Sistemul de admitere rămâne bazat pe rezultatele Evaluării Naționale, după eliminarea posibilității ca liceele să organizeze concursuri proprii de admitere, prevăzută inițial de legislația educației. Modificarea legislativă a fost promulgată în septembrie, iar calendarul pentru 2027 confirmă aplicarea acesteia.

Vor exista totuși, ca în anii trecuți, probe specifice pentru anumite specializări vocaționale și forme de învățământ tehnologic. Calendarul prevede desfășurarea unor probe suplimentare în perioada 13-18 mai 2027. Unitățile care organizează aceste probe trebuie să publice procedurile aplicabile până la 13 noiembrie 2026.

Noua metodologie modifică și formularea privind locurile distincte destinate candidaților cu cerințe educaționale speciale (CES). Acestea nu mai sunt definite explicit drept locuri suplimentare peste efectivul clasei.

Potrivit Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) Cluj, accidentul s-a produs în jurul orei 20:00, iar șoferul autotrenului, un bărbat în vârstă de aproximativ 40 de ani, a fost preluat de un echipaj SMURD și a primit îngrijiri medicale la fața locului.

În urma evaluării medicale, bărbatul a fost transportat la spital pentru investigații și îngrijiri de specialitate, a relatat Stiri de Cluj.

La locul accidentului au intervenit pompierii din cadrul Detașamentului 2 Cluj-Napoca, cu o autospecială cu modul de descarcerare, precum și un echipaj SMURD.

În timp ce războiul din Ucraina continuă, iar nevoia de personal pregătit pentru apărare rămâne o preocupare pentru autoritățile militare, un program menit să atragă tineri către instrucția militară este blocat între ministere, avize și schimbări politice.

Legea există din ianuarie 2026. Banii au fost prevăzuți. Planul de recrutare a fost stabilit. Lipsește însă hotărârea de guvern care ar trebui să transforme toate aceste lucruri într-un program funcțional.

Iar fiecare lună de întârziere înseamnă că obiectivul pentru care a fost creată legea rămâne, cel puțin deocamdată, doar pe hârtie.

Un program de patru luni care nu a început nici până în octombrie

Problema a fost recunoscută public pe 7 octombrie, în timpul exercițiului de mobilizare a rezerviștilor Mobex 2026, organizat în regiunea București-Ilfov.

Generalul-maior Mircea Gologan, locțiitorul pentru resurse al șefului Statului Major al Apărării, a explicat că Armata nu a putut da drumul programului de pregătire militară voluntară.

„Programul de soldați gradați voluntari în termen, și anume pregătirea de bază de patru luni de zile, în acest moment nu a putut fi inițiat datorită inabilității Guvernului de a adopta actele juridice subsecvente Legii 5 din 2026”, a declarat acesta.

Programul ar fi oferit tinerilor cu vârste între 18 și 35 de ani posibilitatea de a învăța noțiuni militare de bază, fără să fie obligați să urmeze o carieră în armată.

Pentru 2026, obiectivul stabilit era pregătirea a până la 3.500 de voluntari. La finalul celor patru luni, participanții ar fi urmat să primească o sumă echivalentă cu trei salarii medii brute, estimată la aproximativ 27.000 de lei.

Numai că, în lipsa normelor de aplicare, recrutarea și instruirea nu au putut începe.

Situația ridică și o problemă bugetară. Statul a prevăzut fonduri pentru program, dar întârzierea pune în pericol realizarea obiectivelor pentru care au fost alocate. În loc să formeze o nouă generație de rezerviști, Armata riscă să încheie anul fără niciun voluntar pregătit prin acest sistem.

Cum s-a blocat legea între ministere

Pentru ca programul să poată funcționa, Ministerul Apărării Naționale a trebuit să pregătească, împreună cu celelalte instituții implicate, o hotărâre de guvern care să detalieze modul de aplicare a legii.

Documentul a intrat într-un circuit de avizare care implică mai multe instituții, printre care Ministerul Finanțelor, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Telecomunicații Speciale și Serviciul de Protecție și Pază.

Fără încheierea procedurii, proiectul nu putea ajunge în forma necesară pentru adoptare.

Potrivit unor surse familiarizate cu traseul documentului, citate de Libertatea, proiectul ar fi rămas o perioadă îndelungată la Ministerul Afacerilor Interne. Ulterior, a revenit la Ministerul Apărării cu mențiunea „din lipsă decizie guvern”.

Libertatea a solicitat MAI explicații privind timpul necesar pentru avizarea documentului, însă nu primise un răspuns până la momentul redactării articolului.

Între timp, procedura a fost complicată de schimbările politice. Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis pe 5 mai, printr-o moțiune de cenzură inițiată de PSD și AUR.

