Sebastian Hosu, Nicolae Andrei Venter, Mircea Caba şi Marioara Tătar sunt patru bihoreni care au decis să se întoarcă în ţară şi să facă agricultură. După ce câţiva ani au lucrat pe meleaguri străine, cei patru tineri au profitat de submăsura 6.1 – Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri din diaspora pentru a se întoarce definitiv în ţară. „De la bun început am ştiu că nu-mi voi face un rost peste hotare. Am mers doar ca să fac bani, să pot să-mi dezvolt ferma. Eu am ştiu că se poate şi acasă. Sunt obişnuit cu munca grea, cu munca în agricultură şi am decis să merg pe acest drum. Acum lucrez opt hectare de teren, marea majoritate fâneţe, dar şi 65 de ari de fasole”, povesteşte Mircea Caba, tânărul de 28 de ani din Borod care a lucrat sezonier în zootehnie în Anglia. Acum cu cei 40.000 de euro primiţi el vrea să-şi construiasă şi solarii.
Un alt tânăr consătean de-al său, Nicolae Andrei Venter, se numără printre beneficiarii submăsurii 6.1 care au venit ieri la sediul Oficiului Judeţean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (OJFIR) Bihor pentru a semna contractele de finanţare. La fel ca şi prietenul său, şi Andrei a muncit sezonier în Anglia în zootehnie. A lucrat o perioadă şi în Germania la coacăze. „Am plecat la muncă după ce am absolvit facultatea şi nu am reuşit să-mi găsesc un loc de muncă. Tatăl meu a aflat de la un consultat despre această măsură şi a decis să aplic. De la noi din sat mulţi tineri sunt plecaţi şi le-am spus şi lor despre această posibilitate”, spune tânărul din Borod. O freză nouă, dar şi alte utilaje, vrea să-ţi cumpere tânărul şi să dezvolte exploataţia în care acum cultivă fasole, zmeură şi fâneţe.
Absolvent de Teologie, şi Sebastian Hosu, un tânăr din Chişlaz, a plecat să lucreze pâmânturile străinilor în 2017. La fel ca şi ceilaliţi doi tineri, nu a luat în calcul posibilitatea de a rămâne afară. „M-a atras mai mult partea financiară, dar nu m-am gândit să rămân acolo, nu m-aş fi putut acomoda niciodată. În autocar, când mergeam spre muncă în Austria, un alt coleg de-al meu român mi-a spus despre această măsură. Am luat legătura cu un consultat şi astfel azi mă număr printre beneficiarii acestei măsuri”, îşi aminteşte Sebastian. Spune că nu a întâmpinat probleme deosebite în întocmirea dosarului. Singura piedică a fost când angajatorlu din Austria a fost retincent în a-i elibera o adeverinţă privind contractul de muncă. „Am avut norc cu preotul din localitatea respectivă. Eu mergeam în fiecare duminică să cânt la biserica de acolo, şi când i-am spus probema mea preotului, acesta a intervenit pe lângă angajator şi astfel s-a rezolvat”, povesteşte tânărul bihorean.
După ce timp de şase ani şi-au lăsat copii acasă şi Mărioara Tătar şi soţul acesteia au decis că este de ajuns. „Acum şase ani am spus că mergem doar un sezon şi am ajuns să fim plecaţi din martie până în octombrie, şase ani la rând. Avem doi copii, unul de 14 ani şi unul de 11. Pentru ei am plecat atunci şi tot pentru ei ne-am şi întors acum. Copii au rămas în ţară cu bunicii, dar acum sunt deja mari, iar prezenţa noastră, a părinţilor este foarte importantă”, ne-a spus femeia. Cei doi au lucrat în Germania în legumicultură fapt pentru care şi casă au aproape patru hectare cu sfeclă, ceapă, dovleac plăcintar, cartofi, dar şi porumb.
Bihorul în top
Ca şi în cazul mai multor măsur,i Bihorul este în topul clasamentului cu cele mai multe proiecte aprobate.
