitările transmise de unitățile sanitare, de deficitul de personal și de fondurile disponibile. Instituția a evidențiat că niciun spital nu a primit toate posturile solicitate, din cauza faptului că bugetul nu permite ocuparea integrală a acestora.

Totodată, reprezentanții ministerului arată că procesul de deblocare a posturilor va continua etapizat, astfel încât unitățile sanitare să poată organiza concursuri de angajare în perioada rămasă până la sfârșitul anului.

„Prin semnarea acordului de înfrățire dintre comuna Bulz și comuna Magyarhomorog punem bazele unui parteneriat solid, construit pe încredere, respect reciproc și dorința de a dezvolta proiecte comune în beneficiul cetățenilor noștri”, ne-a transmis primărița din Bulz.

Magyarhomorog este o localitate din districtul Berettyóújfalu, județul Hajdú-Bihar, cu aproximativ 1.000 de locuitori, fiind deja înfrățită cu comuna Bratca, din județul Bihor. Reprezentanții administrației locale din Bulz consideră că experiența partenerilor din Ungaria în colaborările internaționale va constitui un avantaj în dezvoltarea unor proiecte comune. Principalul obiectiv al acestui acord este crearea unui cadru de colaborare care să permită depunerea de proiecte comune prin Programul Interreg România–Ungaria, dedicat cooperării transfrontaliere.

Primele domenii vizate sunt educația și cultura, însă parteneriatul nu se va limita la acestea. În funcție de apelurile și liniile de finanțare disponibile în perioada următoare, cele două administrații intenționează să dezvolte proiecte și în alte domenii de interes comun, precum dezvoltarea locală, turismul, patrimoniul, protecția mediului, serviciile publice sau schimburile de bune practici între administrațiile locale. Prin această înfrățire, administrația din Bulz își propune să urmeze exemplul altor unități administrativ-teritoriale din județul Bihor care au valorificat oportunitățile oferite de programele de cooperare transfrontalieră România–Ungaria, reușind să atragă fonduri europene pentru investiții și proiecte realizate în parteneriat cu localități din țara vecină.

„Acest pas deschide noi oportunități de colaborare, inclusiv accesarea de proiecte europene transfrontaliere în domenii precum dezvoltarea locală, educația, cultura, turismul și schimburile de bune practici”, a precizat Cosmina Piț-Dogar.

Primarul comunei Bulz a subliniat că înfrățirea depășește caracterul simbolic al unei colaborări între două administrații locale și reprezintă începutul unei relații care poate genera beneficii pe termen lung pentru locuitorii ambelor comunități.

„Sunt deosebit de bucuroasă că domnul primar și întreaga delegație din Magyarhomorog au ales să ni se alăture în această inițiativă și le mulțumesc sincer pentru încrederea acordată. Sunt convinsă că această înfrățire va aduce rezultate concrete și va contribui la dezvoltarea ambelor comunități. Astăzi nu am semnat doar un document, ci am pus bazele unei prietenii durabile și ale unei colaborări care va aduce beneficii generațiilor viitoare”, a mai adăugat Cosmina Piț-Dogar.

Primarul comunei Țețchea, Florin-Aurel Cazan, a anunțat că finanțarea obținută prin AFM permite administrației locale să demareze un proiect îndelung așteptat de locuitorii celor două localități.

„Am semnat contractul de finanțare cu Administrația Fondului pentru Mediu, în valoare de 12 milioane de lei, pentru implementarea proiectului «Extindere rețea de canalizare menajeră în localitățile Hotar și Subpiatră, comuna Țețchea, județul Bihor». Această investiție reprezintă un pas important pentru dezvoltarea infrastructurii comunei și pentru creșterea calității vieții locuitorilor din cele două localități”, ne-a transmis primarul Cazan.

Conform documentației tehnice, investiția presupune realizarea unei rețele noi de canalizare cu o lungime de 7.447 de metri, amenajarea a 260 de racorduri la gospodării până la limita de proprietate și construirea a șase stații de pompare a apelor uzate. La finalizarea lucrărilor, 525 de locuitori din Hotar și Subpiatră vor beneficia de acces la sistemul public de canalizare, în conformitate cu reglementările legale în vigoare. Rețeaua va fi conectată la infrastructura existentă a comunei, iar apele uzate vor fi transportate către stația de epurare deja funcțională din comună.

