Meciul Neftchi Baku – CSM CSU Raiffeisen se va disputa în cadrul etapei a 4-a din Grupa H a FIBA Europe Cup și va avea loc miercuri, 28 octombrie,, cu începere de la ora 15:00. Celelalte partide ale grupei sunt: Lokomotiv Plovdiv – Fribourg Olympic și VEF Riga – Mikonos BC, ambele fiind programate de la ora 19:00.

Clasamentul grupei după primele trei etape este următorul:

1. Mikonos BC, 6 puncte
2. CSM CSU Raiffeisen, 5 p
3. VEF Riga, 5 p
4. Lokomotiv Plovdiv, 4 p
5. Fribourg Olympic, 4 p
6. Neftchi Bako, 3 p.

Doar primele două clasate se vor califica în faza următoare a grupelor, Top 16 FIBA Europe Cup. Meciul de la Baku este extrem de important pentru „leii roșii”, care sunt obligați să îl câștige, pentru a mai păstra șanse de clasare pe unul din primele două locuri ale grupei.

CSM CSU Raiffeisen este favorita întâlnirii, dar echipa noastră a pierdut ultimele două deplasări, cu Lokomotiv Plovdiv și Dinamo București. O mult-dorită victorie la Baku ar menține intacte speranțele de calificare în Top 16.

Neftchi a suferit înfrângeri în etapele precedente și este în căutarea primei victorii din Grupa H. Echipa azeră este pregătită de antrenorul Kostas Vasileiadis și deține un lot din care fac parte nu mai puțin de șapte jucători străini: cinci americani, un sârb și un muntenegrean.

Meciul Neftchi Baku – CSM CSU Raiffeisen nu va fi televizat, dar va putea fi urmărit în direct pe canalul FIBA Basketball (YouTube), miercuri, 28 octombrie, de la ora 15:00.

După revenirea în țară, „leii roșii” vor rămâne în București, unde vor susține sâmbătă, 31 octombrie, meciul cu Rapid, din etapa a 5-a a Ligii Naționale. Va urma apoi o altă deplasare, în Grecia, pentru partida cu Mikonos BC, programată marți, 3 noiembrie.

Bătaie în stradă, în toiul nopții

Întâmplarea a avut loc pe 27 aprilie 2026, în jurul orei 4:00, pe o stradă din cartierul orădean Nufărul. Conform informațiilor din rechizitoriul întocmit de Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea, doi bărbați – András Mészáros și Cătălin Sebastian Dobre – și o femeie, Larisa Curteanu, l-au atacat pe un alt bărbat și l-au lovit cu pumnii și picioarele. Victima a suferit răni grave, pentru vindecarea cărora a fost nevoie, potrivit legiștilor, de până la 18 zile de îngrijiri medicale. Gălăgia din stradă și strigătele de ajutor ale victimei au fost auzit de locatarii din zonă, care au ieșit să aplaneze conflictul. Oamenii au sunat la 112 și au cerut intervenția autorităților. Însă, după ce l-au lovit, agresorii l-au luat pe bărbatul rănit și l-au introdus cu forța într-un autoturism, demarând spre o destinație necunoscută.

Polițiștii au început căutări în oraș și au aflat că victima a fost abandonată, desculță și sumar îmbrăcată, pe o stradă aflată dincolo de șoseaua de centură a municipiului Oradea, spre aeroportul orașului. Informațiile disponibile pe portalul de jurisprudență Rejust, unde sentința Judecătoriei Oradea nu a fost deocamdată publicată, nu arată care a fost motivul atacului comis de femeie și de cei doi bărbați.

Puși la muncă în folosul comunității

La două zile după incident, pe 29 aprilie, un judecător de drepturi şi libertăți a dispus arestarea preventivă, pentru 30 de zile, a Larisei Curteanu, a lui András Mészáros și a lui Cătălin Sebastian Dobre, acuzați de lovire sau alte violențe, lipsirea de libertate în mod ilegal și tulburarea ordinii și liniștii publice. Cei trei au fost trimiși în judecată la începutul lunii mai, iar după doar trei termene de judecată, Judecătoria Oradea i-a găsit vinovați și a pronunțat sentința de condamnare.