Conform directorului OJFIR Bihor, Cristian Buzelea, din cei 14 fermeri cărora li s-au aprobat cererile de finanţare în cadrul acestei etape, patru sunt din Bihor. „În urma discuţiilor avute şi cu firmele de consultanţă, noi tindem spre 40 de contrate până la finalul sesiunii de depunere a cererilor, ne-a comunicat Cristian Buzlea.
Acesta le-a explicat şi acestor beneficiari de fonduri nerambursabile că nu vor fi lăsaţi de izbelişte după îndeplinirea obligaţiilor. În vederea dezvoltării fermelor aceştia vor putea accesa alți bani nerambursabili prin intermediul submăsurii 4.1 -Investiţii în exploataţii agricole, sau accesând submăsurile pentru activităţi neagricole – 6.2 – Afaceri neagricole în mediul rural, prin care se pot obţine 50.000 euro neramburabili fără a fi nevoie de cofinanţare sau submăsura 6.4 – Investiţii în crearea şi dezvoltarea de activităţi neagricole, submăsură prin care se pot acceesa 200.000 de euro, dar aici solicitanţii trebuie să aibă şi cofinanţare.
Special pentru diaspora
În cadrul acestei sesiuni de depunere de proiecte, au beneficiat de sprijin tinerii cetățeni români din afara granițelor țării care se instalează ca șefi/manageri ai exploatației și care îndeplinesc cel puțin una dintre condițiile următoare: au absolvit în ultimele 60 de luni, înaintea depunerii cererii de finanțare un program de studiu în domeniul agricol, agro-alimentar, veterinar sau economie agrară: postuniversitar, universitar, preuniversitar, în țări membre UE sau țări terțe UE ori au avut un loc de muncă în țări membre UE sau tări terțe UE în domeniul agricol, agro-alimentar, veterinar sau economie agrară, cel puțin 3 luni neîntrerupte, în ultimele 24 luni dinaintea depunerii cererii de finanțare.
Şi exploataţia trebuie să îndeplinească mai multe condiţii: să aibă o dimensiune economică cuprinsă între 12.000 – 50.000 SO, să fie înregistrată ca microîntreprindere/ întreprindere mică şi fie înregistrată obligatoriu în Registrul Unic de Identificare – APIA, în Registrul agricol și/sau în Registrul exploatațiilor – ANSVSA.
Acest proces trebuie să fie început și să fie în curs de desfășurare la momentul depunerii Cererii de finanțare pentru accesarea sprijinului acordat prin intermediul acestei submăsuri.
Etape
Instalarea tânărului fermier se desfășoară în trei etape. Etapa I: Înregistrarea tânărului fermier – care urmează să se instaleze) la Oficiul Registrului Comerțului ca microîntreprindere/întreprindere mică, având pentru prima dată obiect de activitate în domeniul agricol, cu maximum 24 de luni înaintea depunerii Cererii de finanțare, iar înscrierea la APIA sau Registrul Exploataţiei de la ANSVSA/DSVSA a exploataţiei deţinute sub entitatea economică prin care solicită sprijin, se face în acelaşi termen de maximum 24 de luni.
Această etapă trebuie să fie încheiată înaintea depunerii Cererii de finanțare pentru această sub-măsură.
Etapa II constă în depunerea şi înregistrarea Cererii de finanțare însoţită de Planul de afaceri şi documentele obligatorii, precum și documentele anexă. Implementarea Planului de afaceri trebuie să înceapă în termen de 9 luni de la data deciziei de acordare a sprijinului. Înaintea solicitării celei de-a doua tranșe de plată, beneficiarul face dovada creşterii performanţelor economice ale exploatației, prin comercializarea producției proprii în procent de minimum 20% din valoarea primei tranșe de plată.
Etapa III: instalarea tânărului fermier este considerată finalizată la momentul implementării corecte a Planului de afaceri (adică la acordarea celei de-a doua tranșe de plată). Solicitantul se angajează să devină fermier activ în termen de maximum 18 luni de la data încheierii instalării.
Trimite articolul
XZiaristi de doi lei,unii chiar cred minciunile voastre,cum au depus astia proiecte când ghidul nici nu a fost publicat in monitorul oficial? Ori poate au depus anul trecut?
-
HALOOO>>>
este vorba despre diaspora mai documenteaza-te
Wpa de ploaie cere eurolog