Bărbatul a plecat voluntar din municipiul Oradea în cursul zilei de 16 septembrie, în jurul orei 16:00, iar de atunci nu a mai revenit.

Persoana dispărută este Marcu Ionuț-Constantin, în vârstă de 37 de ani, din Tinăud, județul Bihor.

Bărbatul are aproximativ 1,62 metri înălțime, 65 de kilograme, păr șaten, tuns scurt, ochi căprui și ten creol. Ca semn particular, îi lipsește degetul mic de la mâna dreaptă.

La momentul plecării, acesta purta pantaloni de trening de culoare crem cu negru, tricou negru și pantofi sport negri.

Persoanele care pot oferi informații despre locul în care se află bărbatul sunt rugate să apeleze gratuit numărul de urgență 112 sau să se adreseze celei mai apropiate unități de poliție.

Acesta a arătat că vede în propunerea lui Mureșan o posibilitate de continuare a unei direcții de reformă și modernizare a țării.

„Prin propunerea ca Siegfried Mureșan să fie premierul României, țara noastră are șansa de a continua pe calea corectă: cu o guvernare reformistă, responsabilă și ferm proeuropeană”, a transmis Ilie Bolojan.

El a salutat și decizia președintelui Nicușor Dan, precizând că are încredere că Siegfried Mureșan va putea propune Parlamentului o echipă și un program de guvernare care să răspundă provocărilor din perioada următoare.

Bolojan a mai anunțat că urmează discuții politice cu USR și UDMR pentru constituirea unei majorități parlamentare și formarea noului Executiv.

„România are nevoie urgent de un guvern. Alături de partenerii noștri din USR și UDMR, vom începe imediat discuțiile politice pentru constituirea unei majorități și pentru formarea, cât mai rapidă, a noului guvern”, a transmis acesta.

Ilie Bolojan a admis însă că negocierile nu vor fi simple, în contextul actualei configurații politice.

„Având în vedere configurația politică actuală, misiunea nu este una ușoară”, a precizat acesta.

La finalul mesajului, Bolojan și-a exprimat încrederea în viitoarea formulă de guvernare și în capacitatea unui Executiv condus de Siegfried Mureșan de a răspunde așteptărilor populației.

După 135 de zile de așteptare, România are un premier propus. Nicușor Dan l-a ales pe Siegfried Mureșan

Siegfried Mureșan a acceptat propunerea făcută de Nicușor Dan pentru funcția de prim-ministru.

Seria consultărilor de la Palatul Cotroceni a început la ora 09:00 și s-a încheiat în jurul orei 14:50, după mai bine de cinci ore de discuții. Ultima rundă a avut loc cu parlamentarii neafiliați.

Propunerea a venit la 135 de zile de la demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan, produsă pe 5 mai, perioadă în care încercările de formare a unei majorități parlamentare nu au dus la instalarea unui nou guvern cu puteri depline. În acest interval au existat alte consultări și două desemnări de premier: Eugen Tomac, care și-a depus mandatul, și Adrian Veștea, al cărui Guvern nu a primit votul Parlamentului.

Înaintea deciziei președintelui au fost discutate mai multe variante pentru funcția de prim-ministru. Potrivit unor surse citate de Digi24, printre numele aflate pe masă s-au numărat Sorin Grindeanu, propunerea PSD, Siegfried Mureșan, susținut de PNL, USR și UDMR, precum și Alexandru Nazare și prim-viceguvernatorul BNR Leonardo Badea, luați în calcul ca variante de premier independent. Ulterior, Grupul parlamentar Uniți pentru România l-a propus oficial și pe Victor Ponta.

La consultări, PSD a transmis că era pregătit să preia conducerea Guvernului, PNL a anunțat că urma să discute cu persoana desemnată pentru identificarea unei formule de guvernare, iar AUR a precizat că nu urma să susțină un Executiv din care nu făcea parte. USR și-a menținut propunerea pentru Siegfried Mureșan, dar s-a declarat deschis și unei alte nominalizări, în timp ce UDMR a discutat despre variantele posibile pentru formarea viitorului Guvern.

