Betty nu se află la primele experiențe în școlile din străinătate. A plecat la 14 ani la liceu la Budapesta, unde studiat în limba engleză. A făcut studii la Milano, Londra, Bruxelles.
– Jurnal Bihorean: Cum a început relația ta cu vinul? Destul de rar o domnișoară are o astfel de pasiune…
– Betty Darabont: Cred că această relație a început în crama bunicii. Și cred că am început să cunosc ce înseamnă un vin bun în studeție la Milano, acolo unde am fost la una dintre cele mai renumite școli în domeniul viticulturii. Cum e și cea în care fac masteratul, la Montpellier. Eram 25 de studenți din 15 țări. Cred că în fiecare an de studiu era câte un român.
Cultivarea viței de vie este o tradiție de familie. Bunicul tatălui meu a cumpărat în 1907, cu acte în regulă, o pivniță. Pe urmă, a preluat-o bunicul meu, iar mai apoi a preluat-o tata.
– JB: Cum vezi tu investițiile la Biharia?
– B.D.: Primul proiect este un bistro panoramic. La crama veche de la 1800 renovăm sala, vrem să facem acolo un loc pentru degustări și un mic magazin. Vrem să avem un loc unde să organizăm evenimente pentru 120 de persoane. Proiectul mare este crama, nu departe de bistro, cu o sală de evenimente mai mare. Este un proiect de milioane de euro pe fonduri europene. Toate proiectele pe care le-am derulat sunt pe fonduri europene, inclusiv linia de procesare, bistro-ul, inclusiv plantația de 40 de hectare. Crama e un proiect pe 5-10 ani, bistro-ul un proiect pe 3-5 ani.
– JB: În anii de studii ai degustat multe vinuri…
– B.D.: Începusem să țin un jurnal. În medie am degustat 50 de vinuri pe zi. Dar au fost și zile în care am degustat 150 de vinuri zilnic.
– JB: Ce înseamnă un vin bun?
– B.D.: Depinde de moment. Să fie curat, fără defecte de dop, să fie stabilizat.
– JB: Există tendințe în domeniul vinului?
– B.D.: Există mai multe trenduri. Orice vin care are dioxid de carbon e în creștere. Rose-ul de 10 ani crește. La nivel internațional sunt căutate cele bio și cu un conținut de sulfiți mai scăzut. În Lumea Nouă, în America, există acum un trend în ceea ce privește packingul alternativ, în doze, în sticle de 0,5 litri.
– JB: Îmi spuneai că la Bruxelles ai participat la un studiu privind influența modificărilor climatice asupra condițiilor de cultivare a viței de vie. Care e concluzia în ceea ce ne privește?
– B.D.: Biharia se află acum în zona perfectă pentru viticultură. În zona Dealul Mare deja apar acizi. Acum 20 de ani, în Crișana nu erau vinuri roșii, acum 60% din strugurii cultivați sunt negri. Avem încredere în vinurile roșii.
– JB: Existau pe canalele media acele imagini cu plantațiile de viță de vie din Franța, unde fermierii foloseau încălzitoare pentru a-și salva producția din acest an. La Biharia v-ați luptat cu asemenea fenomene?
– B.D.: Este vorba despre înghețul de primăvară. Se întâmplă și la noi odată la 5 ani, dar noi nu folosim încălzitoare, noi combatem înghețul de primăvară printr-o metodă de tăiere a viței de vie astfel încât să fie aproape de sol.
– JB: Ai văzut pe parcursul pregătirii mai multe ferme? Care dintre ele ți-a rămas în minte?
– B.D.: La Bruxelles am văzut numai multe ferme care m-au impresionat . Totul acolo e integrat, futuristic. Dar cred că e posibil ca un astfel de tablou să îl putem vedea și la noi. Cred că în zona Montpellier, în Franța, ceea ce face ca vinurile să aibă renume e istoria și tradiția. Fiindcă am văzut în România crame care stau mai bin din perspectiva tehnologiei. În Franța sunt crame în sistemul manual boutique. Rar sunt ferme pe mii de hectare, ca la Recaș sau Jidvei.