Pentru un proiect deja întârziat, schimbarea Executivului a adăugat un nou obstacol. Există riscul ca documentul să fie nevoit să parcurgă din nou etape administrative, în loc să ajungă rapid la o decizie.

Predoiu susține că MAI a transmis observații, iar analiza continuă

Cătălin Predoiu, care a condus atât Ministerul Afacerilor Interne, cât și Ministerul Justiției, a oferit o explicație privind stadiul documentului.

Potrivit acestuia, MAI a transmis proiectul înapoi Ministerului Apărării pe 24 septembrie 2026, împreună cu observații și recomandări menite să faciliteze adoptarea sa.

Pe 8 octombrie, MApN a retrimis documentul către MAI și alte instituții, solicitând un acord asupra formei revizuite.

„Analiza acestei noi forme este în lucru, fiind realizată consultarea structurilor MAI vizate de reglementare, urmând ca răspunsul să fie comunicat cu celeritate”, a precizat Predoiu pentru sursa menționată anterior.

În ceea ce privește Ministerul Justiției, fostul ministru a afirmat că instituția avizase în august 2025 proiectul de modificare a Legii nr. 446/2006, care a devenit ulterior Legea nr. 5/2026. El a mai spus că nu a găsit înregistrat la minister un proiect de hotărâre de guvern referitor la normele de aplicare.

Declarațiile arată că există încă neclarități privind traseul administrativ al documentului și responsabilitatea pentru întârziere. Cert este că, la momentul declarațiilor, procedura nu era finalizată, iar programul de pregătire militară rămânea blocat.

Schimbarea miniștrilor poate întârzia din nou decizia

Pentru senatorul Silviu Coșa, președintele Comisiei pentru Apărare din Senat, schimbarea conducerii unei instituții nu ar trebui să ducă automat la reluarea avizării unui document care a primit deja aprobarea conducerii precedente.

În opinia sa, problema trebuie privită și într-un context mai larg. Pregătirea populației pentru apărare ar trebui corelată cu proiectul Legii apărării naționale, care nu fusese adoptat de Parlament la momentul declarațiilor sale.

„Apărarea civilă și pregătirea populației pentru apărare sunt subiecte care, din punctul meu de vedere, trebuie tratate la pachet cu ceea ce înseamnă Legea Apărării Naționale”, a declarat senatorul.

Propunerea este ca reglementările să fie discutate împreună, astfel încât pregătirea cetățenilor și organizarea apărării naționale să facă parte dintr-o abordare coerentă.

Deocamdată, însă, discuțiile politice și procedurile administrative nu au produs rezultatul imediat de care era nevoie: adoptarea normelor și începerea programului.

De ce contează pregătirea unei noi generații de rezerviști

În spatele acestei întârzieri se află o problemă pe care conducerea militară o semnalează de mai mulți ani: rezerva Armatei României trebuie întinerită și completată.

Vârsta medie a rezerviștilor este de aproape 50 de ani. Mulți dintre ei au făcut serviciul militar obligatoriu, înainte de suspendarea acestuia, sau au lucrat în instituțiile de apărare și ordine publică.

Potrivit estimărilor prezentate în articol, România ar avea nevoie de până la 150.000 de rezerviști, în condițiile în care efectivele disponibile sunt mult sub acest nivel.

În urmă cu aproape patru ani, generalul Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării, vorbea despre necesitatea instruirii a cel puțin 10.000 de tineri, printr-un program de patru luni.

Scopul nu ar fi transformarea tuturor participanților în militari de carieră, ci dobândirea unor competențe elementare care pot deveni esențiale într-o situație de criză.

Tinerii ar învăța să folosească o armă, să se orienteze și să supraviețuiască în condiții dificile, să acorde primul ajutor și să se protejeze în cazul unor amenințări chimice sau biologice.

Ca exemplu, generalul a invocat Suedia, unde, potrivit declarațiilor sale, 40.000 de tineri au fost chestionați, iar 8.000 s-au înscris în programul de pregătire.

Pentru România, instruirea voluntară ar putea reprezenta o modalitate de a atrage oameni care vor să învețe deprinderi de bază, fără a renunța la studiile sau la locul lor de muncă pentru o carieră militară.

Dar un asemenea sistem nu poate funcționa doar prin intenții și prevederi legislative. Are nevoie de organizare, reguli clare și decizii luate la timp.

Patru ani de proceduri și amânări

Povestea legii începe în mai 2022, la câteva luni după invazia Rusiei în Ucraina, când Ministerul Apărării a inițiat procesul de actualizare a cadrului legislativ privind pregătirea populației pentru apărare, stabilit printr-o lege din 2006.

