Revista Familia, împreună cu Biblioteca Județeană „Gheorghe Șincai” Bihor, a organizat un eveniment cultural deosebit: la Oradea a conferențiat unul dintre cei mai importanți istorici și analiști politici ai Estului european, specialist în evoluțiile din spațiul ex-sovietic, istoria serviciilor secrete sovietice și regimul Putin, Armand Goşu.
Evenimentul desfășurat în Sala Amfiteatru a Bibliotecii Județene „Gheorghe Șincai” a fost moderat de prof. univ. Mihai Maci de la Universitatea din Oradea. Acesta a precizat la începutul conferinţei că această întâlnire cu Armand Goşu face parte dintr-un proiect de lungă durată. Biblioteca Județeană „Gheorghe Șincai” Bihor îşi doreşte să organizeze în viitor o serie de evenimente centrate în jurul unor oaspeţi care vor vorbi fie despre cărţile lor, fie vor conferenţia liber pe un subiect la alegerea lor, Armand Goşu fiind primul invitat care deschide această serie de evenimente.
Coferinţa de la Oradea a avut ca pretext cea mai recentă carte a acestuia, „Rusia, o ecuație complicată. Convorbiri cu Lucian Popescu”, scoasă anul acesta la editura Polirom. „Cartea reprezintă o sumă de interviuri cu bunul nostru prieten, Lucian Popescu. S-a creat un fel de tradiţie, ca de fiecare dată când se întâmplă ceva în spaţiul Estic, în Rusia, în Ucraina, în Belarus, în Moldova, Lucian să-i solicite lui Armand o reacţie. Textele, care sunt cu totul accesibile, le poate citi oricine, sunt în acelaşi timp de o mare intuiţie şi o fineţe subtilă”, a spus profesorul Maci.
Armand Goşu nu este la prima lansare de carte la Oradea. În 2016 şi-a prezentat cartea „Euro-Falia”, apărută la editura Curtea Veche, susţinând şi conferinţa cu tema „Rusia, amenințare sau partener?” În noua apariţie editorială, convorbirile cu Armand Goșu sunt întinse pe o perioadă de patru ani (2017-2020). Subiectele abordate în cuprinsul cărţii sunt: Fereastra către Răsărit deschisă de basarabeni; Istoria scurtă, dar agitată a studiilor româneşti privitoare la Rusia; Cum s-a strecurat propaganda rusească la Forumul Mondial al Holocaustului. Şi de ce vrea Putin să rescrie istoria celui de-al Doilea Război Mondial; Criza petrolului. Acordul ruso-saudit nu a reuşit să oprească incredibila coborâre a preţului petrolului.
„A avut realţii foarte puternice în lumea criminală”
Problema Rusiei de azi este faptul că ea nu îşi revine după o moştenire extrem de neagră după un deceniu de tranziţie haotic, spune Armand Goşu. Asta ar explica de ce în Rusia s-a votat Putin, de ce a evoluat cum a evoluat regimul Putin şi de ce poporul rus a acceptat această evoluţie şi nu se răscoală într-un fel împotriva autocraţiei, spune analistul.
„Căutaţi modelele de acţiune ale lui Putin şi veţi înţelege tipul de reacţie. Acum două zile spunea că spre deosebire de actele politice, el spune şi cum gândeşte. Problema este a noastră, că nu suntem atenţi la ce spune el. El spune: n-am luat decizia privind candidatura din 2024. Şi dacă aş fi luat-o, nu v-aş spune. Şi spune şi de ce nu spune: pentru că dacă aş anunţa s-ar produce tulburări în societate, aparatul administrativ nu ar mai lucra. Întrebarea e: are dreptate sau n-are dreptate? Eu ştiu foarte bine că are dreptate. După ce a fost ales în al doilea mandat de preşedinte Boris Elţîn, doar din cauza zvonurilor lansate privind alegerea unui succesor de către Boris Elţîn s-au creat tulburări în aparatul administativ al Federaţiei Ruse, în ’97, ’98, ’99”, explică Armand Goşu.
