LĂZĂU IOAN – ANDREI, cu domiciliul în comuna Oșorhei, satul Oșorhei, str. 306, nr. 2, județul Bihor, anunţă publicul interesat asupra depunerii solicitării de emitere a acordului de mediu pentru proiectul „Construire hală pentru depozitare și service auto (P+Ep) și împrejmuire teren, propus a fi amplasat în comuna Oșorhei, satul Fughiu, nr. cad. 50890, judeţul Bihor.

Informaţiile privind proiectul propus pot fi consultate la sediul autorităţii competente pentru protecţia mediului, Agenţia Naţională pentru Mediu şi Arii Protejate – Direcția Județeană de Mediu Bihor, din municipiul Oradea, B-dul Dacia, nr. 25/A
Observaţiile publicului se primesc zilnic la sediul autorităţii competente pentru protecţia mediului, Agenţia Naţională pentru Mediu şi Arii Protejate – Direcția Județeană de Mediu Bihor, din municipiul Oradea, B-dul Dacia, nr. 25/A, în zilele de luni-vineri, între orele 09 – 14.

Advertorial: CH 27796

Direcția Județeană de Mediu Bihor este organizată în Serviciul Reglementări, Serviciul Monitorizare și Laboratoare și Compartimentul Biodiversitate și Arii Protejate, având prevăzute 42 de posturi, dintre care 34 sunt ocupate. Instituția are atribuții în reglementarea planurilor, programelor și proiectelor cu impact asupra mediului, monitorizarea calității aerului, gestionarea deșeurilor, controlul substanțelor periculoase, conservarea biodiversității și implementarea strategiilor privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

În anul 2025, Serviciul Reglementări a înregistrat 6.240 de solicitări și a gestionat un volum ridicat de activitate administrativă și tehnică. Au fost întocmite aproximativ 1.400 de adrese și consultații tehnice pentru agenții economici, au fost emise 228 de autorizații de mediu, au fost revizuite 122 de autorizații existente, au fost efectuate 21 de transferuri de autorizații și au fost analizate solicitări pentru 7 autorizații integrate de mediu, precum și actualizarea altor 6 autorizații integrate.

Sanda Daniela Mercea, director APM Bihor

Totodată, au fost parcurse proceduri de evaluare a impactului asupra mediului pentru 399 de proiecte de investiții, dintre care 9 s-au finalizat cu emiterea acordului de mediu, iar pentru 11 proiecte solicitările au fost respinse. În plus, au fost analizate 1.571 de proiecte cu impact nesemnificativ asupra mediului, fiind emise 237 de decizii de încadrare și 35 de avize de mediu pentru planuri și programe. În cadrul activității de reglementare au fost stabilite obligații de mediu pentru 26 de operatori economici, iar au fost emise 1.345 de decizii privind viza anuală pentru autorizațiile existente.

Activitatea de control și verificare a inclus 980 de deplasări în teren, organizarea a 50 de ședințe ale Comitetului Special Constituit și ale Colectivului de Analiză Tehnică, precum și 56 de dezbateri publice, în cadrul cărora s-a asigurat participarea publicului și respectarea procedurilor de transparență decizională. De asemenea, au fost efectuate controale comune cu Garda Națională de Mediu Bihor privind conformarea agenților economici, inclusiv în domeniul SEVESO.

În cadrul activităților de monitorizare au fost realizate campanii cu autolaboratorul în perioadele 24–26 martie, 27 iunie–2 iulie, 10–12 noiembrie și 27 noiembrie–1 decembrie 2025, în diferite zone din Oradea și Sântandrei, inclusiv în proximitatea Parcului Industrial și a zonelor rezidențiale.

Radioactivitate și zgomot ambiental

Monitorizarea radioactivității mediului s-a realizat prin Stația de Supraveghere Radioactivității Mediului Oradea, parte a rețelei naționale, fiind efectuate măsurători alfa și beta în aer, apă, sol, vegetație și depuneri atmosferice. În paralel, gestionarea zgomotului ambiant a inclus actualizarea hărților strategice de zgomot pentru municipiul Oradea, drumul DJ797 și Aeroportul Internațional Oradea.