Prin implementarea investiției se urmărește reducerea poluării solului și a apelor, eliminarea evacuărilor necontrolate și creșterea gradului de racordare a populației la sistemul public de canalizare. Totodată, proiectul contribuie la respectarea obligațiilor privind protecția mediului și gestionarea apelor uzate. În perioada următoare, administrația locală va parcurge etapele necesare pentru implementarea proiectului, astfel încât lucrările să poată începe după finalizarea procedurilor prevăzute de lege.

„Continuăm să atragem fonduri pentru dezvoltarea comunei și pentru investiții care răspund la nevoile cetățenilor”, ne-a mai declarat primarul Florin-Aurel Cazan.

În prezent, bărbații din România se pensionează la 65 de ani, iar femeile la puțin peste 62 de ani. Conform estimărilor OECD, bărbații vor lucra cu încă doi ani mai mult, în timp ce pentru femei creșterea va fi mult mai mare, de aproape cinci ani, până la atingerea pragului de 67 de ani. Astfel, diferența dintre vârsta de pensionare a femeilor și cea a bărbaților va dispărea, a relatat Libertatea.

Schimbările încep din 2026

Primele modificări sunt deja prevăzute în legislația din România. Din iulie 2026, vârsta standard de pensionare pentru femei va crește treptat, cu aproximativ două luni în fiecare an, urmând să ajungă la 65 de ani în 2035, egală cu cea a bărbaților.

Pe termen lung însă, raportul OECD estimează că persoanele care își încep cariera în prezent vor ieși la pensie abia la 67 de ani, pe fondul îmbătrânirii populației și al presiunii tot mai mari asupra sistemelor publice de pensii.

România nu este singura țară care ridică pragul

Majorarea vârstei de pensionare este o tendință întâlnită în aproape toată Europa. Potrivit raportului, aproximativ două treimi dintre statele analizate vor crește vârsta de pensionare pentru bărbați, iar trei sferturi vor face același lucru și pentru femei.

România se va alătura unor state precum Germania, Belgia și Cehia, unde pragul va ajunge la 67 de ani. În alte țări, schimbările vor fi și mai drastice. Danemarca ar putea ajunge la o vârstă de pensionare de 74 de ani spre sfârșitul anilor 2060, Estonia la 71 de ani, iar Italia, Suedia, Țările de Jos și Cipru la 70 de ani.

La polul opus se află state precum Luxemburg și Slovenia, unde vârsta de pensionare va rămâne la 62 de ani pentru bărbați. În ceea ce privește femeile, Polonia va continua să aibă unul dintre cele mai reduse praguri din Uniunea Europeană, de 60 de ani.

De ce cresc guvernele vârsta de pensionare

OECD explică faptul că majorarea vârstei de pensionare este una dintre principalele soluții prin care guvernele încearcă să mențină sustenabilitatea sistemelor publice de pensii, într-un context în care populația îmbătrânește, iar numărul persoanelor active scade.

Conform estimărilor organizației, dacă în anul 2000 existau 22 de persoane cu vârsta de peste 65 de ani la fiecare 100 de persoane active, în 2025 raportul va ajunge la 33 la 100, iar până în 2050 va urca la 52 la 100.

Raportul subliniază că există și alte variante pentru echilibrarea sistemelor de pensii, precum majorarea contribuțiilor sau reducerea nivelului prestațiilor, însă multe state aleg să mărească treptat vârsta de pensionare.

Reguli noi pentru pensionarea anticipată

Noua legislație din România modifică și condițiile pentru pensionarea anticipată. Aceasta va putea fi solicitată doar de persoanele care au împlinit 60 de ani și au realizat un stagiu de cotizare de cel puțin 40 de ani. În aceste condiții, pensionarea anticipată va putea fi acordată fără penalizări.

Aproape 4,7 milioane de pensionari în România

Datele Casei Naționale de Pensii Publice arată că, în luna mai 2026, în România erau înregistrați 4.679.826 de pensionari, iar pensia medie era de 2.784 de lei.

Dintre cei pensionați pentru limită de vârstă, peste 2,1 milioane sunt femei, cu o pensie medie de 3.114 lei. Totodată, peste 61.000 de persoane beneficiază de pensie anticipată, iar aproximativ 390.000 primesc pensie de invaliditate.

Creșterea vârstei de pensionare aduce însă și o provocare importantă pentru piața muncii. Tot mai mulți angajați trecuți de 45 de ani spun că întâmpină dificultăți în găsirea unui loc de muncă, în ciuda experienței profesionale.