Reprezentanții Grupului Minorităților Naționale au atras atenția, la finalul consultărilor, că nu exista încă o majoritate parlamentară certă care să susțină viitorul Executiv.

După ce a acceptat propunerea făcută de Nicușor Dan, Siegfried Mureșan urmează să fie desemnat candidat la funcția de prim-ministru. Din momentul desemnării, acesta va avea la dispoziție 10 zile pentru a cere votul de încredere al Parlamentului asupra programului de guvernare și a listei de miniștri. Pentru învestirea noului Cabinet este necesar votul majorității deputaților și senatorilor, adică cel puțin 233 de voturi.

Aceeași soluție a achitării a fost dispusă și pentru acuzația de trafic de droguri de risc și de mare risc reținută în sarcina inculpaților, pe motiv că faptele nu sunt prevăzute de legea penală.

Condamnați pentru constituire de grup infracțional

În schimb, toți cei implicați au fost condamnați cu executare pentru constituirea unui grup infracțional organizat. Astfel, columbianul Stiven Daniel Salazar Ladino, de 27 de ani, a primit o pedeapsă de 2 ani de detenție, din care nu va executa însă nicio zi, pentru că a stat deja în arest și în arest la domiciliu peste 2 ani și 8 luni.

La rândul lor, orădenii Emilian Dorel Silaghi, de 57 de ani, zis „Sisi”, Mihai Araque Pallares (50 de ani, din Fetești), cunoscut drept „Miță”, Ospitia Orlando Marin, zis „Paco”, cetățean columbian în vârstă de 63 de ani, și israelianul Simon Selouk Shimon au fost condamnați la câte 3 ani de detenție, cu executare. Din această pedeapsă a fost dedusă în cazul fiecăruia perioada petrecută în arest și în arest la domiciliu, stabilindu-se că ar mai avea de executat doar câteva luni în detenție.

Simon Selouk a fost condamnat și pentru pornografie infantilă, după ce asupra lui a fost găsit un stick de memorie cu poze explicite ale unor minore, astfel că Tribunalul Bihor a decis să-i aplice o pedeapsă finală de 3 ani și 8 luni.

Sentința nu este definitivă și poate fi atacată cu apel în termen de 10 zile de la comunicare. Din acest motiv, instanța a menținut controlul judiciar sub care se află Salazar, Pallares și Marin. În plus, fiecare dintre cei 5 inculpați au fost obligați să achite cheltuieli de judecată de câte 15.000 de lei.

Dosar rejudecat din cauza lipsei unei expertize

Condamnările pronunțate joi însumează sub 15 ani de închisoare. Spre comparație, prima sentință din 2025 a Tribunalului Bihor prevedea pedepse de:

• 10 ani și 4 luni de detenție – în cazul lui Simon Shimon Selouk,
• 10 ani de închisoare pentru Mihai Araque Pallares,
• câte 9 ani și 8 luni de închisoare – pentru Emilian Dorel Silaghi și Ospitia Orlando Marin,
• 6 ani, 7 luni și 10 zile – în privința lui Stiven Daniel Salazar Ladino.

Acea hotărâre a fost atacată la Curtea de Apel Oradea, care a dispus anularea sentinței atacate și rejudecarea cazului de către Tribunalul Bihor. Instanța de control judiciar a stabilit că Tribunalul a încălcat dreptul la apărare și la un proces echitabil al inculpaților pentru că nu a admis solicitarea celor implicați de a fi făcută o expertiză considerată esențială pentru „a se stabili, cuantifica, cantitatea de droguri pretins traficată de către inculpați”.

„O expertiză în specialitatea droguri care ține de un domeniu tehnic, dincolo de cunoştinţele judecătorilor, este de natură să aibă o influență preponderentă asupra aprecierii faptelor și constituie un element de probă esențial. (….) Se impunea ca instanța de fond să constate utilitatea probei cu expertiza și să dispună efectuarea acesteia pentru lămurirea aspectelor esențiale ale cauzei”, se arată în hotărârea din 26 mai 2025, consultată de Bihon.

În plus, Curtea a arătat că era important să se stabilească prin expertiză dacă „cocaina identificată în probele indicate în raport a provenit din cantitatea de cafea transportată peste frontiera de stat, respectiv stabilirea unei corespondențe fizico-chimice între materia din care s-a extras și substanța rezultantă”.