Analistul spune despre Putin că acesta gândeşte orice operaţiune politică ca pe o operaţiune de Servicii Secrete, că serviciul secret din care provenea, KGB, nu era unul infailibil şi nici Putin nu a fost un ofiţer de elită. „Ceva foarte important: în tipul lui de acţiune, pe lângă această latură formativă, educativă din şcoala KGB, el a socializat foarte mult cu lumea criminală în ’90-’93 din Sankt Petersburg. El a avut realţii foarte puternice în lumea criminală, cu diverse mafii foarte cunoscute în epocă. Mafia rusă era colacul de salvare a populaţiei în anii ’90. Liderii mafiei ruse au candidat în alegeri, pe care le-au câştigat nu pentru că au cumpărat voturile, ci pentru că oamenii au ajuns să creadă sincer că de vreme ce poliţia nu e în stare să rezolve, nici armata, nici administraţia, mafia este singura şi ultima instituţie care poate să pună ordine în localitatea lor. Putin când lucra cu mafia rusă o făcea – simplificând puţin – în interesul cetăţeanului din Leningrad şi apoi St. Petersburg, care nu avea căldură în casă, care nu avea ce mânca. Era o perioadă foarte dură, era o inflaţie galopantă”, explică Armand Goşu.
Procesul de reformă a durat prea mult
Analistul spune că Putin a rezolvat problema, „umplând frigiderul”, preţul plătit de societatea rusească pentru un frigider plin fiind să renunţe la o parte din drepturi. În 2000 când s-a încheiat acest acord social, ruşii erau foarte entuziasmaţi pentru că li se părea că nu pierd mare lucru, tranziţia fusese grea. „Probabil trebuie să trăieşti experienţa lor, sau măcar să o fi cunoscut de aproape ca să înţelegi amploarea dramei. Ei totuşi au fost educaţi în ideea că sunt a doua, sau prima superputere mondială, că ei se bat de la egal la egal cu americanii. Şi dintr-odată au realizat că statul lor nu doar că nu îi protejează, dar se închină la vechiul duşman pe care jura să îl combată în numele unei noi ordini sociale, a unei democraţii care le-a adus McDonald’s, Pizza Hut, Pepsi Cola, le-a adus concedieri masive”.
În cazul Rusiei, procesul de reformă a durat prea mult, spune Armand Goşu. A început în ’86 de către Gorbaciov, în ’88 avea să ajungă la democratizare, în martie ’89 sunt primele alegeri libere din Rusia într-un context entuziast veritabil. Rusia se prăbuşeşte în decembrie ’92. „Din ’88 democraţia ajunge timp de 11 ani principală temă de dezbatere, în condiţiile în care se prăbuşeşte PIB-ul, în condiţiile în care vreme de câţiva ani oamenii nu primesc pensii, salarii, în condiţiile în care milioane de oameni sunt concediaţi, trăiesc în mizerie, ies în stradă încercând să-şi vândă becul de la veioză, să-şi vândă linguri din bucătărie, trăind o umilinţă pe care ei nu au reuşit să o înţeleagă nici astăzi. De aceea când vorbeşti de democraţie cu un rus simplu, el ripostează spunând apăsat şi ciudat consoanele: diemokratiya – ceea ce ar însemna mizerie, rahat. El asociază democraţia cu mizeria.” explică analistul.
La finalul conferinţei, Armand Goşu a răspuns întrebărilor din public şi a acordat autografe.
Personajul antipatic din literatură
În numărul 9 al revistei Familia, 24 de scriitori răspund provocării lansate pe această temă de către Marius Miheţ.
Oradea. În deschiderea evenimentului din Sala Amfiteatru a Bibliotecii Județene „Gheorghe Șincai”, redactorul-şef al revistei de cultură Familia, Mircea Pricăjan, a anunţat apariţia numărului 9 al revistei.
