Demersurile pentru atragerea investiției au fost începute de primarul Ionuț Lazăr în anul 2023, care, în urma discuțiilor purtate cu investitorul, a reușit să-l determine să realizeze parcul fotovoltaic în comuna Aștileu. Ulterior, proiectul a fost concretizat și a intrat în faza de implementare. La nivel financiar, administrația locală estimează venituri anuale semnificative rezultate din taxele și impozitele aferente terenului utilizat pentru parc. În același timp, pentru emiterea autorizației de construire, bugetul comunei a încasat aproximativ 300.000 de lei. Beneficii directe revin și asociației care deține terenul, aceasta urmând să încaseze în jur de 2.000 de euro pe hectar anual, sumă considerabil mai mare față de subvenția APIA, care se ridica anterior la circa 160 de euro pe hectar pe an.

„Facem tot posibilul să aducem și alți investitori pentru a crea noi locuri de muncă în comuna noastră”, ne-a transmis primarul Ionuț Lazăr.

La munte, în primele zile ale intervalului, vor fi valori termice apropiate de cele normale, media temperaturilor maxime fiind de 18 – 20 de grade, iar ulterior, din data de 27 iunie, vremea va deveni caldă, cu valori medii diurne de 22 – 24 de grade, cu o posibilă scădere a acestora după data de 3 iulie. Media temperaturilor minime va fi în creștere de la valori de 10 – 12 grade, în perioada 23 – 29 iunie, spre valori în jurul a 14 grade în intervalul 30 iunie – 5 iulie. În perioada 22 – 25 iunie, precum și în intervalul 1 – 5 iulie, local, vor fi perioade cu averse în general slabe cantitativ, iar în restul timpului probabilitatea de ploaie va fi redusă.

sursa: Agerpres

Inițial, reclamantul a cerut o sumă de 300.000 de lei, despre care instanța a arătat că „depăşeşte ceea ce poate fi considerat o compensaţie rezonabilă şi proporţională în raport cu particularităţile concrete ale cauzei”.

Suferințe intense și tratament de durată

Bărbatul a relatat că în urma accidentului a suferit o factură deschisă a ambelor oase de la gamba stângă și a fost operat de urgență la Spitalul Clinic Județean de Urgență Oradea. Ulterior, a fost nevoit să urmeze o serie de tratamente, consultaţii de specialitate, proceduri de recuperare şi kinetoterapie, însă starea lui de sănătate nu i-a permis să înceapă imediat programul de recuperare.

Accidentul a fost investigat de polițiști sub acuzația de vătămare corporală din culpă, iar în paralel, rănitul s-a adresat instanței, solicitând acordarea unor daune materiale și morale. În actele înaintate instanței, a explicat că evenimentul prin care a trecut i-a provocat suferințe intense și tulburări de somn și a precizat că are nevoie de ajutor pentru activitățile de zi cu zi. A fost nevoit inclusiv să urmeze ședințe de psihoterapie pentru a trece de stresul post-traumatic provocat de accident.

Reclamantul a cerut ca firma de asigurări la care conducătorul auto avea polița RCA să-i plătească 15.800 de lei, cheltuieli cu tratamentele și recuperarea, dar și daune morale în valoare de 300.000 de lei, pentru consecințele pe care incidentul le-a avut asupra vieții sale.

100 de zile de îngrijiri medicale

De cealaltă parte, asigurătorul a explicat că a formulat o ofertă amiabilă de despăgubire și deja i-a achitat reclamantului peste 101.000 de lei ca daune morale, și aproape toată suma cerută de acesta ca despăgubiri pentru cheltuielile avute după accident și pentru procedurile de recuperare medicală, adică aproape 15.300 de lei.

Tribunalul Bihor a observat că, potrivit unei expertize medico-legale, victima s-a recuperat lent, iar la mai mult de un an de la producerea accidentului încă avea dureri, fiindu-i recomandată continuarea terapiei recuperatorii. În plus, expertul a stabilit că rănile suferite au necesitat 100 de zile de îngrijiri medicale, nu au pus în primejdie viaţa victimei, nu au provocat un prejudiciu estetic grav şi permanent şi nu au generat o infirmitate ori o pierdere a capacităţii de muncă.

