Printre semnatarii apelului se numără organizații internaționale precum ILGA Europe, European Pride Organisers Association (EPOA), IGLYO, OII Europe, Council for Global Equality, TGEU și Forbidden Colours, alături de organizatori ai marșurilor Pride din mai multe țări și de zeci de organizații neguvernamentale și grupuri civice din România.

„Semnatarii atrag atenția că după patru ani consecutivi în care evenimentele PRIDE nu au fost aprobate, nu mai poate fi vorba despre dificultăți administrative sau logistice, ci despre nerespectarea deliberată a unui drept fundamental. Atitudinea autorităților reprezintă un precedent care pune în pericol întreaga democrație românească”, au susținut reprezentanții ARK Oradea printr-o scrisoare deschisă adresată Primăriei Oradea.

Organizațiile avertizează, de asemenea, că Oradea riscă să devină, după Budapesta, singurul oraș din Uniunea Europeană în care autoritățile împiedică în mod repetat organizarea unui Marș Pride. Potrivit apelului, o astfel de situație ar putea avea consecințe inclusiv asupra imaginii României ca stat care respectă valorile și principiile Uniunii Europene.

Prin acest apel, cele peste 120 de organizații solicită Primăriei Oradea, Comisiei municipale pentru avizarea adunărilor publice și celorlalte instituții competente să permită desfășurarea marșului pe un traseu care să asigure exercitarea efectivă a acestor drepturi.

„Marșul Oradea Pride nu este îndreptat împotriva nimănui și nu limitează drepturile niciunei persoane. Organizatorii nu solicită un tratament preferențial, ci aplicarea acelorași reguli care permit organizarea oricărei alte adunări publice în municipiul Oradea”, se arată în apelul societății civile.

Ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, a declarat că proiectul reprezintă una dintre cele mai importante reforme din ultimii ani în domeniul combaterii criminalității de mediu.

Pedepse în funcție de gravitatea faptelor

„Pregătim un proiect de lege complet, pentru a fi promovat imediat ce România va avea un Guvern cu atribuții depline. Este una dintre cele mai importante reforme din ultimii ani în materia combaterii criminalității de mediu. Un proiect ambițios pentru a lupta contra mafiilor de mediu. Pentru faptele care distrug ecosisteme, poluează grav apa, aerul sau solul și pun în pericol viața oamenilor, sancțiunile trebuie să fie proporționale cu efectele produse. Poluarea gravă și distrugerea naturii nu pot rămâne afaceri profitabile, în care câștigurile sunt mari, iar riscul juridic este nesemnificativ”, a afirmat Diana Buzoianu.

Potrivit proiectului de lege, infracțiunile susceptibile să provoace decesul sau vătămarea gravă a unei persoane ori daune semnificative mediului vor fi pedepsite cu închisoare de la 1 la 5 ani.

Dacă daunele semnificative asupra aerului, apei, solului, ecosistemelor, animalelor sau plantelor s-au produs efectiv, pedeapsa crește la 2-7 ani de închisoare.

Pentru distrugeri sau daune semnificative produse pe scară largă, ireversibile ori de lungă durată, sancțiunea propusă este închisoarea de la 3 la 10 ani.

Cea mai severă pedeapsă, între 10 și 20 de ani de închisoare, va fi aplicată atunci când infracțiunea de mediu are ca urmare moartea unei persoane.

Amenzi mai mari pentru companii și noi infracțiuni

Proiectul introduce și noi infracțiuni prevăzute de directiva europeană, care trebuie transpusă în legislația românească în cursul acestui an.

În cazul persoanelor juridice, valoarea unei zile-amendă va fi majorată semnificativ, urmând să fie cuprinsă între 500 și 25.000 de lei. Ministerul susține că această modificare urmărește ca sancțiunile să aibă un efect disuasiv inclusiv asupra companiilor cu cifre de afaceri ridicate.

De asemenea, comiterea unei infracțiuni într-o arie naturală protejată va constitui circumstanță agravantă. În numeroase situații vor fi sancționate atât tentativa, cât și faptele săvârșite din culpă.

Proiectul reglementează distinct cazurile în care prejudiciul este semnificativ, ireversibil, de lungă durată sau produs pe scară largă și introduce forme de criminalitate de mediu de o gravitate excepțională, asociate conceptului de „ecocid”.