De atunci, proiectul a trecut prin ani de întârzieri și mai multe etape de avizare. Documentul pus în dezbatere publică în mai 2022 a ajuns la Ministerul Finanțelor pentru avizare abia la 15 ianuarie 2024.

Procesul legislativ s-a desfășurat într-o perioadă marcată de alegeri și schimbări politice. În 2025, Guvernul a trimis Parlamentului atât proiectul privind pregătirea populației pentru apărare, cât și proiectul Legii apărării naționale. Doar primul a fost adoptat.

Nici adoptarea lui nu a încheiat însă procedura. Intrarea în vigoare a legii a fost urmată de necesitatea unei hotărâri de guvern care să stabilească regulile concrete de funcționare a programului.

Această hotărâre nu fusese adoptată nici până în octombrie 2026.

Rezultatul este un paradox administrativ: România are o lege care permite pregătirea militară voluntară, și-a stabilit numărul de participanți și a prevăzut bani pentru program, dar nu a reușit să creeze toate condițiile necesare pentru ca acesta să înceapă.

Pentru cei 3.500 de tineri vizați în acest an, planul de pregătire nu s-a transformat în realitate. Pentru Armată, întârzierea înseamnă încă un an în care nu poate adăuga noi oameni instruiți la rezerva militară.

Iar într-un context regional în care pregătirea pentru apărare rămâne importantă, întrebarea nu mai este doar de ce durează atât adoptarea unei hotărâri de guvern, ci și cât timp își mai poate permite România să amâne măsuri pe care chiar instituțiile sale militare le consideră necesare

Schimbările îi vizează atât pe constructori și subcontractorii lor, cât și pe beneficiarii finanțărilor europene, care vor trebui să includă clauze explicite în contractele de achiziție pentru lucrările aferente proiectelor, a relatat Alba24.

Noua formulare este corelată cu Legea nr. 169/2026 privind Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor.

Ce obligații vor avea constructorii

Potrivit modificării aduse articolului 7 alineatul (42) din modelul contractului de finanțare, beneficiarii fondurilor europene trebuie să se asigure că firmele contractate și subcontractorii acestora respectă două cerințe esențiale.

În primul rând, aceștia trebuie să organizeze și să actualizeze documentația aferentă execuției lucrărilor, care face parte din cartea tehnică a construcției. În al doilea rând, au obligația de a pune la dispoziția beneficiarului toate documentele și informațiile necesare pentru verificarea modului în care este îndeplinit contractul de achiziție.

Aceste responsabilități trebuie introduse în mod explicit în contractele de achiziție care privesc activitatea de bază a proiectelor finanțate din fonduri europene.

Practic, documentele tehnice nu vor trebui doar întocmite, ci și păstrate în ordine și actualizate pe parcursul lucrărilor. Astfel, beneficiarul va putea verifica mai ușor dacă investiția este realizată cu respectarea obligațiilor asumate prin contract.

De ce este importantă cartea tehnică a construcției

Cartea tehnică a construcției cuprinde documentele și informațiile referitoare la proiectarea, execuția, recepția și exploatarea unei clădiri sau a unei lucrări de infrastructură.

Aceasta oferă o imagine asupra modului în care a fost realizată investiția și conține informații necesare pentru întreținerea, repararea sau eventualele modificări ulterioare ale construcției.

În cazul proiectelor finanțate din fonduri europene, documentația are și un rol important în verificarea respectării contractelor și a condițiilor de finanțare. Existența unor documente complete și actualizate le permite beneficiarilor să urmărească mai eficient modul de executare a lucrărilor.

Noile prevederi fac trimitere la articolele 529 și 530 din Legea nr. 169/2026, care reglementează documentația aferentă cărții tehnice a construcției.

Beneficiarii fondurilor europene trebuie să actualizeze contractele de achiziție

Responsabilitatea introducerii noilor clauze nu revine exclusiv constructorilor. Beneficiarii finanțărilor europene trebuie să se asigure că obligațiile privind documentația tehnică și furnizarea informațiilor necesare verificărilor sunt prevăzute în contractele încheiate cu firmele de construcții.

Măsura este relevantă pentru primării, consilii județene, instituții publice și alte entități care derulează investiții în construcții cu sprijinul fondurilor europene.

Pentru constructori și subcontractori, schimbarea înseamnă că responsabilitățile privind evidența documentelor tehnice și accesul beneficiarului la informațiile despre execuția lucrărilor vor fi stabilite clar prin contract.

Autoritățile au la dispoziție 15 zile pentru actualizarea procedurilor

Ordinul prevede și un termen pentru autoritățile implicate în gestionarea finanțărilor europene. Autoritățile de management și organismele intermediare vor trebui să își actualizeze documentele și procedurile interne în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a ordinului.