Judecătorul de caz a ținut cont de concluziile expertizei medico-legale, dar și de faptul că această experiență traumatică i-a afectat reclamantului viața personală și socială și i-a produs un disconfort psihic, motiv pentru care i-a acordat daune morale în valoare de 130.000 de lei. Conform instanței, această sumă „răspunde exigenţelor unei reparaţii echitabile şi proporţionale a prejudiciului nepatrimonial suferit de reclamant”. Cum o parte din despăgubiri a fost deja plătită de societatea de asigurare, Tribunalul Bihor a observat că mai sunt de achitat aproape 29.000 de lei daune morale și 450 de lei daune materiale, la care se adaugă dobânzile legale penalizatoare. Sentința nu este definitivă și poate fi atacată cu apel în 30 de zile de la comunicare.

Verificarea acestor informații este importantă deoarece influențează direct dreptul la pensie, tipul de pensie care poate fi obținut, inclusiv pensia anticipată, precum și modul de calcul al punctajului final. În anumite situații, stagiul de cotizare poate duce la reducerea vârstei standard de pensionare, iar erorile din evidențe pot afecta semnificativ cuantumul pensiei. Din acest motiv, specialiștii recomandă consultarea periodică a datelor din sistem, pentru identificarea din timp a eventualelor lipsuri sau neconcordanțe.

Accesul la informații se face prin crearea unui cont pe portalul CNPP. Utilizatorul introduce date personale precum numele, codul numeric personal, adresa de e-mail și informațiile din actul de identitate. În anumite situații este necesară validarea identității, iar pentru persoanele care dețin semnătură electronică calificată, întregul proces poate fi finalizat exclusiv online. După activare, contul oferă acces la secțiunea dedicată datelor din sistemul public de pensii.

Odată autentificat, utilizatorul poate consulta stagiile lunare și anuale de cotizare, veniturile raportate de angajatori, informațiile preluate din carnetele de muncă digitalizate și datele privind contribuțiile către Pilonul II. Sistemul permite și descărcarea de rapoarte detaliate care reflectă întreaga situație profesională înregistrată în evidențele electronice.

Baza de date a CNPP acoperă în principal perioada de după aprilie 2001, moment în care evidențele au fost informatizate la nivel național. Pentru perioadele anterioare, dovada vechimii se realizează pe baza carnetului de muncă, a adeverințelor emise de angajatori sau a documentelor provenite din arhivele societăților desființate. În unele cazuri pot fi utilizate și alte acte prevăzute de legislație pentru confirmarea activității profesionale.

Datele afișate în portal provin din declarațiile depuse de angajatori și reflectă informațiile raportate fiscal. Acestea nu reprezintă o confirmare directă a plății contribuțiilor, motiv pentru care pentru clarificările privind achitarea efectivă a obligațiilor fiscale reprezintă responsabilitatea Agenției Națională de Administrare Fiscală.

Dacă în evidențe apar perioade lipsă, este necesară verificarea documentelor personale, consultarea carnetului de muncă și solicitarea de adeverințe de la angajatori. În funcție de situație, se poate apela la casa teritorială de pensii pentru corectarea datelor sau completarea acestora pe baza documentelor justificative existente.

Pentru obținerea unui document oficial privind stagiul de cotizare, persoanele interesate pot solicita o adeverință emisă de casa teritorială de pensii. Acest document include informații despre perioadele lucrate, veniturile raportate și contribuțiile înregistrate în sistemul public.

Există și situații speciale legate de vechimea în muncă, în special pentru perioadele încadrate în grupele I și II de muncă. Dacă aceste informații nu sunt corect înscrise în evidențe sau în carnetul de muncă, ele pot fi dovedite prin adeverințe eliberate de angajatori sau deținătorii legali de arhive. Aceste documente sunt acceptate doar dacă se bazează pe acte verificabile emise anterior datei de 1 aprilie 2001, precum decizii de încadrare, contracte de muncă, state de plată sau alte documente oficiale păstrate în arhivele angajatorilor.