Pe lângă înăsprirea sancțiunilor, proiectul stabilește obligații privind pregătirea profesională a autorităților competente, consolidarea cooperării dintre instituții, prevenirea infracțiunilor de mediu, colectarea datelor statistice și elaborarea unei strategii naționale pentru combaterea infracțiunilor împotriva mediului.

Potrivit Ministerului Mediului, noua lege transpune Directiva (UE) 2024/1203, adoptată după ce evaluările la nivel european au arătat că numărul dosarelor de criminalitate de mediu investigate și soluționate rămâne redus, iar sancțiunile aplicate în prezent nu sunt întotdeauna eficiente, proporționale și suficient de descurajatoare.

Potrivit unui mesaj transmis de un grup de comunicare, Lisa Crăiuț, purtătoarea de cuvânt a Spitalului Clinic Județean de Urgență Bihor, și-a anunșat încetarea activității în cadrul unității spitalicești. Fiica celebrului doctor ginecolog Doru Crăiuț, Lisa a ajuns să colaboreze cu spitalul în 2023, prin intermediul unui PFA.

„Vreau să vă informez că astăzi îmi închei activitatea în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Bihor. Am luat această decizie din motive personale. Pentru mine, această experiență a fost una deosebit de frumoasă și extrem de valoroasă pentru dezvoltarea mea profesională. Rămân profund recunoscătoare conducerii spitalului și întregului colectiv pentru încrederea, sprijinul și colaborarea din toată această perioadă. Decizia de a încheia această etapă a fost una atent cântărită și are la bază dorința de a-mi dedica timpul și energia proiectelor mele personale, cărora îmi doresc să le acord, în această perioadă, întreaga mea atenție.” a fost anunțul Lisei Crăiuț transmis reprezentanților mass-media.

Conform informațiilor bihon.ro, Lisa Crăiuț ar fi decis să renunțe la contractul de colaborare cu Spitalul Județean pentru a se putea ocupa de proiectele personale, care deja îi ocupau destul de mult timp.

Lisa Crăiuţ este absolventă de management în Marea Britanie, masterandă în management sanitar şi totodată doctorandă în inginerie şi management la Universitatea din Oradea. Aceasta a mai ocupat în trecut funcția de consilier a fostului ministru al Sănătății, Alexandru Rafila.

Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 34 și 36 de grade, iar cele minime, în general, între 20 și 22 de grade, și vor caracteriza o noapte tropicală.

Totodată, în perioada 15 iulie, ora 12:00 – 18 iulie, ora 22:00, va fi valabilă o informare de disconfort termic, caniculă și nopți tropicale în toate regiunile. Astfel, un val de căldură se va extinde și se va intensifica treptat, iar disconfortul termic se va accentua în regiunile vestice, sudice, sud-estice și pe alocuri în centru, unde ITU va atinge și va depăși pragul critic de 80 de unități.

Joi (16 iulie) și vineri (17 iulie) va fi caniculă în Crișana, Banat și în vestul Olteniei, iar sâmbătă (18 iulie) și în restul zonei de câmpie a Olteniei, precum și în vestul, centrul și sudul Munteniei. În aceste regiuni, temperaturile maxime vor oscila între 35 și 37 de grade.

În plus, în vestul și în sudul țării nopțile vor deveni tropicale și temperaturile minime se vor încadra, în general, în ecartul 20 – 21 de grade.

sursa: AGERPRES

„Cel puțin, pentru un timp îndelungat de acum înainte, nu ne vom mai putea baza pe aceleași surse de creștere economică ca în perioada trecută. În mediul economic actual, o condiție esențială pentru creșterea economică este ca productivitatea să sporească”, spune prim-viceguvernatorul BNR.

Badea atrage atenția că transformarea digitală și utilizarea inteligenței artificiale reprezintă cea mai importantă oportunitate pentru IMM-uri. El citează studii internaționale care arată că adoptarea AI poate majora productivitatea muncii cu aproximativ 4%, fără efecte negative asupra ocupării forței de muncă.

Leonardo Badea – prim-viceguvernatorul BNR

În același timp, România rămâne pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește utilizarea inteligenței artificiale în companii. În 2025, doar 5,2% dintre firmele românești foloseau astfel de tehnologii, comparativ cu media europeană de aproximativ 20%.

„Dincolo de cifre, inteligența artificială aduce o schimbare importantă de fond: democratizarea expertizei”, mai adaugă Leonardo Badea.

Prim-viceguvernatorul BNR consideră că firmele mici pot avea acces, prin AI, la analize financiare, studii de piață și instrumente de optimizare care până de curând erau disponibile doar marilor companii, ceea ce le poate ajuta să devină mai competitive și să se dezvolte.