„Te omor dacă nu-mi dai banii”

În seara de 13 iunie, în jurul orei 19:30, un apel la 112 îi mobiliza pe jandarmii din patrula ce acționa în Marghita și a căror prezență a fost solicitată în zona unui magazin din oraș, unde un bărbat reclama că a fost tâlhărit. Când forțele de ordine au ajuns la locul indicat, victima le-a povestit că a fost abordată de doi tineri care ar fi amenințat-o cu moartea ca să le dea 500 de lei. „Te omor dacă nu-mi dai banii”, i-ar fi transmis unul dintre băieți.

Bărbatul a relatat că le-a arătat presupușilor agresori că avea la el doar 50 de lei. Unul dintre tineri i-ar fi pus mâna pe gât pentru a-l determina să îl asculte, în timp ce al doilea i-ar fi transmis că îl va bate dacă nu îi va da amicului său suma cerută. La un moment dat, primul dintre băieți i-a smuls din mână cei 50 de lei și a plecat, însoțit de tovarășul său. Întregul incident a fost surprins de camerele de supraveghere ale magazinului.

De bună voie, la Poliție

La scurt timp, cei doi tineri s-au prezentat la sediul Poliției din Marghita, fiind anunțați de mama unuia dintre ei că sunt căutați de autorități. Anchetatorii au stabilit că este vorba despre Patrick O., o mai veche cunoștință a polițiștilor, care l-au cercetat și pentru furturi comise anterior, și Gabriel K. Primul a recunoscut că l-a abordat pe bărbat pentru că acesta îi era dator cu 500 de lei. L-a întrebat când are de gând să-i dea banii, dar în locul unui răspuns, victima „a început să îl înjure și să îi spună că nu îi dă niciun ban, pentru că nu îi este dator, zicând că el este fraier că i-a dat banii și că nu o să-i mai vadă”, au menționat anchetatorii în declarația luată tânărului.

Adolescentul a declarat că s-a enervat și l-a împins pe bărbat, mulțumindu-se cu cei 50 de lei întinși de acesta, dat cerându-i să-i dea ulterior diferența. Băiatul a explicat că nu ar fi amenințat-o pe victimă, în timp ce prietenul său s-ar fi limitat să o întrebe de ce nu se pot înțelege civilizat și să returneze banii.

În replică, bărbatul care a reclamat agresiunea a susținut că nu avea nicio datorie față de cei doi tineri; din contră, el le-ar fi dat celor doi bani, pe care nu i-ar mai fi primit înapoi.

Cine are dreptate va urma să stabilească Judecătoria Marghita.

Tânăr, dar cu „experiență” penală

La sfârșitul lui 2025, Patrick O. a fost sancționat cu măsura educativă neprivativă de libertate a asistării zilnice, pe o perioadă de 6 luni, pentru un furt și două tentative de furt comise alături de un alt amic al său în zona blocurilor ANL din Marghita. După ce au verificat mai multe autoturisme parcate pe stradă, au intrat în două gospodării. În prima au răvășit interiorul unei mașini fără să găsească nimic de luat, iar din cea de-a doua locuință au furat un pachet de țigări, 100 de lei și două carduri bancare.

În prezent, Patrick O. este implicat și în alte două dosare penale: unul aflat pe rolul Judecătoriei Oradea, în care este acuzat de efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos, și altul la Tribunalul Bihor, în care figurează ca inculpat pentru acces ilegal la un sistem informatic.

Vând case din containere modulare ideale pentru frizerie, magazin, birou etc. Tel.0742- 892- 461.

(BF0002/20.07)

10:00 – Școala de vară „Micii ghizi ai Muzeului Memorial «Iosif Vulcan»”, pentru copii cu vârste între 8 și 15 ani, – Muzeul Memorial „Iosif Vulcan”

11:00 – Atelier pentru copii: „Inițiere în tainele restaurării” – Muzeul Țării Crișurilor

19:00 – Seară de conversație în limba franceză, cu Francofilii orădeni – Petit Cafe

Expoziții

Muzeul Țării Crișurilor, Str. Armatei Române, nr 1/A:

• Expoziția artistei Svetlana Utto Predescu „Atelier și plein air” (expoziție temporară);
• Expoziția „NARAȚIUNILE LUMINII – O călătorie între materie, lumină și memorie” a artistei Cristina Fazecaș (expoziție temporară);
• Expoziția „Corina Chiriac. Istoriile unei mari artiste” (expoziție temporară);
• Expoziția „Artiști plastici orădeni între 1860-1940” (expoziție permanentă);
• Expoziția permanentă a Secției de Științele Naturii;
• Expoziția permanentă a Secției de Arheologie și Istorie;
• Expoziția permanentă a Secției de Etnografie;
• Lapidariul (expoziție permanentă);
• Vivariul (expoziție permanentă).