Astfel, femeia a primit 2 ani și 8 luni de închisoare, cu suspendarea executării pe durata unui termen de supraveghere de 4 ani. În acest interval, ea trebuie să muncească 120 de zile în folosul comunității și nu are voie să comunice cu victima și nici să se apropie la mai puțin de 200 de metri de aceasta. Interdicții similare le-au fost aplicate și celor doi bărbați, fiecare dintre aceștia fiind obligați să frecventeze un program de reintegrare socială și să muncească 120 de zile fie la Primăria Oradea, fie la Muzeul Țării Crișurilor sau la Mănăstirea Sfintei Cruci.

András Mészáros a fost condamnat la 2 ani și 9 luni, iar Cătălin Sebastian Dobre a primit o pedeapsă de 2 ani, în cazul ambilor inculpați fiind dispusă suspendarea executării pedepsei. Prin sentința instanței de fond, inculpații au scăpat și de măsurile preventive sub imperiul cărora s-au aflat până acum: arestul la domiciliu și arestul preventiv în cazul Larisei Curtea, respectiv al lui Mészáros, și controlul judiciar – sub care Dobre s-a aflat în ultimele trei luni. Judecătoria Oradea a constatat că victima celor trei nu s-a constituit parte civilă, astfel că inculpații au fost obligați să achite numai cheltuielile de judecată, în valoare de 3.000 de lei, fiecare. Sentința poate fi atacată cu apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Pompierii militari din cadrul Detașamentului Marghita au intervenit pentru gestionarea unui accident rutier produs în localitatea Marghita, în care a fost implicat un autoturism, ajuns în afara părții carosabile.

„În urma evenimentului, au fost implicate trei persoane, respectiv două femei și un copil, toate fiind conștiente la sosirea echipajelor de intervenție.

La fața locului s-au deplasat pompierii militari cu o autospecială de primă interveție, un echipaj de descarcerare, un echipaj de prim ajutor, precum și un echipaj al Serviciului de Ambulanță Județean”, a transmis pentru Bihon.ro, purtătorul de cuvânt a ISU Bihor, plutonier Alina Butaci.

În urma evaluării medicale, o persoană adultă și copilul au fost transportați la spital pentru investigații și îngrijiri medicale de specialitate.

Pentru cineva care nu mai poate mesteca normal sau se teme că proteza i se va mișca atunci când vorbește, perspectiva unei soluții rapide, cum sunt cele prezentate în reclamele care promit „dinți ficși într-o zi”, este tentantă. Dar când dinții rămași nu mai pot susține o reconstrucție sigură, medicii trebuie să refacă întreaga arcadă, cu mușcătura, vorbirea și echilibrul forțelor masticatorii. Nu există un număr fix de dinți lipsă care să impună această soluție.

Cât din această promisiune se poate realiza cu adevărat în 24 de ore?

„În anumite situații, pacientul poate pleca din clinică în aceeași zi, a doua sau a treia zi, cu o lucrare provizorie fixă susținută de implanturi, după inserarea acestora. Acest lucru este posibil datorită încărcării imediate a implanturilor, însă nu reprezintă o indicație universală. Pentru ca implanturile să poată susține o lucrare fixă imediat după inserare, este necesară o stabilitate primară suficient de bună, iar condițiile osoase și biologice trebuie să fie favorabile”, explică chirurgii oro-maxilo-faciali Alexandru și Andrada Precup care lucrează împreună la clinica ChariSmile din Oradea.

Infecțiile, unele boli necontrolate, igiena deficitară sau necesitatea reconstrucției osoase pot impune amânarea lucrării fixe.

Dar există și o confuzie în însăși expresia care promite rapiditatea.

„Un alt aspect foarte important este că «fix» nu înseamnă «definitiv». Pacientul poate avea dinți ficși chiar din prima zi, însă aceștia sunt provizorii, concepuți pentru perioada de osteointegrare și pentru adaptarea țesuturilor. Lucrarea definitivă se realizează ulterior, după ce implanturile și țesuturile din jurul lor s-au vindecat, iar situația este suficient de stabilă pentru etapa finală a tratamentului”, subliniază medicii.

Osteointegrarea este procesul prin care implantul se fixează biologic în os.

Patru implanturi sau șase? Nu există o rețetă

Când se înlocuiește un singur dinte, vecinii săi oferă repere pentru poziție și mușcătură. La refacerea întregii arcade, aceste repere pot lipsi, iar planificarea trebuie să țină cont de funcționarea danturii ca ansamblu.

