În interpelare, înregistrată pe 25 martie, deputata liberală de Bihor îi adresa ministrului Grindeanu două întrebări concrete în legătură cu respectivul proiect, care are un impact major asupra legăturii feroviare dintre Oradea și Cluj și mai departe spre București.

Iată textul interpelării deputatei Moș:

“În calitate de deputat PNL de Bihor, doresc să vă aduc în atenție stadiul proiectului de electrificare reabilitare a liniei de cale ferată Cluj-Napoca — Oradea — Episcopia Bihor, finanțat prin PNRR, un proiect vital pentru conectivitatea și economia regiunii de Nord-Vest a României. Deși proiectul beneficiază de un sprijin financiar considerabil din partea Uniunii Europene are un termen clar de finalizare la 31 decembrie 2026, există întârzieri semnificative în implementare. Pe anumite tronsoane, lucrările sunt avansate, însă altele sunt departe de a fi finalizate. Acest decalaj ridică serioase semne de întrebare cu privire la respectarea termenului-limită, iar întârzierea finalizării proiectului ar putea avea consecințe grave asupra absorb!iei fondurilor europene.

În acest context, vă rog să-mi comunicați:

1. Care sunt cauzele întârzierilor în execuția proiectului și cine este responsabil pentru acestea?

2. Ce măsuri concrete veți lua pentru a accelera lucrările astfel încât proiectul să fie finalizat la termen?

Solicit răspuns scris.”

În răspunsul transmis, 9 aprilie, sub semnătura ministrului Transporturilor, la prima întrebare din interpelare se menționează faptul că “problemele care au dus la întârzierea lucrărilor se rezumă la următoarele fapte: necesitatea exprprierii unor terenuri, în vederea realizării lucrărilor definitive; constrângeri generate de zonele înguste de defileu și necesitatea asigurării acceselor pentru comunitățile din zonă; necesitatea realizării unui proiect tehnic care să mențină un echilibru în zona ariilor protejate; interferența (din punct de vedere tehnic- utilaje, personal, constructori, etc.) cu alte proiecte aflate în diferite faze de execuție.”

La cea de-a doua întrebare, privind măsurile concrete pe care ministrul le va lua, în răspuns se evită aspectele concrete, însă seamănă cu vechile angajamente de dinainte de 1989, de genul „vom face totul”.

„Sectorul Proiecte cu Finanțare Externă, din cadrul Companiei Naționale de Căi Ferate „CFR” SA, estimează că, până în luna august 2026 progresul lucrărilor va crește substanțial, astfel încât rata de absorbție în cadrul priuectului va fi una considerabilă. Gradul de realizare a lucrărilor pe lotul 1 Cluj- Napoca- Aghireș și lotul 2 Aghireș- Poieni este unul avansat.

Pentru lotul 3 și 4, Compania Națională de Căi Ferate „CFR” SA va depune toate eforturile pentru deblocarea situației, astfel încât lucrările să avanseze cât mai mult posibil, până la termenul de finalizare a proiectului.” se menționează în răspunsul ministrului Grindeanu.

Potrivit datelor disponibile pe site-ul cfr.ro privind stadiul proiectelor de reabilitare/modernizare infrastructură feroviară, finanțate din fonduri externe nerambursabile la 31 martie, pe lotul 1 Cluj Napoca – Aghireş, cu lungime de 30,411 km, stadiul fizic al lucrărilor a ajuns la 28%, iar stadiul financiar este de 23%, lotul 2 Aghireș- Poieni, stadiu fizic- 37%, stadiu financiar, 30,91%, lotul 3 Poieni- Aleșd- stadiu fizic- 5,57%, stadiu financiar- 12,92%, lotul 4 Aleșd- frontieră Ungaria- stadiu fizic- 11,31%, stadiu financiar- 17,73%. Din analiza datelor oficiale reiese că avansul fizic al lucrărilor pe loturile 3 și 4 față de luna ianuarie este firav, de maxim 1,3%.

Într-o postare pe pagina de socializare din 11 martie, Asociația Pro Infrastructura anunța stadiul lucrărilor, anunțat tot de compania CFR SA, la sfârșitul lunii ianuarie 2025.

„Conform raportului oficial oferit de CFR luna trecută pentru sfârșit de ianuarie 2025, stadiul fizic este 23% pe lotul 1 (Cluj-Aghireșu), 32% pe Aghireșu-Poieni, doar 4,5% pe Poieni-Aleșd (include defileul, zona cea mai dificilă de pe traseu), respectiv 10% pe Aleșd-Frontieră Ungaria.”