Acest nou număr a fost construit în jurul unei teme interesante: personajul antipatic din literatură. Pentru ancheta ingenioasă şi cuprinzătoare realizată de Marius Miheţ au răspuns scriitorii: Gabriela Adameşteanu, Adrian Alui Gheorghe, Simona Antonescu, Jan Willem Bos, Paul Cernat, Aura Christi, Bogdan Creţu, Nichita Danilov, Mircea Dan Duţă, Alexandru Ecovoiu, Alina Nelega, Felix Nicolau, Cătălin Pavel, Dora Pavel, Ioana Pârvulescu, Andreea Răsuceanu, Ligia Ruscu, Corina Sabău, Ioana Scoruş, Dan Sociu, Florin Toma, Radu Ţuculescu, Simona Vasilache și Varujan Vosganian.
„Nu este vorba despre dihotomia aceea cu personajul pozitiv şi personajul negativ, ci textele se ocupă de zona dintre cele două extreme mergând către percepţie, către felul în care cititorul percepe personajul. Nu neapărat cel negativ, care prin definiţie trebuie să stârnească o anumită reacţie, ci mai ales personajul pozitiv, care poate la rândul său să fie antipatic. Vă invităm să descoperiţi cum au gândit răspunsurile la această temă scriitorii. Bineînţeles, tema este amplă şi s-ar putea dezvolta la nivelul unei cărţi”, spune Mircea Pricăjan.
Pe coperta acestui număr al revistei se află fotografia lui Remus Ţiplea, alte câteva fotografii fiind incluse în interiorul revistei. Remus Ţiplea (născut în 1972 în Negreşti Oaş) a început să fotografieze în anul 2009, concentrându-se în special asupra fotografiei documentare şi macro. Şase ani mai târziu, Țiplea a ajuns cu proiectul „Ciurdarii” în finala Sony World Photography Awards, seria fiind prin urmare expusă la Londra, Berlin, Koln, Beijing, New York şi Milano.
Fotografiile lui au fost prezentate şi în cadrul unor expoziţii personale organizate la Cluj-Napoca, Paris şi Lisabona, fiind publicate totodată în numeroase reviste de prestigiu din Europa şi Statele Unite ale Americii, precum: The Huffington Post, The Telegraph, The Guardian, La Republica, National Geographic sau Feature Shoot.
Numărul 9 al revistei Familia se poate găsi în librăriile din țară dar şi la Biblioteca Județeană „Gheorghe Șincai” Bihor.
Trimite articolul
XCe fel de specialist putem avea intr-o tara de prosti?
-
Cât de mult seamănă epurarea instituţionalã bolojanã cu epurarea partinicã câţulanã.
Filorusii ne arata de fapt cui trebuie sa le multumim pentru inapoierea in care se afla Romania fata de tarile civilizate, Problema mare este ca specimenele astea se autopromoveaza si se sustin reciproc, preamarindu-se pentru a parea ca au autoritate. Uitatti-va la pacaliciul de maci, care probabil s-a autodeclarat “profesor universitar” cand el este de fapt un amarat care s-a plafonat la nivel de lector, deoarece este incapabil sa avanseze si asta deoarece in afara de faptul ca da din gura pe unde apuca, nu se pricepe la nimic altceva si bineinteles are zero realizari din punct de vedere profesional.
Armand Gosu un fin observator al lumii incorjuratoare, cu afirmatii extrem de adevarate in “problema ruseasca” in tot ceea ce tine de lumea complicata a spatiului de la est de Romania. Aici un este vorba nici de filorusi, de filoamericani sau alti filo, fiind nevoie de o gandire mult mai profunda pe aceasta tema.
Asa cum afirma expertul, dl. Calin Georgescu, Romania astazi nu are relatii normale cu vecinii sai, asta spune multe despre izolarea mascata in care ne-au tarat politicienii actuali.
-
Și cum anume ar fi trebuit să se comporte România față de “vecini” ca Ungaria sau Ucraina, pentru s nu se izola?
Mda, un securist care si-a pierdut reperele – naratiunea oficiala CIA despre Rusia e total revoluta.
Pana si un alt naimit ca Dan Dungaciu ne predica acum ca trebuie sa ne reorientam urgent si ca ne aflam intr-o izolare diplomatica sumbra.