Muzeul Memorial „Aurel Lazăr”, Str. Aurel Lazăr nr.13:

• Expoziția permanentă „Bihorul «… la spargerea lumii»” (12 octombrie 1918-20 aprilie 1919).

Muzeul Memorial „Iosif Vulcan”, Str. Iosif Vulcan nr.16:

• Expoziția permanentă a Muzeului Memorial „Iosif Vulcan”.

Muzeul Memorial „Ady Endre”, Parcul Traian nr. 1:

• Expoziția permanentă a Muzeului Memorial „Ady Endre”.

Muzeul Orașului Oradea, P-ța Mihai Viteazul nr. 39-41 (Cetatea Oradea):

• Expoziția „Abstract” (expoziție temporară);
• Expoziția „Oniric. Între vis și realitate în grafica contemporană românească” (expoziție temporară);
• Expoziția artistului plastic Marcel Munteanu „Armonii mediteraneene” (expoziție temporară);
• Expoziția „Pompierii în focul caricaturii” (expoziție temporară);
• Expoziția „Frecvențe ale memoriei – Radioreceptoare dintr-o altă epocă” (expoziție temporară);
• Expoziția „Rezonanțe în timp. Exerciții de modă” (expoziție temporară);
• Expoziția „Dantela de porțelan a unei epoci gri” (expoziție temporară);
• Expoziția „101 ani de evoluție a calculatoarelor” (expoziție temporară);
• Expoziția „Episcopul Nicolae Popoviciu al Oradiei. Un luptător al credinței creștine împotriva comunismului” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Repere din istoria pompierilor bihoreni” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Istoria orașului Oradea de la preistorie până în epoca migrațiilor” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Marea invazie mongolă” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Umanism și renaștere la Oradea” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Cucerirea și stăpânirea otomană” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Perioada habsburgică și dualistă” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Domus Dispensatoris. Ocrotirea sănătății în Cetatea Oradea (sec. XVII–XIX)” (expoziție permanentă);
• „Expoziția închinată Primului Război Mondial și lui Traian Moșoiu” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Arhitectura orădeană” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Spațiul urban orădean” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Viața culturală orădeană interbelică și postbelică” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Învățământul orădean în sec. XX” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Viața cotidiană orădeană în comunism” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Discoteca anilor ’70-’80” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Represiunea comunistă” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Arta memoriei: Leon Alex” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Istoria fotografiei orădene” (expoziție permanentă);
• „Expozițiile cultelor religioase” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Biserici în palat – cercetări arheologice în palatul princiar” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Renaștere prin restaurare” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Sala cu grifoni” (expoziție permanentă);
• „Lapidarium” (expoziție permanentă).

Recomandare Cinema Palace

The Odyssey (Odiseea)

foto: Cinema Palace

Întregul program al cinematografului, precum și biletele sunt disponibile aici.

Obiectivul echipei CSM Oradea este promovarea în Liga Națională până în anul 2030. „Sigur că acest termen poate fi atins mai repede sau mai târziu, dar important este faptul că echipa noastră își dorește realizarea acestui obiectiv”, a afirmat team managerul Marcel Sas, adresându-se jucătorilor.

Dan Pițigoi a decis să rămână în continuare antrenor secund, după ce dorise la un moment dat să se ocupe doar de echipele juvenile ale CSȘ LPS Bihorul. „M-a convins Cosmin să rămân”, a afirmat Dan Pițigoi.

La reunire au fost prezenți următorii: George Duma, Robert Rusu, Andrei Vaina – portari, Adrian Urda, Darius Bran, Szász Csongor, Alin Calman, David Mateaș, Andi Popa, Eduard Jagă, Radu Constantinescu, Filip Muraru, Valentin Dincă și Vlad Chira.