Acuzațiile formulate de DIICOT

Așa cum Bihon a relatat, Mihai Pallares Araque, Emilian Silaghi, Simon Selouk, Daniel Salazar Ladino și Orlando Marin au fost acuzați că, în iunie 2022, au pus la punct un grup ce ar fi avut scopul de a extrage cocaina care ar fi fost adusă din Columbia, impregnată în cafea măcinată.

Conform procurorilor DIICOT, „marfa” ar fi fost adusă din Columbia de către Daniel Salazar Ladino și, deși a fost verificată pe aeroportul din Bogota, nu a trezit suspiciunile autorităților sud-americane. Asta pentru că, susțineau anchetatorii, ar fi fost folosită o metodă de realizare a unui amestec care să nu fie depistat la controalele de frontieră.

Ajunsă în Budapesta, cafeaua impregnată cu cocaină ar fi fost transportată în România, prin punctul de frontieră Borș II, au arătat procurorii. Columbienii Ospitia și Salazar, care ar fi avut și rol de chimiști, Silaghi și Pallares au fost acuzați că ar fi cumpărat din Oradea substanțe chimice necesare extragerii drogurilor, iar apoi ar fi mers la o cabană închiriată în satul Zece Hotare.

Pe 10 iulie 2022, procurorii DIICOT și polițiștii antidrog în laboratorul improvizat în cabană, unde au găsit 5 kilograme de amestec de drog și cafea, un calup de un kilogram ce conținea procaină (anestezic local) și 148 de grame de cocaină care nu fusese trecută prin procesul de cristalizare. În cabană se mai aflau 40 de litri de substanțe chimice, un litru de acetonă și 20 de litri de benzină.

La rândul său, israelianul Simon Selouk a fost acuzat că i-ar fi ajutat pe cei patru, cărora le-ar fi procurat un litru de acid sulfuric şi doi litri de acid clorhidric, pentru extracția cocainei din cafea. În plus, ar fi oferit și bani „cu scopul clar a ajuta la transportul cafelei cu cocaină disimulată”, după cum au explicat anchetatorii.

Ancheta a fost finalizată în noiembrie 2022, când dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Bihor.

Primul laborator de extragere a cocainei a fost descoperit în Bihor

Primul laborator de extragere a cocainei a fost descoperit în Bihor

Potrivit documentației prezentate Consiliului Local, varianta inițială presupunea realizarea unei structuri de sprijin cu aproximativ 30 de piloți forați de mari dimensiuni. Pentru executarea acesteia ar fi fost necesare instalații de foraj de mare capacitate și amenajarea unei platforme tehnologice provizorii de aproximativ 750 mp.

Lucrările ar fi dus la închiderea totală, pentru o anumită perioadă, a circulației pe strada Piatra Craiului. O altă problemă o reprezintă apropierea de pasajul feroviar, care impune un control strict al eventualelor deplasări ale terenului, al tasărilor și al vibrațiilor.

Utilizarea utilajelor grele și amenajarea platformei tehnologice ar fi presupus, totodată, costuri și durate de execuție mai mari, precum și riscuri pentru proprietățile din vecinătate și posibilitatea apariției unor litigii.

În aceste condiții, proiectantul a recomandat o soluție tehnică alternativă, adaptată situației existente în teren. Aceasta presupune preluarea de către municipiu a imobilelor afectate de lucrări și desființarea controlată a construcțiilor din zona în care urmează să fie realizat zidul de sprijin.

Două imobile sunt afectate de noua soluție

Cumpărarea imobilului de la numărul 2 este considerată necesară, având în vedere că lucrările de modernizare a străzii sunt deja în desfășurare. Consiliul Local Oradea a declarat utilitatea publică de interes local a investiției prin HCL nr. 503/2026 și a aprobat măsurile privind imobilele afectate de noua soluție tehnică.

Pe lângă imobilul de la nr. 2, proiectantul a mai prevăzut că ar fi necesară și preluarea clădirii și terenului de la nr. 2B, cele două locuințe fiind situate deasupra zidului de sprijin, într-un imobil colectiv, cu perete comun.