– JB: Care e conceptul pe care îl vei aplica în ferma de la Biharia după studiile și experiențele din străinătate?
– B.D.: Mă voi focusa pe viticultura digitală. Cred că totul se poate întâmpla într-un an sau doi. Mă gândesc la aplicarea tratamentelor cu drone, de exemplu. Asta nu înseamnă că dronele vor înlocui oamenii, dronele și senzorii ne vor ajuta doar să aplicăm tratamentele la momentul potrivit, în cantitățile potrivite, senzorii ne vor sprijini să detectăm bolile, rata de fotosinteză a plantei.
– JB: E necesară o investiție mare pentru ferma digitală?
– B.D: Există soluții pe tot spectrul high tech, ceea ce e mai scump e softul. De exemplu, cu dronele poți să intervii în momentul ideal, acolo unde nu poți interveni cu tractorul după ce a plouat și apar bolile.
– JB:Cum vrei să dinamizezi afacerea de familie de la Biharia?
– B.D.: Intenția mea este să mă focusez pe exporturi. România nu a exploatat această oportunitate. Există cerere de vinuri românești în Uniunea Europeană și lumea înțelege că producem vinuri de calitate, din soiurile tradiționale. Piața românească e saturată, dar din păcate consumatorul român nu caută vinurile de calitate, nu există o cultură, o educație în acest sens. La Bruxelles am participat și la un curs al clubului Fermierului Român, cursul „Tineri lideri pentru agricultură”, unde am învățat mult mult în public speaking, management, în domeniul fiscal, cel legislativ.
– JB: Care e următorul tău pas în pregătirea pentru a prelua afacerea de familie?
– B.D.: Sunt gata să merg în Australia sau în Noua Zeelandă pentru a face o recoltă. Vreau să văd totul: cum se recoltează, cum este vinificat, cum e învechit vinul, toată tehnologia. Vreau să ajung într-o cramă renumită, să văd un vin spumant tradițional, dar și într-o altă cramă, ca să văd vinuri roșii, complexe. Iar în viitor vreau să pun bazele unei asociații a tinerilor viticultori. Încă nu m-am decis dacă va fi o asociație la nivel regional sau național, dar atunci când am fost la Bruxelles, am descoperit că prin astfel de asociații pot fi derulate sume importante pentru marketing, pentru promovare și e mare păcat că nu folosește nimeni o astfel de oprtunitate.
Comunitatea a fost, și va fi mereu, principalul nostru sprijin. De aceea dorim ca vinurile de Biharia și cele din regiunea Crișana să redevină cunoscute. Regiunea a fost recunoscută încă din evul mediu ca fiind producătoare de vinuri de calitate, iar intenția noastră este să readucem zona în atenția iubitorilor de vin. Biharia și regiunea Crișana au fost zone viticole cunoscute de-a lungul istoriei, tradiția a fost întreruptă din cauza contextului politic și a diferitelor politici agricole. Vrem să repunem zona pe harta vinurilor , să demonstrăm că în Crișana se fac vinuri de calitate.
Vinurile pe care le producem la Biharia sunt făcute exclusiv din strugurii din plantațiile proprii. Tratamentele aplicate viei și vinului sunt cele minime necesare pentru păstrarea sănătății strugurilor și a igienei vinului, în rest lăsăm natura să își urmeze cursul.
– JB: Cum decurge în familia voastră o discuție despre vin? E una pasională?
– B.D.: Deciziile se iau în familie, pentru că și părinții mei au făcut studii de oenologie la Budapesta.
– JB: Mulțumesc frumos !
Trimite articolul
XVinul bun te face fericit.Iata o familie care-si vede calea uitandu-se spre viitor.
Noua generatie recunoaste importanta viniculturii din zona autohtona prin
prisma pasiunii sale ,pein daruirea a totului aducand triummfarea brandului.familiar.
Felicitari si mult succes alaturi de munca pe care o depuneti in aceasta frumoasa indeletnicire.
Chiar daca produce vin, nu a aflat ce este un vin bun decat dupa ce a ajuns in Italia. Macar e sincera. Mult succes!
Succes! De astfel de oameni si initiative avem nevoie, nu de lenesi carcotasi!