„Numărul de implanturi nu este standard pentru toți pacienții. În anumite cazuri, patru implanturi pot oferi suportul necesar pentru o arcadă completă. În alte situații, putem avea nevoie de șase sau chiar mai multe implanturi, în funcție de anatomia pacientului, constituție, forțele masticatorii, tipul de lucrare planificat și caracteristicile arcadei antagoniste. Mai multe implanturi nu înseamnă automat un tratament mai bun. Important este ca implanturile să fie poziționate corect, să aibă stabilitate și să fie distribuite astfel încât să susțină în mod predictibil lucrarea și forțele care apar în timpul masticației”, explică cei doi specialiști.

Arcada antagonistă este cea de pe maxilarul opus, cu care lucrarea intră în contact la mușcătură.

Alexandru și Andrada Precup, soț și soție, lucrează împreună la cazurile complexe. În echipa lor, perspectiva chirurgicală este completată de cea protetică: forma, proporțiile și culoarea dinților trebuie armonizate cu fizionomia, fără compromisuri de funcție.

„Nu pornim de la ideea că trebuie să avem imediat aceeași opinie. Din contră, discutăm, analizăm și ne punem reciproc întrebări până când ajungem la soluția pe care o considerăm cea mai potrivită pentru pacient. […] Nu discutăm doar despre unde pot fi inserate implanturile, ci și despre unde trebuie să ajungă dinții finali. Chirurgia trebuie să creeze condițiile necesare pentru rezultatul protetic, iar protetica trebuie să respecte limitele biologice și chirurgicale”, explică medicii.

Ei iau în calcul și soluții intermediare, precum și ce ar face dacă evoluția cazului s-ar abate de la plan.

Pacientul trebuie să știe înainte de operație și cum va fi anesteziat, nu doar cum va arăta lucrarea la final.

„În majoritatea cazurilor, intervențiile de acest tip se realizează sub anestezie locală. Pacientul este conștient pe tot parcursul procedurii, însă zona în care lucrăm este complet anesteziată, astfel încât intervenția să se desfășoare în condiții de confort. Există însă și situații în care putem lua în considerare anestezia generală. Aceasta presupune o pregătire diferită, o evaluare preanestezică și o monitorizare specifică pe parcursul intervenției. Evident, implică și costuri suplimentare”, precizează medicii.

Amploarea intervenției nu impune automat anestezie generală, dar anxietatea severă sau particularitățile cazului pot justifica discutarea acestei opțiuni.

Mai mult decât un zâmbet în oglindă

Dincolo de planificare, rezultatul tratamentului se verifică acasă, la masă, într-o conversație sau într-o fotografie. Fiecare dintre aceste situații poate deveni dificilă atunci când dantura este grav afectată.

„Pentru un pacient care a pierdut foarte mulți dinți, una dintre cele mai importante schimbări este recâștigarea funcției. Poate să mestece mai eficient și mai confortabil, să aibă mai multă stabilitate în timpul masticației și să nu mai fie permanent preocupat că proteza se mișcă sau că lucrarea se poate desprinde. Și vorbirea se poate îmbunătăți, pentru că poziția și forma dinților au un rol important în articularea anumitor sunete”, explică Alexandru și Andrada Precup.

Există și efecte mai greu de cuantificat, care țin de relația pacientului cu ceilalți.

„Sunt pacienți care, înainte de tratament, evită să râdă, își acoperă gura atunci când vorbesc sau evită să apară în fotografii. După reabilitare, schimbarea poate fi surprinzător de mare. Nu pentru că devin «alt om», ci pentru că nu mai simt nevoia să se ascundă, impactul psihologic fiind major”, povestesc cei doi.

Au existat oameni care le-au spus că pot mânca din nou alimente evitate ani întregi sau că pot vorbi fără să se mai gândească permanent la felul în care arată. Nu este un rezultat identic pentru fiecare pacient, dar arată de ce obiectivul intervenției depășește estetica.

Lucrarea definitivă nu încheie tratamentul

Recâștigarea confortului ridică însă o altă întrebare: cât poate rezista o asemenea reconstrucție?

„O reabilitare totală nu trebuie privită ca o intervenție după care pacientul «a terminat pentru totdeauna». Implanturile și lucrările protetice pot avea o durată de viață foarte lungă, însă ele fac parte dintr-un sistem biologic viu, aflat într-o continuă transformare. În timp, pot apărea modificări ale stării generale de sănătate, tratamente medicamentoase noi, probleme de igienă orală sau forțe excesive, cum este bruxismul, care pot influența rezultatul tratamentului. De aceea, nu există un număr universal de ani în care putem spune că o reabilitare totală va rezista. La 5, 10 sau 15 ani, situația poate fi foarte diferită de la un pacient la altul”, explică medicii.