Înaintea votului, primarul Florin Birta le-a reamintit consilierilor că subiectul achiziției fusese discutat și la precedenta ședință a Consiliului Local, când aceștia primiseră informații despre necesitatea preluării imobilelor din zonă.

„Acolo trebuie să achiziționăm două imobile pentru a lărgi acea intrare în zona respectivă. Și v-am spus și atunci că nu vom apela la expropriere, ci vom discuta cu proprietarii pentru a cumpăra acele imobile”, a explicat primarul Birta.

Edilul a precizat că reprezentanții Direcției Patrimoniu Imobiliar au purtat discuții cu proprietarii și au ajuns la un acord pentru unul dintre cele două imobile.

„Ne-am înțeles cu unul dintre proprietarii celor două locuințe să o achiziționăm, astfel încât vă supunem votului aprobarea achiziționării acelei construcții”, a mai adăugat Florin Birta.

Primăria urmează să continue negocierile cu celălalt proprietar, astfel încât să poată fi cumpărat și al doilea imobil.

„O să mai avem discuții și cu celălalt proprietar, astfel încât să cumpărăm și a doua proprietate și să putem preda Direcției Tehnice să demareze procedura acolo pentru finalizarea lucrărilor”, a precizat primarul Oradiei.

Achiziția a mai fost pe ordinea de zi în august

Achiziția imobilului de la nr. 2 s-a aflat pe ordinea de zi a ședinței ordinare a Consiliului Local Oradea din 27 august, însă materialul a fost retras după ce, potrivit referatului Direcției Patrimoniu Imobiliar, au fost identificate situații de incompatibilitate, iar unii consilieri locali nu și-au putut exercita dreptul de vot.

Modernizarea străzii Piatra Craiului

Modernizarea străzii Piatra Craiului este o investiție aprobată prin HCL nr. 67/2025, modificată și completată ulterior prin HCL nr. 777/2025 și nr. 319/2026.

Proiectul vizează un tronson de 2.611,60 metri, de la strada Ecaterina Teodoroiu, cuprinzând intersecțiile cu străzile Calea Adevărului, Vulturului, Cernăuțiului, Sofiei, Emil Isac, Cantonului, Vasile Lucaciu și Viitorului.

Lucrările includ modernizarea carosabilului și a intersecțiilor cu străzile laterale, amenajarea acceselor la proprietăți și a trotuarelor, realizarea zidurilor de sprijin și a canalelor tehnice, precum și amenajarea zonelor verzi și a sistemului de canalizare pluvială.

Studiul de fezabilitate aprobat în 2024 estima valoarea totală a investiției la 27,2 milioane de lei, inclusiv TVA. Revizuirea soluției pentru zona zidului de sprijin a apărut ulterior, în timpul execuției, după constatările din teren și analizele tehnice realizate de proiectant.

FOTO: ZOOO | PMO

Proiectul „Zoopark Oradea – Natura și Aventura” a fost declarat de utilitate publică și de interes local. Valoarea estimată a investiției este de 260.166.007,21 lei, cu TVA inclus, din care aproximativ 190,88 milioane de lei ar reprezenta lucrările de construcții și lucrările de amenajare.

Înaintea votului, primarul Florin Birta le-a explicat consilierilor că suprafața de aproape 10 hectare nu reprezintă o reducere a proiectului inițial, ci rezultatul discuțiilor purtate cu Ministerul Mediului pentru limitarea suprafeței de pădure scoase din circuitul forestier.

„Știți că inițial aveam 53 de hectare pe care am spus că vom înființa Zoo Parc Oradea și Natura și Aventura, din care jumătate va fi o grădină zoologică, jumătate un parc de aventuri”, a spus primarul.

Potrivit lui Birta, în urma întâlnirilor de la București cu reprezentanții Ministerului Mediului, municipalitatea a ajuns la varianta în care nu va mai solicita scoaterea întregii suprafețe de 53 de hectare din fondul forestier.