În același timp, Badea avertizează că mediul de afaceri continuă să fie afectat de birocrație, impredictibilitate legislativă și dificultăți de finanțare, iar reziliența IMM-urilor trebuie construită prin investiții, inovare și creșterea productivității.

„IMM-urile sunt coloana vertebrală a economiei românești. Ele creează cele mai multe locuri de muncă din sectorul privat, aduc inovație și echilibrează dezvoltarea în teritoriu”, declară acesta.

Oficialul BNR concluzionează că digitalizarea și adoptarea noilor tehnologii pot reprezenta șansa companiilor românești de a trece la un nou nivel de dezvoltare și de a contribui la un model de creștere economică sustenabilă.

Conform unei informări a Poliției Bihor, scandalagii s-au întâlnit pe o stradă din Aleșd în jurul orei 19:00, iar pe fondul unor neînțelegeri mai vechi, au început să arunce unii spre alții cu bâte și pietre. „În timpul intervenției polițiștilor și jandarmilor pentru aplanarea conflictului, cei doi tineri de 21 de ani ar fi aruncat cu obiecte contondente înspre o autospecială de poliție, provocând avarierea ușoară a capotei acesteia”, a precizat agentul șef Alin Laza, purtătorul de cuvânt al Poliției Bihor.

Obiectele aruncate de cei doi bărbați au făcut și victime colaterale. Un bărbat de 73 de ani și o femeie de 49 de ani au fost loviți de pietre și bâte, primind primul ajutor de la un echipaj medical. Salvatorii au stabilit că nu s-a impus transportul răniților la spital.

„Polițiștii Compartimentului de Investigații Criminale – Poliția orașului Aleșd continuă cercetările sub supravegherea unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Aleșd, pentru documentarea întregii eventuale activități infracționale a celor în cauză și recuperarea prejudiciului cauzat”, se mai arată în informarea Poliției Bihor.

Haos în Aleșd: Scandal între mai multe persoane, soldat cu avarierea unei autospeciale de poliție

În medie, aproape 50 de familii au fost despăgubite în fiecare zi pentru astfel de incidente, în baza polițelor facultative de locuință.

Potrivit datelor furnizate de UNSAR, defecțiunile instalațiilor interioare au stat la baza a aproape jumătate dintre toate dosarele de daună plătite în cadrul asigurărilor facultative de locuință.

Despăgubiri de peste 42.000 de euro pentru o singură avarie

O simplă țeavă fisurată sau o conductă spartă poate produce infiltrații care afectează pereții, pardoselile, mobilierul, electrocasnicele și alte bunuri din casă. În cazul apartamentelor, pagubele se pot extinde rapid și la locuințele vecinilor, generând costuri suplimentare pentru proprietar.

Reprezentanții UNSAR atrag atenția că frecvența acestor incidente demonstrează utilitatea unei protecții suplimentare față de asigurarea obligatorie.

Valoarea daunelor poate fi considerabilă chiar și în cazul unor incidente aparent obișnuite. Cea mai mare despăgubire achitată anul trecut pentru pagube provocate de spargerea unei conducte de apă a depășit 42.000 de euro.

Suma a acoperit costurile generate de deteriorarea locuinței și a bunurilor afectate, demonstrând că o avarie la instalațiile sanitare poate produce pierderi financiare importante.

Deși proprietarii își îndreaptă atenția, în general, către riscuri precum incendiile, cutremurele sau inundațiile, statisticile din asigurări indică faptul că problemele provocate de instalațiile interioare apar mult mai des.

În acest context, asigurătorii recomandă analizarea atentă a acoperirilor incluse într-o poliță facultativă, care poate oferi protecție pentru o gamă largă de evenimente, inclusiv daune provocate de instalațiile sanitare, incendii, furtuni, explozii, furt sau răspundere civilă față de terți.

PAD rămâne obligatorie

În România, proprietarii de locuințe sunt obligați să dețină polița PAD, care acoperă exclusiv trei riscuri majore: cutremurul, inundațiile produse de fenomene naturale și alunecările de teren.

Asigurarea facultativă reprezintă o protecție suplimentară și poate fi încheiată doar pentru locuințele care beneficiază deja de polița obligatorie PAD, cu excepțiile prevăzute de lege.