Echipa orădeană are un lot serios remaniat. Față de sezonul precedent, au plecat șase jucători: Paul Oarga, Szabó Benjámin (retrași din activitatea competițională), respectiv Robert Cîtu, Ianus Dumitrescu, Darius Ungureanu și Remus Chiș, care vor juca la alte echipe. Au fost transferați în schimb alți șase jucători: Andi Popa (19 ani), Eduard Jagă (19 ani), ambii veniți de la Avatar Brașov, Radu Constantinescu (20 de ani) de la Universitatea Craiova, Filip Muraru (22 de ani) de la CSO Teutonii Ghimbav, Valentin Dincă (22 de ani) de la CSA Steaua București și Vlad Chira (23 de ani) de la SCM Politehnica Timișoara.

După reunire, a urmat primul antrenament, de reacomodare cu efortul, urmat apoi de un meci de fotbal, fără portari. „Nu stă nimeni în poartă, pentru că important este să alergăm cu toții cât mai mult”, a spus antrenorul Cosmin Liberț, care a participat și el la joc.

„Ne propunem să închegăm echipa, să fim competitivi și să practicăm un handbal cât mai bun, așa cum o fac toate echipele de la nivel înalt. Spre deosebire de sezoanele anterioare, avem mulți jucători noi și foarte tineri, aduși tocmai cu scopul de a-i forma și a le crește valoarea, pentru a putea ataca promovarea în perioada următoare, până în anul 2030, așa cum a spus team managerul echipei. Dorim ca în momentul respectiv să avem un nucleu de jucători valoroși, competitivi la nivelul Ligii Naționale. Să dea Dumnezeu să ne atingem acest obiectiv și mai rapid decât ne-am propus”, ne-a declarat antrenorul Cosmin Liberț.

„Sunt decis să ajut echipa”

Marea noutate a echipei este prof. Marcel Sas Emil Adăscăliții, care va avea funcția de team manager. În vârstă de 54 de ani, Marcel Sas este un vechi om de handbal. A fost jucător al echipelor Mecanica Oradea și Constructorul Oradea, iar după retragerea din activitatea competițională, a devenit arbitru de handbal în Liga Națională, ulterior observator federal al Federației Române de Handbal. S-a dedicat apoi carierei didactice, fiind timp de 14 ani directorul Colegiului Național „Octavian Goga” Marghita. A intrat apoi în administrația publică, fiind ales primar al municipiului Marghita în anul 2020. „Am revenit la prima mea dragoste, handbalul. Sunt decis să fac tot ce îmi stă în putere în noua mea funcție pentru a ajuta echipe de handbal CSM Oradea să promoveze în Liga Națională”, ne-a declarat Marcel Sas.

FOTO: CSM Oradea își propune promovarea în Liga Națională până în anul 2030, 03.08.2026

Florin Birta a precizat că municipalitatea a analizat consumul iluminatului public împreună cu reprezentanții Direcției Tehnice și ai Electrica.

Iluminatul public este unul dintre cei mai importanți consumatori de energie ai municipiului Oradea, cu un consum anual de 13.169 MWh. În luna august, consumul este de aproximativ 900 MWh, respectiv aproape 30 MWh pe zi. Potrivit datelor prezentate de edil, fiecare oră de iluminat public consumă 3,3 MWh.

„Făcând o analiză cu colegii mei din primăria Oradea și de la direcția tehnică și consultându-mă cu colegii de la Electrica, am decis să luăm unele măsuri pentru reducerea acestui consum și anume să amânăm cu o oră aprinderea iluminatului public în municipiul Oradea, cel puțin pe această perioadă a secetei și până când vom reveni cu producția de energie electrică la nivel național, la un nivel care să ne permită să revenim la vechiul program.”

În luna august, iluminatul public este aprins în mod obișnuit în jurul orei 21:00 și este oprit după ora 6:00 dimineața. Prin amânarea aprinderii până la ora 22:00, municipalitatea estimează o reducere a consumului de 3,3 MW pe zi.

„Astfel, iluminatul public, care de obicei se aprindea în jurul orei 9, va fi aprins în Oradea în jurul orei 10, ora 22. Asta tradus în consum înseamnă o reducere de 3,3 MW pe zi, exact în acel interval în care România are nevoie de mai multă energie, exact în acel interval în care consumatorii casnici consumă cea mai multă energie, intervalul 19-23.”

Noul program va fi introdus în două-trei zile

Modificarea orei de aprindere începe în această seară. Echipele Electrica vor interveni la posturile de aprindere, însă schimbarea nu poate fi realizată simultan în toate zonele orașului.