Măsura se aplică programelor din perioada 2021–2027 cofinanțate din următoarele fonduri europene:

• Fondul european de dezvoltare regională (FEDR);
• Fondul de coeziune;
• Fondul social european Plus (FSE+);
• Fondul pentru o tranziție justă (FTJ).

Sunt vizate programele care contribuie la obiectivul european privind investițiile pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică.

Ce urmărește noua reglementare

Modificarea are ca scop alinierea contractelor de finanțare europeană la prevederile Codului amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor și clarificarea responsabilităților celor implicați în realizarea investițiilor.

Prin introducerea unor obligații contractuale explicite, beneficiarii vor avea acces la documentele și informațiile necesare pentru a verifica executarea lucrărilor, iar constructorii vor cunoaște mai clar cerințele pe care trebuie să le respecte în privința documentației tehnice.

Ordinul modifică modelul contractului de finanțare aprobat prin Ordinul MIPE nr. 2.041/2023, emis în aplicarea OUG nr. 23/2023 privind simplificarea și digitalizarea gestionării fondurilor europene.

Inițiativa legislativă aparține Partidului Național Liberal (PNL) și a fost adoptată de Senat cu sprijinul unor parlamentari AUR, USR și al unor senatori neafiliați. Senatorii PSD și UDMR s-au abținut de la vot.

Proiectul urmărește să introducă sancțiuni concrete pentru instituțiile publice și angajații care nu respectă regulile privind reducerea birocrației. Deși o parte dintre aceste obligații sunt prevăzute de legislație de mai mulți ani, lipsa unui regim sancționator a permis perpetuarea unor practici administrative care îngreunează accesul cetățenilor la serviciile publice.

Reglementările adoptate începând cu 2016 au stabilit că instituțiile publice nu mai trebuie să solicite copii legalizate ale documentelor, acestea putând fi înlocuite, în condițiile legii, cu certificarea conformității cu originalul. Ulterior, obligațiile au fost extinse și asupra administrației publice locale.

Totodată, legislația a introdus interdicții privind solicitarea documentelor emise de alte instituții ale statului și a dosarelor cu șină, precum și obligații legate de acceptarea documentelor electronice, comunicarea digitală și dezvoltarea serviciilor publice online.

Ce amenzi riscă funcționarii și șefii instituțiilor

Una dintre principalele noutăți ale proiectului este introducerea unui sistem de sancțiuni diferențiat, în funcție de gravitatea obligației încălcate și de responsabilitatea persoanei vizate.

Astfel, amenzile propuse sunt cuprinse între 1.000 și 25.000 de lei și sunt împărțite în trei categorii:

• Între 1.000 și 5.000 de lei – pentru angajații instituțiilor publice care încalcă obligațiile legale în activitatea curentă.
• Între 2.000 și 10.000 de lei – pentru conducătorii instituțiilor care nu îndeplinesc anumite obligații administrative, precum publicarea informațiilor despre serviciile oferite sau asigurarea unor modalități alternative de plată.
• Între 5.000 și 25.000 de lei – pentru conducătorii instituțiilor care nu respectă obligații strategice privind digitalizarea și dezvoltarea serviciilor publice electronice.

Cu alte cuvinte, răspunderea nu ar urma să vizeze doar funcționarul care solicită un document nejustificat, ci și conducerea instituției atunci când aceasta nu asigură respectarea obligațiilor legale.

În categoria faptelor pentru care angajații ar putea primi amenzi de până la 5.000 de lei se regăsesc mai multe situații întâlnite în relația cu administrația publică.

Printre acestea se numără solicitarea copiilor legalizate în locul certificării conformității cu originalul, cererea unor documente emise de alte autorități și impunerea dosarelor cu șină sau a altor articole de papetărie.

Sancțiuni sunt prevăzute și pentru refuzul de a accepta documente în format electronic care poartă o semnătură electronică avansată sau calificată, în condițiile prevăzute de lege. De asemenea, angajații ar putea fi amendați dacă solicită taxe suplimentare pentru acoperirea costurilor materialelor de birotică și papetărie.

Proiectul vizează inclusiv nerespectarea obligației de a accepta, prin e-mail, copia electronică a cărții de identitate, în condițiile stabilite de reglementările aplicabile.

Ce obligații au șefii instituțiilor publice

Conducătorii instituțiilor ar putea răspunde contravențional dacă nu asigură respectarea unor reguli administrative menite să simplifice accesul la serviciile publice.

Amenzile de până la 10.000 de lei ar putea fi aplicate, printre altele, pentru nepublicarea online a informațiilor și formularelor necesare accesării serviciilor publice, lipsa unei adrese de e-mail pentru primirea copiilor electronice ale cărților de identitate sau neasigurarea fotocopierii gratuite a documentelor.