Cele mai multe posturi disponibile sunt concentrate în sectoarele producției, logisticii, transporturilor și comerțului. Angajatorii caută în special șoferi profesioniști, muncitori necalificați, lucrători comerciali, casieri și operatori în producție.

Printre cele mai consistente oferte se remarcă cele 55 de posturi de montator electromecanic la DeLonghi România, precum și zecile de locuri disponibile pentru conducători auto de transport rutier de mărfuri la companii din Oradea. De asemenea, firmele din domeniul comerțului continuă să recruteze lucrători comerciali, vânzători și casieri.

În schimb, oportunitățile pentru persoanele cu studii superioare sunt limitate. Oferta include doar câteva posturi de ingineri, analiști financiari, specialiști în resurse umane, programatori sau funcționari administrativi. Astfel, absolvenții de facultate care doresc să rămână în județ se confruntă în continuare cu o piață a muncii relativ restrânsă.

O altă caracteristică a listei AJOFM este numărul mare de locuri de muncă ce necesită studii primare, gimnaziale sau profesionale. Angajatorii caută muncitori necalificați pentru construcții, întreținerea drumurilor, manipularea mărfurilor sau activități din agricultură, semn că deficitul de forță de muncă în aceste domenii persistă.

Deși Oradea concentrează peste jumătate dintre posturile disponibile la nivel județean, multe dintre locurile vacante provin și din localități precum Borș, Salonta, Mădăras, Marghita, Valea lui Mihai sau Nojorid.

Lista completă a posturilor vacante, condițiile de angajare și datele de contact ale angajatorilor pot fi consultate la sediul AJOFM Bihor sau pe platformele oficiale ale instituției.

Lista locurilor de muncă disponibile în județul Bihor:

Acțiunea este coordonată de Inspecția Muncii și urmărește atât promovarea negocierilor colective în sectorul public și privat, cât și creșterea gradului de conștientizare privind fenomenul hărțuirii pe criteriul de sex și al hărțuirii morale la locul de muncă.

Potrivit reprezentanților ITM Bihor, inspectorii de muncă monitorizează modul în care angajatorii respectă prevederile Hotărârii Guvernului nr. 970/2023 și ale Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați.

Legislația obligă instituțiile publice, unitățile de învățământ și companiile private să implementeze proceduri clare pentru prevenirea și combaterea hărțuirii, pe baza metodologiei aprobate la nivel național.

Ce este hărțuirea morală la locul de muncă

Conform legislației în vigoare, hărțuirea morală poate îmbrăca forme diverse, de la comportamente ostile și comentarii jignitoare până la gesturi sau acțiuni repetate care afectează demnitatea, sănătatea fizică ori psihică a unui angajat.

De asemenea, legea precizează că stresul profesional excesiv și epuizarea fizică generate de comportamente sistematice de intimidare sau umilire pot intra sub incidența hărțuirii morale la locul de muncă.

Fenomenul poate fi exercitat atât de superiori ierarhici, cât și de colegi aflați pe același nivel sau chiar de subordonați, dacă efectele sale conduc la deteriorarea condițiilor de muncă și la afectarea viitorului profesional al persoanei vizate.

Printre obligațiile stabilite de legislație se numără:

• implementarea metodologiei de prevenire și combatere a hărțuirii;
• introducerea prevederilor privind combaterea discriminării și egalitatea de șanse în regulamentele interne;
• interzicerea și sancționarea faptelor de hărțuire;
• organizarea de măsuri și proceduri de prevenție și protecție;
• instruirea anuală a tuturor angajaților cu privire la aceste prevederi;
• informarea permanentă a personalului prin mijloacele interne de comunicare.

Mai multe informații cu privire la hărțuirea pe criteriul de sex și hărțuirea morală la locul de muncă și promovarea principiului egalitatii de sanse și de tratament între femei și bărbați puteți consulta AICI.

Pedeapsa a fost contopită cu alte cinci primite în ultimii patru ani, rezultând o condamnare finală la 5 ani, 6 luni și 10 zile de închisoare, cu executare.