În domeniul deșeurilor, județul Bihor are implementat Sistemul Integrat de Gestionare a Deșeurilor, care include închiderea a 8 depozite neconforme și dezvoltarea infrastructurii de colectare, sortare și tratare. Au fost operate stații de transfer la Beiuș, Marghita, Salonta și Săcueni, stații de sortare și o instalație de tratare mecano-biologică în Oradea. Au fost raportate date pentru 850 de operatori economici, iar 225 de cereri au vizat transportul deșeurilor periculoase și nepericuloase.

În domeniul biodiversității, județul Bihor deține 4 arii naturale protejate de interes județean, 62 de arii naționale și 38 de situri Natura 2000. În anul 2025 au fost emise 76 de autorizații pentru recoltarea și comercializarea speciilor sălbatice, 1.848 de puncte de vedere în proceduri de reglementare, 1.990 de puncte de vedere privind localizarea proiectelor, 145 de vizite în teren, 20 de declarații pentru situri Natura 2000 și 204 acțiuni de informare și educare. Au fost realizate și participări la 20 de conferințe, 48 de ședințe CAT-CSC și 274 de verificări de amplasament.

La nivelul județului Bihor sunt reglementate 54 de autorizații integrate de mediu, care acoperă 60 de instalații industriale încadrate în Directiva privind emisiile industriale. Structura acestora arată că aproximativ 50% sunt din sectorul creșterii intensive a animalelor, 30% din alte activități industriale precum energie, metalurgie sau industrie chimică, iar 20% din domeniul gestionării deșeurilor. În județ mai sunt 30 de instalații pentru emisii de compuși organici volatili, 67 de instalații de ardere medie și 12 amplasamente SEVESO.

În acest context, pentru siguranța cetățenilor, pompierii bihoreni recomandă respectarea următoarelor măsuri:

• evitați deplasările în zona montană înaltă pe durata avertizării;
• nu vă aventurați pe trasee turistice expuse (creste, goluri alpine);
• amânați activitățile de drumeție sau alpinism până la încetarea fenomenelor.

Dacă vă aflați deja în zona montană:

• adăpostiți-vă în zone sigure (cabane, refugii);
• evitați zonele cu arbori izolați sau stânci instabile;
• urmăriți informațiile și recomandările autorităților.

Pentru cei aflați în tranzit în zone montane:

• opriți în locuri sigure, ferite de căderi de copaci sau pietre;
• evitați parcarea în apropierea versanților sau a arborilor.

Informații detaliate despre comportamentul adecvat în situații de urgență pot fi obținute accesând platforma națională fiipregatit.ro și aplicația mobilă DSU, disponibilă gratuit în App Store și Google Play.

Gabriel Borbandi, directorul DJS Bihor

La 1 iulie 2025, populația județului a ajuns la 607.303 locuitori, în scădere cu 1.762 persoane față de anul anterior. Scăderea afectează atât bărbații (–748), cât și femeile (–1.014), acestea rămânând însă majoritare. Declinul este alimentat în principal de mediul urban, unde populația a coborât la 301.414 locuitori (–2.325), în timp ce mediul rural a crescut ușor, ajungând la 305.889 persoane (+563).

În zona urbană, populația este concentrată puternic în Oradea (212.888 locuitori), urmată la mare distanță de Salonta (17.842), Marghita (16.383), Săcueni (12.312) și Aleșd (10.929). Beiuș și Valea lui Mihai depășesc, de asemenea, 10.000 de locuitori, în timp ce Nucet (1.966) și Vașcău (2.047) sunt cele mai mici orașe. În Ștei trăiesc 6.326 persoane. În toate orașele, populația feminină este predominantă.

Structura pe vârste accentuează îmbătrânirea: numărul copiilor (0–14 ani) a scăzut cu peste 2.100, iar populația de peste 65 de ani a crescut cu aproape 1.400. Indicele de îmbătrânire a ajuns la 122 vârstnici la 100 tineri.

Declinul demografic este confirmat de sporul natural negativ: 4.920 nașteri (–223) și 6.729 decese (–212), rezultând un minus de 1.809 persoane. Rata natalității a scăzut la 8,10‰, iar mortalitatea rămâne ridicată (11,08‰). Rata sporului natural este de –2,98‰. Scad și indicatorii sociali: căsătoriile (2.779, –166) și divorțurile (641, –123). Singurul indicator în creștere ușoară este mortalitatea infantilă (6,30‰).

