De la începutul anului au avut loc mai multe întâlniri lunare ale redactorilor revistei de cultură „Familia” cu elevii din Bihor, în cadrul proiectului „Cultura pentru folosul celor tineri”. După Marghita, Aleşd, Bratca şi Vadu Crişului, a venit rândul elevilor de la Liceul Teoretic „Gabriel Țepelea” din Borod.
Redactorii Mircea Pricăjan, Miron Beteg şi Mihók Tamás au fost conduşi de directorul liceului, prof. Rus Cristian Dorel, în sala unde îi aşteptau elevi de gimnaziu şi de liceu, coordonaţi de profesoarele Mirela Mehes şi Mădălina Marc.
Pentru că în judeţ, copiii nu prea au posibilitatea de a găsi fizic revista „Familia” din lipsa chioşcurilor de ziare sau a librăriilor, redactorii vin să le-o prezinte, să le vorbească despre Iosif Vulcan şi debutul lui Mihai Eminescu la numai 16 ani, despre scriitori contemporani, dar şi despre ce înseamnă o redacţie, care este procesul de realizare a unei reviste, pornind de la textele primite şi până la tipar.
„De anul acesta, ne-am gândit să facem întâlniri, aşa cum e cea de faţă, în judeţ. Noi, fiind din Oradea, acolo ne întâlnim destul de des cu elevii. Dar e păcat să nu avem aceeaşi experienţă şi noi, dar şi elevii din restul judeţului”, a spus în debutul întâlnirii Mircea Pricăjan.
Interacţiunea cu elevii a fost gândită ca un dialog, în care, după o scurtă prezentare, redactorii au răspuns curiozităţilor elevilor. De altfel, cei care au adresat cele mai multe întrebări au fost premiaţi cu cărţi dăruite cu sprijinul financiar al Asociației Forumul Bihorean, care are un parteneriat cultural cu revista Familia.
Elevii au aflat la această întâlnire că în cea mai veche revistă de cultură din România, care a fost înfiinţată de Iosif Vulcan în 1865, astăzi pot citi cronici de carte, de muzică, de teatru, de artă plastică, poezii sau texte în premieră, pe care le pot găsi şi pe site-ul revistafamilia.ro.
Au discutat despre felul cum lucrau redactorii din anii de început, în ce condiţii, comparativ cu cei de acum care au tehnologia la dispoziţie, ce rubrici se găseau atunci şi ce surse aveau jurnaliştii.
„Gândiţi-vă că în epocă nu exista nicio revistă de limba română în imperiu (n.r. Imperiul Austro-Ungar), iar Vulcan de fapt asta a vrut. Scopul lui iniţial a fost nu doar să răspândească cultura românească – cea din Ardeal, şi foarte mult cea de peste munţi – ce a avut şi un scop educativ”, le-a precizat Miron Beteg.
Împreună cu cei trei redactori, copiii au trecut prin istoria publicaţiei, aflând şi numele unor mari scriitori care au scris în revista „Familia”, cum ar fi Emil Cioran, Mircea Eliade, Constantin Noica sau Liviu Rebreanu.
Începând cu ultima serie a revistei, care a pornit în 2021, redactorii au precizat că s-au întors la un model împărţit pe mai multe direcţii pe care le avea Iosif Vulcan iniţial. Doar că în ziua de azi nu mai poate fi o simplă revistă pe care o tipăreşti şi o trimiţi la chioşcuri şi librării. Ea înseamnă şi astfel de întâlniri cu elevii, înseamnă conferinţe cu nume importante ale culturii româneşti, lansări de carte, postările din reţelele de socializare şi site-ul revistei, cu scopul de a fi „zona de mediere a publicului cu cultura”.
„Revista este un instrument de cultură şi educaţie, legându-i pe cei care produc cultură – scriitori, artişti – cu consumatorii de cultură”, a subliniat Mihók Tamás.
Toţi copiii prezenţi la întâlnire au primit câte un număr al revistei „Familia”, ora de cultură încheindu-se cu invitaţia ingenuă venită din partea unei eleve: „Vă mai aşteptăm şi cu alte evenimente!”
Citiți principiile noastre de moderare aici!