Durata de viață a întregului tratament are și o componentă tehnică, separată de vindecarea țesuturilor.

„Implanturile pot rămâne perfect stabile, în timp ce lucrarea protetică poate necesita, la un moment dat, reparații, modificări sau chiar înlocuire”, avertizează cei doi.

De aceea, controalele regulate și igienizările profesionale continuă și după finalizarea lucrării. Inflamațiile din jurul implanturilor, dacă evoluează spre periimplantită, pot determina pierderea osului de susținere și pot compromite chiar implantul.

Dincolo de termenele promise în reclame, beneficiul real al tratamentului se vede în viața de după cabinet. Medicii îl descriu astfel: „Într-un caz complex, succesul îl vedem atunci când pacientul nu mai vorbește despre implanturi, coroane sau proteze. Începe să vorbească despre ce poate face din nou.”

Numărul pneumoniilor a rămas aproape neschimbat, cu 1.323 de cazuri față de 1.319 în intervalul precedent. Dintre pacienții diagnosticați cu pneumonie, 103 au necesitat internarea, cu cinci mai puțini decât în săptămâna anterioară.

În total, cele două categorii de infecții respiratorii au provocat 164 de internări, față de 154 în perioada precedentă. Numărul cazurilor de gripă clinică s-a menținut la patru, fără spitalizări.
În ceea ce privește vaccinarea antigripală, de la începutul sezonului au fost administrate în Bihor 11.630 de doze, cu 1.708 mai multe decât la raportarea anterioară.

Datele DSP Bihor au fost centralizate pe baza informațiilor transmise de 247 de medici raportori, față de 261 în săptămâna precedentă.

Potrivit DJS Bihor, la sfârșitul lunii august 2026, în județul Bihor erau înregistrați 184.842 de salariați, cu 333 mai puțini decât la finalul lunii iulie. Evoluția indică o ușoară diminuare a efectivului de angajați într-o perioadă în care și numărul persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă a crescut.

Câștigul salarial mediu brut înregistrat în județul Bihor în august 2026 a fost de 7.822 de lei pe persoană. Diferențele dintre sectoarele economice arată că angajații din servicii au obținut venituri peste media județului, în timp ce salariile din industrie, construcții și agricultură au rămas sub acest nivel.

În sectorul serviciilor, câștigul salarial mediu brut a fost de 7.918 lei, cel mai ridicat dintre cele trei categorii economice analizate. În industrie și construcții, media brută s-a situat la 7.746 de lei, iar în agricultură, silvicultură și pescuit a ajuns la 7.274 de lei.

După reținerea taxelor și contribuțiilor, salariul mediu net în județ a fost de 4.681 de lei.

Și în cazul veniturilor nete, serviciile s-au situat pe primul loc, cu o medie de 4.725 de lei. Angajații din industrie și construcții au câștigat, în medie, 4.655 de lei net, în timp ce persoanele care lucrează în agricultură, silvicultură și pescuit au înregistrat un câștig salarial mediu net de 4.335 de lei.

Astfel, diferența dintre salariul mediu net din servicii și cel din agricultură, silvicultură și pescuit a fost de 390 de lei.

În paralel cu reducerea numărului de salariați, județul Bihor a înregistrat o creștere a numărului de șomeri aflați în evidențele Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Bihor.

La 31 august 2026, erau înregistrați 5.028 de șomeri, cu 136 mai mulți față de luna iulie. Creșterea a fost mai accentuată în rândul femeilor.

Din totalul persoanelor fără loc de muncă înregistrate oficial, 2.663 erau femei, iar 2.365 erau bărbați. Comparativ cu luna precedentă, numărul șomerilor de sex feminin a crescut cu 109 persoane, în timp ce în cazul bărbaților s-a consemnat un plus de 27 de persoane.

Datele arată că femeile reprezentau peste jumătate din totalul șomerilor înregistrați în județ la sfârșitul lunii august.

Rata șomajului în județul Bihor s-a situat la 2,1% la data de 31 august 2026. Analiza pe sexe evidențiază o diferență între rata înregistrată în rândul femeilor și cea aferentă bărbaților.

În cazul persoanelor de sex feminin, rata șomajului a fost de 2,5%, în timp ce pentru bărbați indicatorul s-a situat la 1,8%.

S-au înregistrat 98 voturi ”pentru” și o abținere.

Propunerea legislativă modifică în acest sens articolul 70 alineatul (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice.