Piața muncii și veniturile: creșteri nominale, pierderi reale

Numărul salariaților a crescut la 186.087 persoane (+1.337), cu o dominanță clară a sectorului serviciilor (58%), urmat de industrie și construcții (39,9%). Totuși, aceste din urmă sectoare au pierdut aproximativ 649 de angajați, semnalând restructurări sau automatizare. Șomajul a scăzut la 5.184 persoane (–7,9%), cu o rată de 2,2%, însă apare o schimbare structurală: femeile devin majoritare în rândul șomerilor, depășind bărbații cu 320 de persoane.

Salariile au crescut în termeni nominali: câștigul mediu brut a ajuns la 8.112 lei (+7,9%), iar cel net la 4.849 lei (+5,4%). Însă inflația de 7,32% a erodat aceste creșteri, ducând indicele câștigului salarial real la 96,12% — echivalentul unei scăderi de aproape 4% a puterii de cumpărare.

Și pensionarii resimt presiunea: pensia medie pentru limită de vârstă a ajuns la 2.984 lei (+0,6%), dar în termeni reali a scăzut (indice 91,75%). Pensiile din agricultură au crescut semnificativ (+29,8%), însă rămân reduse (1.254 lei).

În industrie, producția a scăzut ușor (–1,3%), dar cifra de afaceri a crescut cu 9,2%, sugerând fie majorări de prețuri, fie orientarea spre produse cu valoare adăugată mai mare. Creșteri s-au înregistrat în industria alimentară, metalurgică și a materialelor plastice, în timp ce electronicele și pielăria au scăzut.

Sectorul construcțiilor indică o evoluție mixtă: au fost finalizate 1.881 locuințe (în ușoară scădere), dar numărul autorizațiilor de construire a crescut cu 305, sugerând un potențial de dezvoltare viitoare.

Comerțul exterior rămâne un punct forte: exporturile au depășit 3,2 miliarde euro (+8,72%), iar importurile 3,07 miliarde euro (+4,24%), generând un excedent de peste 134 milioane euro. Sectorul dominant rămâne cel al echipamentelor electrice și electronice.

În schimb, turismul pierde din dinamism: numărul turiștilor a scăzut cu 5,3%, iar înnoptările cu 4,6%. Durata medie a șederii rămâne stabilă (2,6 nopți), dar gradul de ocupare este în scădere, sugerând o diminuare a atractivității sau o competiție mai intensă din partea altor destinații.

Manevra riscantă îi aduce însă direct în fața unui tramvai aflat în mișcare, care se apropie periculos de mult. Pentru câteva momente, impactul pare inevitabil. În ultimul moment, tinerii reușesc să evite coliziunea, cel mai probabil prin pur noroc, trecând la limită prin fața mijlocului de transport.

Video: INFO TRAFIC BIHOR & ORADEA

Situația readuce în discuție comportamentul tot mai des întâlnit al utilizatorilor de trotinete electrice în trafic, dar și riscurile la care se expun și îi expun pe alții atunci când nu respectă regulile de circulație.

De altfel, numeroși șoferi din Oradea se plâng frecvent de modul imprevizibil în care circulă unii utilizatori de trotinete electrice.

Bihoreanul a fost condamnat pentru patru furturi comise în perioada aprilie – iulie 2023, în municipiul Arad, toate fiind surprinse de sistemele de supraveghere instalate în locurile unde a acționat. Într-unul din cazuri a profitat de neatenția unei vânzătoare de la un magazin second-hand și i-a furat telefonul de pe tejghea. Ulterior, Șerban a recunoscut că nici măcar nu a remarcat că se afla exact în fața unei camere de supraveghere.

Imagini cu hoțul au fost distribuite și pe Facebook de un bărbat pe care bihoreanul l-a lăsat fără bicicleta pusă în fața unui magazin. Păgubitul a aflat de la alți utilizatori ai rețelei sociale care este numele hoțului și unde locuiește.

Camerele de supraveghere i-au ajutat pe polițiști să dovedească alte două furturi comise de Claudiu Șerban. Acesta a sustras o trotinetă electrică lăsată în fața unei agenții de pariuri și o bicicletă parcată lângă un oficiu poștal. De fiecare dată a vândut bunurile sustrase cu prețuri cuprinse între 50 și 100 de lei.