Aceeași categorie de sancțiuni include neasigurarea unor metode alternative de plată pentru serviciile contra cost, neutilizarea cu prioritate a mijloacelor electronice de comunicare cu beneficiarii și omiterea informațiilor privind timpul necesar completării formularelor, precum și motivul colectării datelor solicitate.

Pentru abateri considerate mai grave, amenzile ar putea ajunge la 25.000 de lei. Este vorba despre nerespectarea obligațiilor privind informatizarea proceselor și procedurilor interne și dezvoltarea capacității de furnizare a serviciilor publice electronice.

Proiectul prevede, de asemenea, obligații referitoare la drepturile patrimoniale de autor asupra produselor informatice realizate în cadrul contractelor de achiziții publice.

Cum vor putea fi reclamate încălcările

Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor ar urma să revină personalului cu atribuții de control și inspecție din cadrul Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), împuternicit în acest scop.

Verificările ar putea fi declanșate atât din oficiu, cât și în urma unei sesizări depuse de o persoană afectată de încălcarea prevederilor legale.

ADR ar urma să publice pe propriul site informații despre modalitatea de sesizare a abaterilor, datele de contact necesare, un formular electronic standardizat și un raport anual privind activitatea de constatare și sancționare.

Proiectul stabilește un termen de prescripție de șase luni de la data săvârșirii faptei. Persoanele sancționate ar putea achita jumătate din minimul amenzii în termen de 15 zile de la comunicarea procesului-verbal. Totodată, acestea ar avea dreptul să conteste sancțiunea în termen de 15 zile la judecătoria competentă, plângerea având efect suspensiv de executare, potrivit prevederilor propuse.

După ce peste 250 de persoane au participat la program, se formează alte două grupe, cu predare în română și maghiară.

Un mesaj care conține un link suspect, o solicitare de date personale sau o încercare de fraudă online sunt situații pe care participanții vor învăța să le identifice. Siguranța pe internet ocupă un loc important în program, alături de utilizarea aplicațiilor care le pot face viața mai ușoară.

Cursanții vor descoperi cum să folosească WhatsApp și Facebook, să trimită fotografii, să efectueze apeluri video și să caute informații pe internet. Vor învăța și să utilizeze Google Maps pentru orientare, Google Lens pentru recunoașterea obiectelor și informațiilor din imagini, precum și aplicațiile pentru plata facturilor.

Lecțiile sunt destinate atât persoanelor care abia încep să folosească un smartphone, cât și celor care cunosc deja funcțiile de bază, dar vor să se descurce mai bine. Nu sunt necesare cunoștințe digitale avansate.

Programul cuprinde opt întâlniri, organizate săptămânal, la Centrul Social Multifuncțional pentru Persoane Vârstnice Rogerius II, de pe strada Ioan Suciu. Participarea este gratuită, iar înscrierile se fac telefonic, la numărul 0770.988.624.

Dincolo de deprinderile tehnice, întâlnirile le oferă seniorilor și posibilitatea de a socializa, de a schimba experiențe și de a cunoaște persoane care se confruntă cu dificultăți asemănătoare în utilizarea tehnologiei.

„Îi invităm cu drag și pe cei care încă au rețineri să ni se alăture. Vom învăța împreună, pas cu pas”, a transmis Anca Grama, directorul executiv al Direcției de Asistență Socială (DAS) Oradea.

Potrivit datelor publicate de CSALB, între ianuarie și septembrie 2026 au fost înregistrate 3.394 de cereri din partea consumatorilor, comparativ cu 2.121 în primele nouă luni ale anului trecut. Evoluția indică o creștere a numărului persoanelor care caută soluții pentru a-și gestiona mai bine obligațiile financiare.

Cele mai multe solicitări au fost adresate băncilor, însă creșterea cea mai accentuată s-a înregistrat în cazul instituțiilor financiare nebancare (IFN).

Din totalul cererilor depuse în primele nouă luni ale anului, 2.287 au vizat relațiile cu băncile, față de 1.620 în aceeași perioadă din 2025. În cazul IFN-urilor, numărul solicitărilor a ajuns la 1.107, comparativ cu 501 anul trecut.

Astfel, cererile privind creditele bancare au crescut cu aproximativ 41%, în timp ce cele referitoare la împrumuturile acordate de IFN-uri s-au majorat cu aproape 121%. Ponderea acestora din urmă în totalul solicitărilor a urcat de la 23,6% la 32,6%.

Datele arată că tot mai mulți consumatori încearcă să găsească alternative atunci când obligațiile de plată devin dificil de gestionat. Totuși, posibilitatea de a ajunge la o înțelegere depinde și de disponibilitatea instituției financiare de a participa la negociere.

