Din mâna artistului caligraf Denisa A. Popa ies opere de artă prin aranjarea unor simboluri pe hârtie. În plină eră digitală, tânăra se perfecționează în arta scrisului, a studiat cu artiști caligrafi din străinătate și e gata să-i inițieze și pe alții într-un domeniu care îți poate aduce mari satisfacții și împliniri personale.
„Sunt Denisa, filolog de formație, idealistă cu normă întreagă și îmi doresc să împărtășesc cu tine frumusețea literelor scrise cu penița…Vă spun cu toată sinceritatea că are caligrafia asta cu penița un fel de je ne sais quoi (să nu spun magie) de te face să te cufunzi în ea, să pierzi noțiunea timpului când exersezi și creezi…Pe hârtie ador experiența tactilă a cernelii pe hârtie. Mereu trag cu degetul (după ce s-a uscat cerneala, bineînțeles) peste scris să îmi “simt” caligrafia și altfel fiindcă literele sunt ușor în relief. Acest tip de caligrafie modernă pe care îl execut eu se joacă cu grosimea literelor, iar această alternare de gros-subțire pe hârtie o face să se simtă tare satisfăcător la atingere ”. Așa se prezintă artistul caligraf care ne-a împărtășit cu bucurie din tainele artei care o face fericită.
-Jurnal bihorean: În primul rând te-aș ruga să-mi povestești despre tine și resorturile care determină o tânără, în plină era digitală, să se perfectioneze în arta caligrafiei.
-Denisa Popa: Am descoperit în arta caligrafică o ramură artistică inedită și o văd ca pe un bun mod de dezvoltare personală. Inițial m-a fascinat instrumentul de scris, folosesc un toc oblic și o peniță flexibilă, dar ulterior am rămas pentru modul în care m-a făcut să mă simt.
Arta Caligrafică e despre timpul pe care mi-l dedic mie, e despre acele momente rupte de bruiajul de sarcini și graba de zi cu zi. Mă obligă să încetinesc, să fiu prezentă acolo, doar eu tocul, cerneala și penița, altminteri liniile nu mai sunt precise și corecte.
-J.b: Ce abilități sunt necesare să fii artist caligraf?
-D.P: Aș spune că întâi de toate e nevoie de o doză de curiozitate, dorință de a încerca și dedicare. După acestea se cultivă de la sine răbdarea, atenția la detalii și abilitățile motrice fine.
-J.b: Cum pledezi pentru reîntoarcere în lumea tocului și a peniței, a literelor studiate și scrise cu migală.
-D.P: Lumea tocului și a peniței e acea lume în care te deconectezi de digital și de grijile zilnice pentru a te relaxa și a-ți explora latura creativă. Da, ne aliniem pe o direcție în care ducem mai departe tradiția literelor scrise cu penița, dar entuziasmul și pasiunea pe care o trezesc în tine mi se par, de fapt, că au cel mai puternic impact. E vorba despre satisfacția pe care o simți când faci progrese cu execuția caligrafică și acea mândrie când te uiți la o lucrare caligrafică pe care tocmai ai făcut-o tu.
-J.b: Știi că mulți dintre cei care ar fi tentați să facă pasul spre caligrafiei, dincolo de satisfacția de a vedea literele pictate, s-ar întreba poate : „la ce folosește”?
-D.P: Întâi de toate, e despre schimbările pe care le face în tine. E o provocare în această lume a instant gratification-lui. Caligrafia e despre proces, un proces în care înveți să ai răbdare cu tine fiindcă rezultatele apar în timp. Investești timp, energie și îți cultivi răbdarea pentru a exersa, iar ele se concretizează în rezultate caligrafice palpabile care te fac să fii mândru de tine. La atelierele și cursurile pe care le țin am observat că vin oameni diverși cu mai multă sau mai puțină răbdare, dar toți rămân fascinați și prinși de caligrafie odată ajunși acolo.