„Pentru a nu scoate toată suprafața de 53 de hectare din circuitul forestier, ne-am înțeles cu cei de la Ministerul Mediului să identificăm, de principiu, toate construcțiile care vor fi efectuate, cuștile animalelor, aleile de legătură între ele, accesele, și doar acea suprafață să o scoatem din circuitul forestier, suprafață care se ridică la aproximativ 10 hectare”, a explicat Florin Birta.

Primarul a precizat că restul terenului va rămâne pădure și va putea fi utilizat ca pădure-parc.

„Deci, practic, doar 10 hectare vom scoate din circuitul forestier. Restul va rămâne în continuare în circuitul forestier și va fi folosit ca pădure-parc în continuare”, a mai spus edilul.

Birta a arătat că această hotărâre este necesară pentru continuarea procedurilor administrative și pentru trecerea terenului necesar proiectului din proprietatea statului în proprietatea municipiului.

„Pentru a merge mai departe cu avizele și cu ceea ce avem de făcut, avem nevoie de această hotărâre, astfel încât să trecem apoi inclusiv în proprietate cele 10 hectare de la statul român la municipiul Oradea”, a adăugat Florin Birta la finalul intervenției sale.

Suprafața de 99.991 mp aprobată acum reprezintă terenul necesar primei etape a investiției. Municipalitatea orădeană a obținut certificatul de urbanism emis de Primăria Sânmartin pe 16 septembrie. Proiectul are și avizul favorabil al Gărzii Forestiere Oradea, emis pe 10 septembrie.

După finalizarea procedurilor privind terenul, Primăria Oradea ar urma să dobândească dreptul de proprietate asupra suprafeței necesare proiectului.

Proiectul se va întinde pe 53,45 hectare

Noul Zoopark nu se rezumă însă la cele aproape 10 hectare pentru care s-a făcut pasul administrativ prin ultima hotărâre adoptată. Pentru întregul proiect a fost analizată o suprafață de 53,45 hectare din zona Cihei. Această suprafață a fost stabilită în documentația aprobată de Consiliul Local în luna iunie 2026.

Proiectul a fost gândit de la început ca un complex mai amplu, în care grădina zoologică să fie combinată cu funcțiuni de agrement și activități în aer liber. Din suprafața analizată, prima etapă se concentrează pe aproape 10 hectare.

Potrivit documentației, doar o parte a terenului forestier ar urma să fie afectată de construcții și de amenajarea aleilor, în timp ce restul pădurii ar urma să fie păstrat. Viitorul Zoopark nu este conceput doar ca o simplă mutare a grădinii zoologice din actuala locație.

Planul prevede un complex în care spațiile pentru animale să fie integrate cu zone de recreere, educație și activități în aer liber. Printre funcțiunile prevăzute se află un parc de aventură, spații pentru copii și alte facilități de agrement.

Proiectul ar urma să fie dezvoltat etapizat, cu posibilitatea extinderii în anii următori. La realizarea proiectului vor fi implicați specialiști din domenii precum zoologia și peisagistica. Documentația va urmări și respectarea cerințelor privind bunăstarea animalelor, siguranța vizitatorilor și conservarea speciilor.

FOTO: PMO

De ce pleacă grădina zoologică din actuala locație

Actuala grădină zoologică de pe strada Matei Basarab trebuie eliberată pentru dezvoltarea unui nou complex sportiv pe strada Făgărașului. Proiectul municipal pentru această zonă include un stadion cu 15.000 de locuri, un hotel, un centru SPA, o sală de conferințe și un parcaj subteran.

Mutarea este legată și de limitele actualului amplasament. Grădina zoologică se află într-o zonă urbană în care spațiul disponibil pentru extindere este redus, în timp ce dezvoltarea orașului a dus la apariția unor noi zone de locuințe în jurul acesteia.

Documentele primăriei menționează și necesitatea adaptării viitoarelor spații la cerințele actuale privind bunăstarea animalelor.

Pentru noul amplasament al grădinii zoologice au fost analizate mai multe variante. Zona Cihei a fost aleasă pentru suprafața disponibilă și pentru posibilitatea dezvoltării unui complex mai mare pe termen lung.

Legătura cu Băile Felix

Unul dintre elementele luate în calcul pentru noul amplasament a fost apropierea de Băile Felix. Primăria Oradea vede posibilitatea ca viitorul Zoopark să fie inclus în circuitul turistic Oradea – Sânmartin – Băile Felix.