Băncile acceptă, IFN-urile refuză

Diferențele dintre cele două categorii de creditori sunt evidente în rezultatele raportate de CSALB.

Din cele 1.950 de solicitări adresate băncilor care puteau fi negociate, 572 au fost acceptate pentru deschiderea unor dosare de conciliere. În schimb, niciunul dintre IFN-urile vizate de cele 1.107 cereri nu a acceptat negocierea prin intermediul unui conciliator CSALB.

Există însă și situații în care clienții au reușit să obțină o soluție direct de la creditor, după sesizarea Centrului. În primele nouă luni din 2026, 277 de cereri adresate băncilor au fost rezolvate pe această cale. În cazul IFN-urilor, au fost înregistrate 56 de înțelegeri directe.

În total, 333 de solicitări au fost soluționate prin discuții directe între consumatori și instituțiile financiare, față de 217 în perioada similară a anului trecut.

Nouă din zece negocieri s-au încheiat cu o înțelegere

Deși acceptarea unei cereri de negociere nu este garantată, rezultatele procedurilor desfășurate arată că dialogul poate conduce la soluții concrete.

Conform CSALB, aproximativ 90% dintre negocierile derulate în 2026 s-au încheiat cu acceptarea soluțiilor propuse de conciliatori de către ambele părți. Procentul se referă strict la negocierile care au avut loc, nu la toate solicitările depuse.

Beneficiile financiare obținute de consumatori prin negocierile intermediate în acest an au ajuns la aproximativ 1,2 milioane de euro. În funcție de situație și de acordul părților, acestea pot însemna reducerea unor costuri ale creditului, modificarea condițiilor de rambursare sau alte facilități financiare.

De la înființarea mecanismului, valoarea cumulată a beneficiilor obținute de consumatori prin conciliere a ajuns la aproximativ 18,7 milioane de euro.

Procedura poate contribui și la evitarea unor procese de durată. În primele nouă luni din 2026, 73 de litigii aflate deja pe rolul instanțelor au fost închise pe cale amiabilă cu ajutorul CSALB. Din 2021 până în prezent, aproximativ 900 de astfel de cazuri au fost soluționate fără continuarea procesului.

Cum pot românii să ceară renegocierea unui credit

Persoanele care întâmpină dificultăți în relația cu banca sau cu un IFN pot solicita sprijinul CSALB pentru a încerca să ajungă la o înțelegere. Procedura este gratuită pentru consumatori și poate fi inițiată online, fără să fie necesară deplasarea la sediul instituției.

Pentru depunerea unei solicitări, consumatorii trebuie să completeze formularul disponibil pe site-ul oficial al Centrului, să explice problema întâmpinată și să precizeze ce soluție urmăresc. Este recomandat să atașeze documente relevante, precum contractul de credit sau dovezi care justifică schimbarea situației financiare.

Dacă instituția financiară acceptă negocierea, este desemnat un conciliator care analizează cazul și propune o soluție. Înțelegerea produce efecte numai dacă este acceptată de ambele părți. Procedura durează, de regulă, mai puțin de trei luni.

Printre problemele care pot fi discutate se numără costurile creditului, dobânzile, comisioanele și condițiile de rambursare. Totuși, depunerea unei cereri nu garantează reducerea ratei, ștergerea unei datorii sau acceptarea negocierii de către creditor.

De asemenea, solicitările privind ștergerea înregistrărilor din Biroul de Credit nu intră în procedura de conciliere a CSALB. În primele nouă luni din 2026, Centrul a primit 513 cereri de acest tip, care nu au putut fi transformate în dosare de negociere.

foto: glasulsucevei.ro

Cosmin Covaci va trebui să stea după gratii 4 ani, o lună și 10 zile de închisoare, după ce în luna septembrie a acestui an Judecătoria Aleșd a contopit mai multe pedepse care i-au fost aplicate în ultimii cinci ani pentru infracțiuni rutiere.

Prima condamnare în cazul său a fost pronunțată în 2021, când a primit o pedeapsă de un an și 4 luni de închisoare, cu suspendare, după ce a fost prins în timp ce conducea fără permis un moped pe o stradă din Aleșd. A susținut atunci că vehiculul era stricat și era tractat de căruța condusă de fratele său.

În luna martie a acestui an, Covaci a primit o condamnare similară, pentru că a condus, tot fără a avea permis, un scuter radiat din circulație. Și de acea dată, instanța a dispus suspendarea executării pedepsei.

Analfabet, dar cu tupeu

A treia oară, Judecătoria Aleșd nu l-a mai iertat pe bărbatul de 49 de ani, care a fost inculpat într-un dosar în care a fost acuzat că a condus fără permis o motocicletă radiată din circulație, pe care avea montat numărul altui vehicul.