E o activitate relaxantă care îți îndreaptă atenția asupra ta, un mod de detașare și de a răspunde la tentațiile digitale, dar lucrările tale caligrafice nu trebuie să rămână maculatură de sertar, le poți împărtăși entuziasmul tău dăruindu-le celor dragi sau aplicându-ți noile abilitați în celelalte activități fie ele cu iz creativ sau nu.
-J.b: Cât de importante sunt instrumentele de caligrafiat? Poate fi intimidant scrisul cu tocul cu peniță?
-D.P: Instrumentele pentru caligrafie nu scriu în locul tău, dar îți pot da mari bătăi de cap dacă nu sunt alese bine pentru stilul pe care vrei să-l execuți. Pe stilul de caligrafie modernă pe care îl execut eu instrumentele de caligrafie se găsesc extrem de greu înspre deloc la noi în țară, deci riscul să le iei pe cele nepotrivite e mare. Lipsa ofertei de materiale bune de la noi din țară m-a determinat să dezvolt un set de caligrafie pentru începători, Ghidul Caligrafului, în care să ofer materialele corecte pentru a putea avea o experiență bună încă de la început, și să îi ajut pe cei care urmează ghidul să intre în lumea literelor învățând să se bucure de proces. Tocul și penița pot părea puțin intimidante la primul contact fiindcă sunt ceva diferit pentru noi, cei născuți după anii ‘90, însă după ce te familiarizezi cu ele și înveți să le mânuiești corespunzător te fac să te îndrăgostești de ele.
-J.b: Ar fi utila studierea caligrafiei în școală? În perioada comunismului se studia, dar nu era predataă de profesioniști în caligrafie. Există legături în creier, conexiuni, care ar putea fi dezvoltate de caligrafie?
-D.P: Dincolo de valențele sale expresive și stimularea creativității, caligrafia și implicit scrisul de mână declanșează într-adevăr un proces cognitiv complex. În procesul scrierii coordonăm cele două emisfere ale creierului și astfel activăm anumite regiuni ale creierului pe care scrisul la calculator nu le antrenează, de aceea scrierea cursivă e atât de utilă. E o coordonare a mâinii, ochiului și intenției până la urmă.
-J.b: Am văzut că experimentezi diferite medii, stiluri și aplicații ale scrierii artistice, de la hârtie la sticlă, lemn și textile. Ce rezultate aștepti și care sunt provocările acestor medii?
-D.P: Fiecare mediu are provocările sale. Caligrafia modernă nu stă doar pe hârtie, îți permite să experimentezi cu forme, instrumente de scriere și nu în ultimul rând aplicații ale caligrafiei, iar asta mă ajută să îmi conturez propria viziune artistică și totodată mă ajută să îmi împărtășesc literele cu ceilalți, să le arat posibilitățile caligrafiei și cât de armonios se poate integra în viața noastră pentru a putea dezvolta această nișă și la noi.
-J.b: Cum arată din perspectiva ta litera perfectă și cât de lung e drumul spre ea…
-D.P: O literă executată cu atenție, în care fiecare linie e trasată cu intenție și pasiune. Pentru a ajunge la o astfel de execuție cred că e nevoie de dedicare, răbdare cu tine și dorința de a îmbunătăți. Eu am descoperit arta caligrafică într-o perioadă în care mă simțeam suprasolicitată, prea intrată în rutină și am găsit în ea un mod creativ de a evada și a mă detașa. Ea nu e doar o deprindere de a scrie generic frumos și îngrijit, ci o ramură a artelor vizuale în care literele sunt conturate expresiv și armonios, e o artă care nu doar că a supraviețuit noilor tipuri de tehnologii când toată lumea a crezut că se va prăbuși, dar a continuat să crească, să se adapteze astfel încât azi suntem martorii unei Renașteri a formelor caligrafice în întreaga lume și sunt mândră că pot duce înainte această tradiție prin activitatea mea.
-J.b: Mulțumim frumos că ne-ai primit în lumea ta!
Citiți principiile noastre de moderare aici!