Zona ar urma să beneficieze și de dezvoltarea infrastructurii rutiere din regiune. În documentele de prezentare a proiectului sunt menționate conexiunile cu Inelul Metropolitan și cu rețeaua rutieră din zona Oradea – Sânmartin.

Primăria Sânmartin a anunțat, la rândul său, intenția de a amenaja în apropierea viitorului Zoopark o parcare cu aproximativ 300 de locuri.

Proiectul a fost aprobat inițial în iunie

Consiliul Local Oradea a făcut primul pas oficial pentru noul Zoopark pe 25 iunie 2026. Atunci au fost aprobate proiectul și studiul de prefezabilitate realizat de compania Aria 9, iar zona de 53,45 hectare din Cihei a fost stabilită ca amplasament pentru viitorul complex.

Tot atunci a fost stabilită valoarea estimată a investiției, de 260.166.007,21 lei, cu TVA inclus.

Municipalitatea a prevăzut finanțarea proiectului din bugetul local, bugetul Administrației Domeniului Public și din alte surse care vor putea fi accesate ulterior.

Când ar putea începe construcția

Hotărârea adoptată pe 17 septembrie este una dintre etapele necesare pentru ca proiectul să poată avansa. Mai întâi trebuie rezolvată situația terenului și finalizată scoaterea definitivă din fondul forestier.

Vor urma proiectarea și obținerea autorizațiilor, după care municipalitatea va putea trece la pregătirea efectivă a lucrărilor.

Finanțarea ar urma să vină din bugetul municipiului Oradea, al Administrației Domeniului Public și din alte surse care vor putea fi accesate în anii următori.

Primul atelier, „Micii conservatori: Cum păstrăm picturile muzeului”, se adresează elevilor cu vârste între 8 și 12 ani și va avea loc în datele de 29 septembrie și 19 octombrie 2026, de la ora 10:00. Copiii vor participa la discuții interactive despre conservarea și protejarea obiectelor muzeale, vor descoperi modul de ambalare a unui tablou și vor completa o fișă de atelier. Grupurile pot fi formate din maximum 25 de elevi sau dintr-o clasă întreagă, iar taxa de participare este de 25 de lei per elev.

Programările se fac la numărul 0787.561.836, de luni până vineri, între orele 8:30 și 15:00. Activitatea este susținută de Ildiko Szilagyi – conservator, Cornel Abrudan – șef Serviciu Artă, Augustin Țărău și Darius Martin – muzeografi.

Al doilea atelier, „Bijuterii cu poveste”, este dedicat persoanelor adulte și se va desfășura pe 30 septembrie 2026, între orele 10:00 și 16:00. Proiectul urmărește consolidarea dialogului interetnic prin artă, oferind un spațiu de exprimare artistică și conectare comunitară. Participanții vor analiza mai întâi un exponat din patrimoniul muzeului, ale cărui culori, forme și compoziție vor servi drept sursă de inspirație, apoi vor învăța tehnica „wire & nail polish enamel” – realizarea de bijuterii și elemente decorative din sârmă modelată, acoperită cu o peliculă fină de ojă colorată. Fiecare participant va pleca acasă cu o bijuterie unică, realizată manual.

Grupul trebuie să fie format din minimum 10 persoane, iar taxa de participare este de 20 de lei de persoană. Înscrierile se fac la numărul 0772.081.499, de luni până vineri, între orele 9:00 și 15:00. Atelierul este organizat de Dalida Moga – educator muzeal, Andreea Pop – muzeograf, și Amalia Feica – șef Serviciu Relații Publice și Expoziții.

Ambele activități fac parte din programul educațional al Muzeului Țării Crișurilor, orientat spre implicarea comunității locale, de la cei mai tineri vizitatori până la publicul adult.

Numirile recente prin detașare în interesul învățământului au vizat exclusiv ocuparea celor 235 de posturi vacante. O parte din conducerile unităților de învățământ este asigurată în continuare de directori și directori adjuncți care se află în perioada de exercitare a mandatului obținut prin concurs, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Este vorba de 7 directori și 3 directori adjuncți.