S-a întâmplat în 2023, când polițiștii l-au observat venind pe contrasens pe o stradă din Aleșd, conducând fără a avea cască. Cu tupeu, Cosmin Covaci a susținut că vehiculul era defect și că ar fi venit pe lângă el din Ortiteag până în Aleșd, pentru a-și cumpăra o baterie. A explicat că nu știe să scrie și să citească, motiv pentru care nu ar fi putut afla din actele motocicletei că numărul montat pe vehicul nu-i aparține.

În acest caz a fost condamnat, printr-o sentință dată pe 25 septembrie 2026, la câte un an de detenție pentru fiecare din cele trei infracțiuni de care a fost acuzat: conducere fără permis, punere în circulație a unui vehicul neînmatriculat și conducerea unui vehicul cu număr fals. Aceste pedepse au fost contopite cu cele aplicate în dosarele anterioare, rezultând o condamnare finală la 4 ani, o lună și 10 zile de închisoare, cu executare.

Pentru că sentința nu a fost atacată cu apel, a devenit definitivă pe 20 octombrie, când polițiștii Secției nr.1 de Poliție Rurală Borod l-au ridicat pe Cosmin Covaci de acasă și l-au predat Penitenciarului Oradea.

19:00 – Concert Alexia Nicole Alb – 40 de muzicanți – Casa de Cultură a Sindicatelor

21:00 – Karaoke Night – Columbus Cafe

22:00 – Party Time – Lord’s Pub

Expoziții

Muzeul Țării Crișurilor, Str. Armatei Române, nr 1/A:

• Expoziția aniversară a artistei vizuale Doina Reghiș-Ionescu (expoziție temporară);
• Expoziția documentară „Nadia Comăneci – Drumul către perfecțiune” (expoziție temporară);
• Expoziția „MEGALOS ASELINOS – Golful regăsit” a artistului Ioan Aurel Mureșan (expoziție temporară);
• Expoziția „Artiști plastici orădeni între 1860-1940” (expoziție permanentă);
• Expoziția permanentă a Secției de Științele Naturii;
• Expoziția permanentă a Secției de Arheologie și Istorie;
• Expoziția permanentă a Secției de Etnografie;
• Lapidariul (expoziție permanentă);
• Vivariul (expoziție permanentă).

Muzeul Memorial „Aurel Lazăr”, Str. Aurel Lazăr nr.13:

• Expoziția permanentă „Bihorul «… la spargerea lumii»” (12 octombrie 1918-20 aprilie 1919).

Muzeul Memorial „Iosif Vulcan”, Str. Iosif Vulcan nr.16:

• Expoziția permanentă a Muzeului Memorial „Iosif Vulcan”.

Muzeul Memorial „Ady Endre”, Parcul Traian nr. 1:

• Expoziția permanentă a Muzeului Memorial „Ady Endre”.

Muzeul Orașului Oradea, P-ța Mihai Viteazul nr. 39-41 (Cetatea Oradea):

• Expoziția „Uniforme și caschete din colecția Muzeului Serviciului Vamal al Republicii Moldova și din colecția domnului Petru Costin” (expoziție temporară);
• Expoziția „Din umbră în lumină”, ediția a II-a (expoziție temporară);
• Expoziția „Exuvii” (expoziție temporară);
• Festivalul Național de Artă Naivă, ediția a XIII-a (expoziție temporară);
• Expoziția „Pompierii în focul caricaturii” (expoziție temporară);
• Expoziția „Dantela de porțelan a unei epoci gri” (expoziție temporară);
• Expoziția „101 ani de evoluție a calculatoarelor” (expoziție temporară);
• Expoziția „Episcopul Nicolae Popoviciu al Oradiei. Un luptător al credinței creștine împotriva comunismului” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Repere din istoria pompierilor bihoreni” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Istoria orașului Oradea de la preistorie până în epoca migrațiilor” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Marea invazie mongolă” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Umanism și renaștere la Oradea” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Cucerirea și stăpânirea otomană” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Perioada habsburgică și dualistă” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Domus Dispensatoris. Ocrotirea sănătății în Cetatea Oradea (sec. XVII–XIX)” (expoziție permanentă);
• „Expoziția închinată Primului Război Mondial și lui Traian Moșoiu” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Arhitectura orădeană” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Spațiul urban orădean” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Viața culturală orădeană interbelică și postbelică” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Învățământul orădean în sec. XX” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Viața cotidiană orădeană în comunism” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Discoteca anilor ’70-’80” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Represiunea comunistă” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Arta memoriei: Leon Alex” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Istoria fotografiei orădene” (expoziție permanentă);
• „Expozițiile cultelor religioase” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Biserici în palat – cercetări arheologice în palatul princiar” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Renaștere prin restaurare” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Sala cu grifoni” (expoziție permanentă);
• „Lapidarium” (expoziție permanentă).