Fapta de care a fost acuzat tânărul a fost comisă într-o seară din luna decembrie 2022, când unul dintre paznicii magazinului a observat cum patru bărbați umpleau două cărucioare cu tot felul de alimente: salamuri, brânzeturi, ciocolată, carne și cozonaci. Agentul de pază i-a urmărit cu atenție, iar la un moment dat a văzut cum indivizii se îndreaptă spre casele de marcat, dar au trecut de acestea fără să achite niciun produs.

Paznicul a încercat să-i oprească, dar trei dintre indivizi au fugit și nu au mai fost identificați, fiind prins doar Marian Ghiță, rămas pe loc alături de cărucioarele pline. Acesta a explicat că nu-i știe bine pe cei alături de care a acționat, cunoscându-i doar după porecle. Au hotărât împreună să fure tot ce puteau din magazin, a declarat Ghiță, care a fost inculpat pentru furt calificat și condamnat în urmă cu o săptămână la închisoare cu executare.

Judecătoria Oradea a ținut cont de cazierul încărcat al călărășeanului, care a fost condamnat în ultimii patru ani atât pentru conducere fără permis și sub influența alcoolului a unui vehicul neînmatriculat, cât și pentru furturi din magazine din Cluj-Napoca și din București. Marian Ghiță se află din ianuarie 2023 în detenție, astfel că instanța a scăzut din pedeapsa finală timpul petrecut de acesta în spatele gratiilor.

Sentința Judecătoriei Oradea nu este, deocamdată definitivă.

Poze cerute prin mesaje

Anchetatorii au aflat că agresiunile sexuale ar fi început în februarie 2023 și ar fi avut loc în casa în care minora locuia împreună cu mama sa și cu D.N., bărbatul cu care femeia era căsătorită de câțiva ani. La un moment dat, tatăl vitreg ar fi început să-i trimită fetei mesaje pe telefon, prin care i-ar fi cerut să îl lase să o sărute şi să îi pună mâna pe sâni.

Într-una din zile el ar fi profitat că soția sa dormea și ar fi încercat să o sărute pe minoră, chiar dacă aceasta s-a opus și l-a amenințat că îi spune totul mamei. Individul ar fi continuat să îi trimită mesaje chiar și când se afla la muncă în străinătate, cerându-i poze în care să i se vadă sânii. I-a spus că dacă nu o va face, nu îi va aduce nimic, ceea ce a determinat-o pe minoră să-i transmită fotografii în lenjerie intimă ori în care i se vedea bustul.

Adolescenta a relatat ulterior că, după ce a revenit acasă, bărbatul se așeza lângă ea în pat și, fără să fie dezbrăcați, ar fi sărutat-o și o mângâia pe picioare, pe abdomen și pe sâni, deși ea se opunea de fiecare dată. Totul se întâmpla aproape zilnic, spunea fata, când mama acesteia nu era acasă ori se afla în schimbul de noapte. Într-un astfel de moment, când tatăl său vitreg a început să se dezbrace, minora a fugit din casă și le-a cerut altor fete să vină la ea, fără să le dezvăluie motivul.

Ultimele agresiuni s-ar fi petrecut la începutul anului 2024, înainte ca D.N. să plece din nou la muncă în străinătate. Atunci bărbatul i-ar fi ridicat fetei bluza și ar fi sărutat-o, chiar dacă aceasta a încercat să-l îndepărteze.

Poze nepotrivite, găsite în telefonul bărbatului

Adolescenta le-a povestit unei prietene și iubitului său de atunci „anumite aspecte”, iar aceștia au îndemnat-o să se destăinuie mamei sale. În cele din urmă, în februarie 2024 băiatul a anunțat-o pe femeie despre gesturile făcute de soțul ei, iar minora i-a arătat mesajele primite de la bărbat.