Printre directorii care rămân în funcție cu detașare se află: Daniel Negrean la Colegiul Economic „Partenie Cosma” din Oradea, Anca Marchiș la Colegiul Național „Emanuil Gojdu” Oradea, Simona Martin la Colegiul Național „Iosif Vulcan” Oradea, Livia Muntean la Colegiul Național „Mihai Eminescu” Oradea, Ioan Bogdan Pop la Colegiul Național „Octavian Goga” Marghita, Iulius Timar la Colegiul Național „Onisifor Ghibu” Oradea, Mihaela-Irina Ilieș la Colegiul Național „Samuil Vulcan” Beiuș, Florentina Galea la Colegiul Național „Teodor Neș” Salonta, Radu-Valer Rus la Liceul Ortodox „Episcop Roman Ciorogariu” Oradea, Delia-Dorina Iova la Liceul Teoretic „Lucian Blaga” Oradea, Alin Novac-Iuhas la Școala „Dacia”, Adina Cioloș la Liceul Vocațional Pedagogic „Nicolae Bolcaș” Beiuș, Monica Costa la Școala Gimnazială „Nicolae Bălcescu” Oradea și Florina Musca la Școala Gimnazială „Oltea Doamna” Oradea.

„Numirile prin detașare în interesul învățământului s-au realizat cu respectarea criteriilor de competență profesională, integritate și capacitate managerială, având ca scop asigurarea continuității actului educațional, eficientizarea procesului decizional și menținerea standardelor de calitate în toate unitățile școlare”, se afirmă în comunicatul IȘJ Bihor.

Concursul pentru directori începe pe 13 octombrie cu evaluarea competențelor, pe 20 octombrie are loc proba scrisă, iar între 12 și 27 noiembrie vor avea loc interviurile. Rezultatele finale vor fi cunoscute la 9 decembrie, iar noile mandate vor începe la 1 ianuarie 2027.

Tabel nominal cuprinzând directorii adjuncți ai unităților de învățământ detașați pe funcții în anul școlar 2026-2027:

Tabel nominal cuprinzând directorii unităților de învățământ detașați pe funcții în anul școlar 2026-2027:

Observațiile și comentariile publicului interesat privind decizia etapei de încadrare se pot transmite în scris la Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate – Direcția Județeană de Mediu Bihor, Oradea, bdul. Dacia, nr. 25/A, telefon: 0259/406588, e-mail: office@djmbh.anmap.gov.ro, în zilele de luni – vineri, între orele 9 – 16, vineri între orele 9-14, în termen de 10 zile calendaristice de la data anunțului.

CH 28666

Comparativ însă cu luna iulie a anului trecut, situația este diferită. Numărul sosirilor a fost cu 5,7% mai mic decât în iulie 2025. Turiștii români au reprezentat cea mai mare parte a celor care au ajuns în unitățile de cazare din județ. Din totalul sosirilor înregistrate în iulie, 83,4% au fost turiști români, în timp ce turiștii străini au reprezentat 16,6%.

Datele arată astfel că piața internă continuă să aibă o pondere majoră în turismul bihorean, chiar dacă numărul total al sosirilor a fost inferior celui înregistrat în aceeași lună din 2025.

În ceea ce privește numărul de înnoptări, unitățile de cazare din județul Bihor au raportat în luna iulie 150.846 de înnoptări. Și aici se observă o creștere importantă față de luna precedentă: numărul înnoptărilor a fost cu 28,3% mai mare decât în iunie 2026.

Comparativ cu iulie 2025, însă, numărul înnoptărilor a scăzut cu 18,3%. Diferența dintre evoluția sosirilor și cea a înnoptărilor indică faptul că, raportat la anul trecut, turiștii care au ajuns în Bihor au petrecut, în medie, mai puține nopți în structurile de cazare.

Potrivit datelor Direcției Județene de Statistică Bihor, durata medie a șederii în luna iulie 2026 a fost de două zile. Astfel, deși luna iulie a adus o creștere consistentă a activității turistice față de iunie, indicatorii statistici arată o diminuare a fluxului turistic față de aceeași perioadă a anului trecut.