”Casca de protecție este obligatorie pentru conducătorii de biciclete cu vârsta sub 16 ani, atunci când se deplasează pe partea carosabilă. Pentru conducătorii de trotinete electrice și biciclete electrice, purtarea căștii de protecție, omologată și fixată corespunzător, este obligatorie indiferent de vârstă, atunci când se deplasează pe drumurile publice”, prevede proiectul.

Senatorul AUR Nicolae Vlahu a motivat necesitatea instituirii obligației purtării căștii de protecție pentru conducătorii de trotinete electrice și biciclete electrice indiferent de vârstă, având în vedere că aceste mijloace sunt folosite zilnic și ”utilizatorii lor sunt direct expuși în cazul unei căderi sau coliziuni”.

”O denivelare, pierderea echilibrului ori un impact cu un alt vehicul pot produce vătămări grave, inclusiv în timpul unei deplasări scurte. În prezent, articolul 70 alineat 4 din Ordonanța de Urgență a Guvernului 195/2002 impune purtarea căștii pentru conducătorii de biciclete și trotinete electrice cu vârsta sub 16 ani, atunci când circulă pe partea carosabilă. Pentru utilizatorii trotinetelor electrice care au depășit această vârstă obligația nu există. În prezent, riscul unui traumatism cranian nu dispare însă la împlinirea vârstei de 16 ani, experiența și atenția sunt necesare, dar nu pot înlătura toate pericolele din trafic și protecția capului rămâne necesară și pentru un tânăr de 18 ani și pentru un adult”, a mai spus acesta.

Senatorul PSD Claudiu-Daniel Catană a afirmat că această propunere legislativă este una ”necesară și reprezintă un demers și un pas important privind protejarea participanților la trafic”.

”Aici ne referim la purtarea căștii de protecție pentru conducătorii de trotinete și biciclete electrice și trebuie să avem în vedere că utilizatorii acestor mijloace de deplasare sunt vulnerabili în trafic, iar purtarea căștii de protecție poate reduce semnificativ numărul și riscul unor traumatisme în cazul unor accidente”, a adăugat Catană.

Senatoarea Valentina-Mariana Aldea a arătat că este inițiatoarea unui proiect de lege care completează cerința de prevenție printr-un curs de legislație rutieră pentru cei care merg cu trotinetele electrice, menționând că este nevoie și de această măsură concretă de siguranță cum este purtarea căștii de protecție.

”O plimbare cu trotineta se poate transforma dintr-un moment plăcut într-o tragedie. Purtarea unei căști de protecție trebuie să fie o regulă clară pentru fiecare utilizator, nu doar pentru copii. Susțin acest proiect pentru că prevenția trebuie să înceapă înainte de accident”, a afirmat Valentina-Mariana Aldea.

Senatul este primul for sesizat, Camera Deputaților este decizională.

sursa: AGERPRES

Sursa: DJS Bihor

Potrivit statisticilor, majoritatea celor care au ales unitățile de cazare din județ au fost turiști români. Aceștia au reprezentat 84,3% din totalul sosirilor înregistrate în august, în timp ce turiștii străini au avut o pondere de 15,7%.

În ceea ce privește înnoptările, unitățile de primire turistică din județ au raportat un total de 207.640 în august 2026. Numărul acestora a fost cu 37,7% mai mare decât în luna iulie, dar cu 2,5% mai mic față de august 2025.

Sursa: DJS Bihor

Evoluția indică o intensificare a activității turistice în plin sezon estival, comparativ cu luna precedentă. Cu toate acestea, atât numărul sosirilor, cât și cel al înnoptărilor s-au situat sub valorile înregistrate în aceeași lună a anului trecut.

Durata medie a șederii în structurile de primire turistică din județ a fost de trei zile în august 2026, conform datelor Direcției Județene de Statistică Bihor.

Astfel, cheltuielile pentru îngrijirea sănătății au crescut cu 8,3%, cele pentru educație și cultură cu 8%, pentru servicii cu 6,7%, iar cele aferente locuinței cu 5,9%. În cazul îmbrăcămintei și încălțămintei, majorarea a fost de 5,8%.

În schimb, cheltuielile pentru achiziția unei locuințe au scăzut cu 1,9%, pe fondul reducerii dobânzii anuale efective medii de la 7,55% în septembrie 2025 la 6,35% în septembrie 2026. Potrivit analizei, scăderea dobânzii a compensat atât creșterea prețurilor de achiziție a locuințelor cu 12,1%, în medie, conform Eurostat, cât și deprecierea monedei naționale față de euro cu 3,4%, potrivit datelor BNR.