În timpul audierilor, adolescenta a precizat că tatăl vitreg nu i-ar fi cerut niciodată să întrețină relații intime. Un raport de evaluare psihologică a arătat că ea a fost victima unor abuzuri care „s-au produs într-un context construit de agresor cu scopul obținerii facile de favoruri sexuale (…): i-a oferit cadouri, i-a făcut capricii, i-a amintit de faptele lui bune, a amenințat-o că o va trimite înapoi la tatăl natural, care are condiții materiale modeste”.

De cealaltă parte, D.N. a susținut că a avut o relație normală cu fiica sa vitregă și că și-a luat în serios rolul de tată. În timpul anchetei a explicat că nu a trimis niciun mesaj nepotrivit fetei, nu i-ar fi cerut poze intime și nici nu ar fi sărutat-o. „Este posibil să o fi atins în joacă pe aceasta pe picioare sau mâini, dar niciodată ca un gest de natură sexuală, ci doar în joacă”, a consemnat judecătorul de cameră preliminară din declarația dată de suspect.

Însă anchetatorii au găsit în telefonul acuzatului 6 fotografii ale minorei în chiloți și sutien. La percheziția informatică au mai fost descoperite peste 700 de mesaje între bărbat și adolescentă. Aceasta a precizat că, după ce totul a ieșit la iveală, mama sa a divorțat. Totuși, fostul său partener le-ar fi urmărit și sunat atât pe ea, cât și pe fiica fostei soții, ceea ce le-a provocat acestora o stare de teamă. Dosarul va fi analizat de Judecătoria Marghita, după finalizarea procedurii de cameră preliminară.

După ce în sezonul precedent, în Liga Națională nu au existat decât 11 echipe, Federația Română de Handbal a încercat să revină la numărul complet. de 14 formații pentru ediția viitoare. Astfel, din Liga Zimbrilor nu a retrogradat direct nicio echipă, iar primele două clasate în play off-ul Diviziei A – CSA Steaua București și CSO Teutonii Ghimbav au obținut promovarea directă. La barajul de promovare/menținere au participat ocupantele locurilor 3-4 din play off – CS Medgidia și CSU Pitești și doar una singură din Liga Națională – ocupanta locului 11, CSM Sighișoara. Primele două clasate la baraj – CSM Sighișoara și CS Medgidia au promovat în Liga Națională, iar CSU Pitești a rămas în Divizia A.

CSM Oradea a avut un sezon mai slab și nu s-a situat decât pe locul 5 în play off, ratând astfel calificarea la baraj.

Din nefericire, problemele din handbalul masculin românesc nu par să se fi oprit după ce federația a încercat să revină la numărul de 14 echipe în Liga Națională. Astfel, clubul CSM Sighișoara a anunțat recent că nu se va înscrie în ediția viitoare a Ligii Zimbrilor, din cauza „unor probleme organizatorice și financiare”, preferând să joace în Divizia A. Ca urmare, conform regulamentului, FR Handbal va oferi echipei CSU Pitești, clasată pe locul 3 (ultimul) la baraj, posibilitatea de a se înscrie și a a evolua în sezonul următor al Ligii Naționale.

Rămâne de văzut dacă echipa piteșteană va accepta să joace pe prima scenă a handbalului masculin românesc. În mod logic, dacă a participat la baraj, CSU Pitești ar trebui să se înscrie în Liga Națională. Dar CSM Sighișoara s-a aflat în aceeași situație, însă nu s-a înscris. De asemenea, există posibilitatea ca și alte echipe din Liga Națională să se confrunte cu probleme financiare, dat fiind contextul economic deloc favorabil existent la momentul actual. Marea majoritate a formațiilor sunt finanțate din bani publici, de către primării sau consilii județene, care nu se pot lăuda, în general, cu situații financiare stabile.

În cazul în care o altă echipă va renunța la participarea la Liga Națională, următoarea invitată va fi CSM Oradea, formație clasată pe locul 5 în play off-ul Diviziei A. Echipa noastră ar fi putut să se înscrie și să joace în ediția trecută a Ligii Naționale, dar nu a făcut acest lucru din același motiv – finanțarea insuficientă pentru alcătuirea unui lot redutabil, capabil să reziste pe prima scenă.