Hoțul și-a recunoscut faptele, dar a dispărut încă din timpul anchetei. A fost condamnat cu executare, Judecătoria Arad observând că în trecut a primit și alte pedepse cu executare pentru diferite fapte. Claudiu Șerban va trebui să le plătească păgubiților daune de aproape 6.000 de lei.

Veverița marsupială zburătoare (în engleză sugar glider) nu este propriu-zis o veveriță (rozător), ci un tip de oposum răspândit natural în Australia, unde trăiește în grupuri de până la șapte indivizi. Este o specie de talie mică, nocturnă (motiv pentru care seamănă mai degrabă cu un pârș), omnivoră și arboricolă. Membrana de pe laturile corpului, numită patagiu, îi permite un zbor planat de câteva zeci de metri atunci când este amenințată de prădători. Deși nu este o specie periclitată, arealul său natural este redus, iar deținerea ei în captivitate este reglementată strict în Australia.

În România, specia se mai găsește expusă în instituții publice doar la Grădina Zoologică din București. După o gestație de aproximativ 2 săptămâni, femela naște 1-2 pui foarte mici care, ca la toate marsupialele, își continuă dezvoltarea în marsupiu timp de 2 luni. Aceștia sunt îngrijiți de ambii părinți și încep să iasă din vizuină după aproximativ patru luni de la naștere.

FOTO: Premieră națională la Oradea: Primul pui de veveriță marsupială zburătoare născut în captivitate, 23.04.2026

Muzeul Țării Crișurilor invită publicul să descopere aceste exemplare deosebite la Vivariul muzeului, de marți până duminică, în intervalul orar 10:00 – 18:00.

-”Proiectului de hotărâre privind completarea Hotărârii Consiliului Județean Bihor nr. 233 din 18.12.2025 privind aprobarea taxelor și tarifelor locale pentru anul fiscal 2026, care constituie venituri la bugetul local al județului și la bugetul instituțiilor subordonate” ;

Proiectul de act normativ este publicat pe site-ul Consiliului Județean Bihor la Secțiunea transparență decizională

https://www.cjbihor.ro/informatii-publice/transparenta/transparenta-decizionala/

PREŞEDINTE,

Mircea Mălan

Advertorial: CH 27793

El a menționat că România are în continuare cel mai mare deficit din Uniunea Europeană, dar a avut și cea mai mare corecție, iar ‘reducerea deficitului nu este un scop în sine, ci un pas necesar pentru a pune finanțele țării pe baze sănătoase’.

‘De mulți ani, România a cheltuit mai mult decât își permitea, iar datoria a crescut constant. Anul acesta, doar dobânzile pentru împrumuturile din trecut ajung la aproximativ 60 de miliarde de lei, echivalentul costului unei autostrăzi precum Autostrada Moldovei. Nu mai putea continua acest model. Acum începem să schimbăm această direcție și să recâștigăm controlul asupra economiei. Avem nevoie de această ajustare pentru ca economia să nu mai depindă de datorie scumpă, ci de investiții, muncă și competitivitate’, a transmis premierul.

Ilie Bolojan a arătat că fiecare punct procentual redus din deficit, adică aproximativ 20 de miliarde de lei, înseamnă mai puțini bani plătiți pe dobânzi și mai mulți bani pentru dezvoltare, infrastructură și servicii publice.

‘Cu cât corecția este mai rapidă, cu atât mai repede poate începe o creștere economică sănătoasă, iar acest lucru se va vedea în nivelul de trai. În același timp, costurile de împrumut pentru România pot scădea. Este o perioadă dificilă, în care efortul este împărțit la nivelul întregii societăți. Mulțumesc tuturor pentru răbdare și sacrificiu. Datele Eurostat arată că direcția este una corectă. Economia se stabilizează fără a pune presiune pe viitorul generațiilor următoare. Ar fi păcat să ne întoarcem de unde am plecat’, a mai adăugat șeful Guvernului.

Datele Eurostat publicate miercuri arată că datoria guvernamentală a României a urcat până la 59,3% din PIB în 2025, de la 54,8% din PIB în 2024 și 49,3% din PIB în 2023.

Deficitul s-a situat anul trecut la 7,9% din PIB, de la 9,3% din PIB în 2024 și 6,6% din PIB în 2023.

Produsul Intern Brut în 2025 a fost de 1.916 miliarde lei, în creștere de la aproape 1.760 miliarde lei în 2024 și 1.590 miliarde lei în 2023

Sursa: AGERPRES