Florin Birta a precizat că vor fi necesare între una și trei zile pentru modificarea tuturor posturilor. În această perioadă, în unele zone iluminatul va fi aprins la ora 21:00, iar în altele la ora 22:00.

„Nu toate posturile de aprindere pot fi modificate într-o zi, avem nevoie de una, două, trei zile pentru a modifica toate aceste posturi de aprindere, astfel încât o parte din oraș astăzi se va aprinde de la ora 10, o parte de la ora 9, dar treptat, în două-trei zile, tot orașul va avea iluminatul public cu începere de la ora 10.”

Primarul le-a cerut cetățenilor să aibă răbdare până la ora 22:00 în cazul în care iluminatul public nu este aprins la ora obișnuită.

„Rog cetățenii care locuiesc în diferite zone ale orașului și văd că nu s-a aprins iluminatul încă la 9-9.30, să aibă puțină răbdare până la ora 10, pentru că la ora 10, cel mai târziu, iluminatul public va fi aprins, dar prin acest mod contribuim și noi cu o parte mică, dar consistentă la ceea ce înseamnă sistemul energetic național.”

Discuții cu firmele din Parcul Industrial

Reprezentanții Agenției de Dezvoltare Locală Oradea vor lua legătura cu firmele din Parcul Industrial și cu celelalte companii care își desfășoară activitatea în municipiu.

Discuțiile vor viza posibilitatea ca acestea să își mute consumul din intervalul 19:00-23:00 în alte ore ale zilei sau să reducă folosirea energiei electrice în acest interval.

„Totodată am vorbit cu colegii mei de la Agenția de Dezvoltare Locală Oradea, iar de mâine vor lua legătura cu firmele din Parcul Industrial și cu firmele care își au obiectul de activitate pe raza municipiului Oradea, pentru a discuta posibilitatea de a-și muta consumul dintre orele 19-23, între alte ore ale zilei, sau de a putea face aceste economii în intervalul 19-23.”

Termoficarea Oradea va produce energie electrică

Florin Birta a anunțat că, începând de mâine, Termoficarea Oradea va produce 50 de MWh de energie electrică. Dintre aceștia, 18 MWh vor fi produși prin cele trei motoare ale grupului 7, iar 32 de MWh de centrala termică a orașului.

„Din altă ordine de idei, Termoficarea Oradea are un sistem de producere a energiei electrice, foarte bine pus la punct, mai ales prin finalizarea investiției grupului 7, care a avut loc anul trecut, și din discuțiile pe care le-am avut cu colegii de la termoficare, începând de mâine, Termoficarea Oradea va produce 50 de MWh curent electric, energie electrică, 18 MWh prin cele 3 motoare care vor fi pornite de la grupul 7, iar 32 de MWh de la centrala termică a orașului.”

Instalațiile vor funcționa între orele 18:00 și 2:00 și vor produce în această perioadă aproximativ 350 de MWh, care vor fi introduși în Sistemul Național de Energie.

„Astfel încât ele vor funcționa între orele 18 și 2 noaptea, producând în această perioadă aproximativ 350 de MWh, care vor fi introduși în Sistemul Național de Energie, pentru a ajuta acest sistem și pentru a veni și noi cu partea noastră de contribuție, astfel încât România să treacă peste această perioadă.”

Compania de Apă recomandă evitarea risipei

Primarul a discutat și cu reprezentanții Companiei de Apă Oradea despre situația alimentării cu apă în municipiu și în zona de operare a companiei.

Potrivit informațiilor primite, până în acest moment nu sunt probleme privind consumul sau alimentarea cu apă. Reprezentanții companiei recomandă însă folosirea responsabilă a apei și prevenirea risipei în perioada de secetă.

Florin Birta le-a cerut orădenilor și bihorenilor să reducă, pe cât posibil, consumul de energie electrică în intervalul 19:00-23:00, în următoarea săptămână sau în următoarele două săptămâni.

„Acestea au fost informațiile pe care am vrut să vi le transmit. Vă mulțumesc pentru că m-ați ascultat și vă rog ca în perioada următoare, o săptămână, două, cât va mai dura această perioadă de secetă în care ne vom confrunta cu această criză de energie electrică, fiecare orădean, fiecare bihorean, să încercăm în intervalul 19-23 să reducem cât de mult putem consumul de energie electrică.”