Pentru ca proiectul să se materialize, trebuie ca asociațiile urbariale din Tășad și Stracoș să pună la dispoziție terenul pentru utilități: poteci turistice, piste pentru biciclete, puncte de belvedere.
Ioan Mociar, unul dintre liderii unei asociații urbariale, consideră că proiectul vine „cu avantaje pentru localnici, în accesarea de fonduri europene, pornind automat de la câteva puncte în plus față de alții, care nu sunt binecuvântați cu locuri atât de speciale. Nu-i de neglijat nici prezența permanentă a turiștilor, mai ales cei veniți la Felix și care vor consuma, dacă vom ști ce să le oferim”, anticipează Ioan Mociar.
Domnia sa este un susținător al proiectului și încearcă să-i convingă și pe tineri de utilitatea acestuia. „Doar pentru cele două peșteri se preconizează investiții de un milion de euro, obligațiile noastre sunt doar de a respecta natura, prin măsuri active și a da în folosință terenul pentru poteci, piste, locuri de odihnă. Asfaltul și apa sunt cu totul altă chestiune și DA ,avem nevoie de ele și de apă și de drum, dar banii aceștia sunt pentru amenajarea obiectivelor turistice cu fonduri europene”, a explicat administratorul grupului Tășadia, Ioan Mociar.
Pentru aceasta era necesar ca la adunările generale ale asociațiilor din Tășad și Stracoș să participe majoritatea urbariașilor. Se pare că acest apel a avut rezonanță doar pe jumătate, deoarece Ioan Mociar spune că „s-a săvârșit «adunarea populară» a Asociației urbariașilor «Negru Vodă» Tășad/Bihor. Conform așteptărilor, nu am reușit să adunăm jumătate plus unu dintre membrii declarati la judecătorie (-12), cu toate eforturile conjugate ale oamenilor ce privesc și spre viitor. Întrebări din «galerii»: nouă ce ne iese; cum să dăm 1,8 ha din averea bătrânilor (fie vorba intre noi, avere administrată/folosită acum de maximum 10 la sută dintre membri); care-i «comisionul» primăriei? Oameni buni, aici vorbim de un proiect european, bani disponibili din ciclul bugetar încheiat și care așteaptă să fie folositi pe măsuri active de mediu, nu pe zilele comunei, garduri electrice anuale ori parandărături! Nu-i accesează Bihorul, UAT-uri cu potențial turistic, sigur îi vor folosi cu cap polonezii, ungurii, grecii!
Mă adresez celor mai tineri, haideți și duminica viitoare la adunarea urbariașilor și hotărâți VOI, cum doriți să arate aceste locuri binecuvântate, pe care unii dintre noi nu le merităm ! La adunarea viitoare, indiferent de prezență, se va lua decizia!”, spune Ioan Mociar.
Acesta a explicat că „nu ne diminuăm proprietatea, închiriem terenul pentru poteci, drumuri și locuri de popas, crescându-i valoarea turistică și materială”.
Din documentele proiectul reiese că acesta e necesar ca urmare a faptului că „impactul cauzat de presiunile actuale și de amenințările viitoare, conform hărților specifice, este de la ridicat până la mediu și scăzut, lucru explicat prin lipsa unor mecanisme și investiții adecvate menite să stopeze degradarea stării de conservare sau menținerea ei la un Statut de Conservare Favorabil”.
Unul dintre rezultatele așteptate în urma proiectului este asigurarea unui sistem de vizitare durabilă a peșterilor, cu amenajări adecvate nivelului de conservare pentru peșterile Tășad și Stracoș.
Prin proiect sunt prevăzute: montarea de borne de avertizare a liniei de acces, montarea de borne de marcare a zonei de protecție a peșterii, ecologizarea habitatului prin evacuarea deșeurilor, amenajarea unui loc de privit gen amfiteatru, construcție doar din lemn și piatră, care să limiteze accesul spre peșteră și să încurajeze vizitatorii pentru păstrarea unei distanțe optime față de intrarea în peșteră, înlăturarea grilajului de la Peștera Tășad, reconstrucția ecologică a zonei umede de la ieșirea din peșteri și din interiorul acestora, refacerea naturală a malurilor cursurilor de apă care ies din peșteri, amplasarea de camere pentru descurajarea turismului haotic.
Ca rezultat al investiției, se mizează pe faptul că „vizitarea peșterilor din sit se va face în mod controlat, fără a perturba flora și fauna adiacentă peșterii și nici habitatul peșterii în sine”. Banii europeni se vor materializa în amplasarea în proximitatea Peșterii Tășad a unui pod suspendat pe cadru metalic, pentru o privire panoramică de ansamblu a locației peșterii, amplasarea în imediata vecinătate a peșterilor a câte unui punct de observare gen foișor, care să permită vizualizarea întregii zone din acele locații, amplasarea de panouri informative pe tot parcursul de intrare din sit. Nu în ultimul rând, se dorește construirea unui centru de vizitare cu o suprafață de 100 mp, din lemn și piatră, cu izolație naturală, încălzire cu pompă de căldură și alimentare electrică cu panouri fotovoltaice.
Trimite articolul
XColonele, ai invitat si Covidul la adunare?
„Impactul cauzat de presiunile actuale și de amenințările viitoare, conform hărților specifice, este de la ridicat până la mediu și scăzut, lucru explicat prin lipsa unor mecanisme și investiții adecvate menite să stopeze degradarea stării de conservare sau menținerea ei la un Statut de Conservare Favorabil”. In continuare ni se enumera masurile care vor duce (zic ei!) la stoparea degradarii :,,Banii europeni se vor materializa în amplasarea în proximitatea Peșterii Tășad a unui pod suspendat pe cadru metalic, pentru o privire panoramică de ansamblu a locației peșterii, amplasarea în imediata vecinătate a peșterilor a câte unui punct de observare gen foișor, care să permită vizualizarea întregii zone din acele locații, amplasarea de panouri informative pe tot parcursul de intrare din sit. Nu în ultimul rând, se dorește construirea unui centru de vizitare cu o suprafață de 100 mp, din lemn și piatră, cu izolație naturală, încălzire cu pompă de căldură și alimentare electrică cu panouri fotovoltaice.” Concluzia trageti-o singuri!
lider la masa acasa,,Ioan Mociar