În ceea ce privește structura coșului minim de consum pentru o familie cu doi adulți și doi copii, cele mai mari cheltuieli lunare sunt cele pentru locuință, estimate la 3.105 lei, și alimentație, de 2.429 de lei.

Pentru îmbrăcăminte și încălțăminte sunt necesari 1.143 de lei, pentru cheltuielile cu locuința 977 de lei, pentru educație și cultură 921 de lei, iar pentru servicii 746 de lei. Fondul de economii al familiei este estimat la 1.061 de lei lunar, mai arată cercetarea.

Analiza prezintă și valoarea coșului minim de consum pentru alte categorii de gospodării.

Astfel, pentru o familie formată din doi adulți și un copil, valoarea coșului este de 9.574 de lei pe lună, pentru doi adulți fără copii de 7.150 de lei, iar pentru o persoană adultă singură de 4.407 lei lunar.

Autorii analizei precizează că aceste estimări sunt derivate din valoarea coșului pentru familia de referință, formată din doi adulți și doi copii, fiind mai puțin precise decât aceasta.

În ceea ce privește veniturile necesare, analiza arată că salariul minim decent pentru anul 2026 este estimat la 5.542 de lei net, respectiv 9.473 de lei brut.

Calculul pornește de la ipoteza unei familii în care ambii adulți sunt salariați, iar cei doi copii beneficiază de alocații de stat. În aceste condiții, două salarii minime și două alocații ar trebui să acopere valoarea coșului minim de consum pentru un trai decent.

Față de 2025, salariul minim decent a crescut cu 2,8%, ușor peste majorarea de 2,6% a valorii coșului, ca urmare a stagnării alocațiilor pentru copii.

În prezent, salariul minim net din România este de 2.699 de lei pe lună, reprezentând 48,7% din salariul minim necesar pentru un trai decent, estimat la 5.542 de lei.

Potrivit analizei, în anul 2018, salariul minim net acoperea doar 35,2% din valoarea salariului minim decent, raportul ajungând la 48,7% în 2026, ceea ce indică o convergență lentă.

În schimb, salariul mediu net, estimat la 5.450 de lei în 2026, acoperă 98,3% din venitul considerat necesar pentru un trai minim decent.

Autorii analizei atrag atenția și asupra perspectivelor de creștere a salariului minim.

Potrivit acestora, în condițiile mecanismului actual de calcul, salariul minim nu ar putea ajunge la nivelul necesar pentru un trai decent mai devreme de anul 2050, chiar și în cel mai optimist scenariu, care presupune o creștere medie anuală a productivității muncii de 3% pe o perioadă de 25 de ani.

Un scenariu considerat mai realist indică anul 2075, ținând cont de încetinirea creșterii economice și de eventualele perioade de recesiune.

În acest context, autorii susțin aplicarea Legii nr. 174/2020 privind coșul minim de consum lunar și elaborarea unei strategii de creștere a salariului minim până la nivelul necesar pentru asigurarea unui trai decent, într-un orizont de timp rezonabil.

Coșul minim de consum pentru un trai decent include, pe lângă cheltuielile pentru alimentație și locuință, costurile aferente îmbrăcămintei, igienei personale, educației, sănătății, transportului, comunicațiilor, recreerii și cheltuielilor neprevăzute. AGERPRES

Cu vârste cuprinse între 21 și 25 de ani, Andrei Marin Korbei, originar din satul Vânători, județul Arad, Gabriel Florin Pop și Mihai Emanuel Lăcătuș au fost interceptați în seara de 8 septembrie, într-o operațiune a DIICOT și a polițiștilor antidrog din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Oradea, cu sprijinul polițiștilor de la Serviciul Rutier Bihor.

Anchetatorii au aflat că tinerii ar fi intenționat să vândă drogurile care au fost găsite asupra lor. Toți trei au fost reținuți de procurorul de caz de la DIICOT Oradea, fiind puși sub acuzare pentru trafic de droguri. Ulterior au fost duși în fața unui judecător de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Bihor, care a admis propunerea anchetatorilor și i-a arestat pe cei trei pentru 30 de zile.

Magistratul a respins cererea tinerilor de a fi puși sub control judiciar sau în arest la domiciliu. Ulterior măsura preventivă a fost prelungită până pe 7 noiembrie.

Captură de droguri în Nojorid. Trei tineri au fost prinși când transportau 5 kilograme de canabis