Specialiștii recomandă verificarea periodică a instalațiilor sanitare și înlocuirea componentelor uzate pentru a limita riscul producerii unor avarii. De asemenea, oprirea alimentării cu apă în perioadele în care locuința rămâne nelocuită și întreținerea instalațiilor comune din blocuri pot contribui la evitarea unor daune importante.

Datele din piața asigurărilor arată că, deși sunt adesea considerate incidente minore, avariile instalațiilor interioare se numără printre cele mai costisitoare și frecvente evenimente cu care se confruntă proprietarii de locuințe.

Polițiștii au stabilit că șoferul de camion – care a susținut că avea o viteză de aproximativ 80 km/h – nu a păstrat o distanță de siguranță față de victimă. La rândul său, biciclistul nu purta vestă reflectorizantă și nu avea elemente de semnalizare corespunzătoare. Mai mult, analizele ulterioare au arătat că bărbatul lovit avea o alcoolemie de 2,23 g‰ alcool pur în sânge.

Bulgarul a relatat că biciclistul avea un mers sinuos, se apropia de axul drumului, iar la un moment dat a făcut un viraj exact în fața camionului. Șoferul a încercat să-l evite, dar nu a reușit, iar după impact a mers să-i acorde victimei primul ajutor.

Camionagiul și-a recunoscut vina și a încheiat un acord cu procurorul de caz din cadrul Parchetului Salonta, acceptând pedeapsa propusă de acesta. Pe lângă închisoarea cu suspendare, Zagorov Kaloyan a fost obligat să presteze 60 de zile de muncă în folosul comunității fie la Primăria Giurgiu, fie la cea din Slobozia.

Judecătoria Salonta a admis înțelegerea și a dispus ca șoferul bulgar să plătească 3.000 de lei, cheltuieli judiciare.

La o săptămână după explicațiile oficiale, ministrul susține însă că există aspecte care trebuie lămurite.

Primul vizează numărul persoanelor pentru care a fost aplicată sancțiunea. Potrivit lui Pîslaru, în timpul intervenției au fost găsite la fața locului 14 persoane, însă procesul-verbal consemnează 36 de persoane care ar fi muncit fără forme legale.

„În cadrul intervenției, inspectorii au sancționat munca fără formă legală pentru 36 persoane, deși la fața locului au fost descoperite doar 14 persoane. Celelalte 22 nu au fost identificate oficial, ci s-a mers pe relatările celor prezenți, încheindu-se procesul verbal fără finalizarea acestui proces de identificare”, a transmis ministrul.

Acesta explică faptul că legislația prevede o amendă de 40.000 de lei pentru fiecare persoană identificată muncind fără forme legale. În cazul celor 36 de persoane, sancțiunea ar fi însumat 1.440.000 de lei, însă legea limitează cuantumul maxim la un milion de lei, valoarea care a fost aplicată în final.

Al doilea aspect invocat de ministru privește circuitul informațiilor între instituții. Pîslaru afirmă că Ministerul Muncii nu a fost informat în timp util despre controlul desfășurat la Bihor și despre sancțiunea aplicată.

Potrivit acestuia, raportarea privind acțiunea din 30 iunie a ajuns la conducerea Inspecției Muncii abia în 6 iulie, iar Ministerul Muncii a fost informat oficial două zile mai târziu, pe 8 iulie. Ministrul spune că a aflat despre existența amenzii din spațiul public, înainte de a primi o informare oficială.

În aceste condiții, Pîslaru a solicitat explicații privind modul de desfășurare a controlului, fundamentarea amenzii și motivele întârzierii comunicării instituționale.

Ca urmare, Inspecția Muncii a dispus un control de specialitate la ITM Bihor, care va fi efectuat atât de Direcția Control Relații de Muncă, cât și de Serviciul Corpul de Control al Calității Inspecției.

„Pe măsură ce vom obține răspunsurile, voi clarifica public această situație pentru a nu plana vreo suspiciune cu privire la acest control”, a declarat ministrul Dragoș Pîslaru.

Amenda aplicată Asociației Dumbrava DPG a devenit publică după ce avocatul familiei Pașca, Răzvan Doseanu, a făcut public procesul-verbal de sancționare. Ulterior, Ministerul Muncii a explicat că verificările au fost efectuate la solicitarea DIICOT și că ITM Bihor a sesizat și organele de urmărire penală, invocând prevederile Codului muncii privind primirea la muncă a mai mult de cinci persoane fără contracte individuale de muncă.

Scandalul amenzii de 1 milion de lei se extinde: ministrul Muncii cere raport asupra controalelor din Bihor din ultimul deceniu