Recomandare Cinema Palace

Cats in the Museum: Treasures of Egypt (Pisicile de la muzeu 2: Comoara din Egipt)

foto: Cinema Palace

Întregul program al cinematografului, precum și biletele sunt disponibile aici.

Reprezentanții companiei vor prezenta oportunitățile profesionale disponibile, printre posturile scoase la concurs numărându-se cele de operator, reglor la mașini de prelucrare a maselor plastice și inginer energetician și ISCIR.

Cu o istorie care începe în 1914, la Oradea, Plastor S.A. este o companie cu capital privat integral românesc, care și-a dezvoltat activitatea de-a lungul timpului, adaptându-se permanent cerințelor industriei și piețelor internaționale.

Compania oferă soluții integrate în domeniul prelucrării materialelor plastice, de la proiectarea și fabricarea matrițelor până la producția și asamblarea componentelor destinate mai multor sectoare industriale. Portofoliul său cuprinde componente pentru industria auto, piese industriale și pentru electrocasnice, dispozitive medicale, echipamente sportive de iarnă, precum și matrițe și dispozitive tehnice specializate.

Activitatea Plastor reunește competențe în proiectare și dezvoltare, execuția matrițelor, managementul de proiect, industrializare, injecția maselor plastice, extrudare-suflare, asamblare și imprimare. Prin integrarea acestor procese, compania poate gestiona proiecte de la etapa de dezvoltare până la realizarea produselor finite.

Calitatea și standardele industriale reprezintă elemente importante ale activității sale. Plastor deține certificări internaționale precum ISO 9001, IATF 16949, ISO 14001 și ISO 13485, relevante pentru managementul calității, protecția mediului și cerințele specifice unor industrii precum cea auto și cea medicală.

Compania pune accent și pe dezvoltarea echipei, considerând angajații o componentă esențială a organizației. Integritatea, sustenabilitatea, inovația și

implicarea în comunitatea locală fac parte din valorile promovate de Plastor.

Ce locuri de muncă oferă Plastor

Pentru persoanele interesate de o oportunitate profesională în industria prelucrătoare sau într-un domeniu tehnic, Plastor anunță mai multe posturi disponibile. Oferta cuprinde atât poziții de execuție, cât și un post care presupune pregătire tehnică de specialitate.

Potrivit listei de recrutare, compania are disponibile următoarele locuri de muncă:

• Operator – muncitor necalificat la asamblarea și montarea pieselor (cod COR 932906): 3 posturi;
• Reglor la mașini de prelucrare a maselor plastice (cod COR 722306): 2 posturi;
• Inginer energetician și ISCIR: 1 post.

În total, sunt anunțate șase posturi disponibile. Acestea se adresează candidaților interesați de activități de asamblare și montaj, de procesele tehnologice specifice prelucrării maselor plastice sau de o poziție tehnică în domeniul energetic și ISCIR.

Persoanele interesate vor putea discuta direct cu reprezentanții companiei la Oradea Job Expo pentru a afla mai multe despre responsabilitățile posturilor, condițiile de angajare și cerințele specifice fiecărei poziții.

Oradea Job Expo are loc vineri

Oradea Job Expo se desfășoară vineri, 23 octombrie, între orele 10:00 și 17:00, în Sala de Evenimente ERA Shopping Park din Oradea. Evenimentul este organizat de Inform Media Press, editorul publicațiilor Jurnal Bihorean și Bihon.ro, și le oferă candidaților posibilitatea de a intra în contact direct cu angajatorii.

Târgul se adresează atât persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, cât și celor care își doresc o schimbare profesională sau vor să afle ce oportunități sunt disponibile pe piața muncii din Oradea și județul Bihor.

Participanții vor putea solicita informații despre posturile disponibile, cerințele de angajare și profilul profesional căutat de fiecare companie. Întâlnirile directe pot fi utile inclusiv pentru cei care nu au luat încă o decizie privind următorul pas în carieră.

Pe lista angajatorilor care și-au confirmat participarea se regăsesc companii din industria prelucrătoare, producție, transport și logistică, alături de o instituție din domeniul educației.

Până în prezent, și-au anunțat prezența la târg următoarele organizații: Stihl, Jost Oradea, Purem Oradea, Allengra, Școala Postliceală „Henri Coandă” Oradea, Connect Group România, Celestica, H.Essers, Salesianer, Inova Internațional, Schmitz Cargobull, H&T NPE East Europe SRL, Olimp Impex și Plastor.