Planul de mobilitate urbană, paşaportul oraşului spre finanţări consistente în exerciţiile financiare viitoare, pare făcut, pe alocuri, după ambiţiile deja declarate ale edililor. Acesta reconfirmă „necesitatea” dărâmării celor două aliniamente imobiliare centrale, cu rostul declarat al pietonalizării masive în Centru. Punctează şi utilitatea drumurilor de legătură cu comunele vecine şi obligativitatea investiţiilor în infrastructura de cale ferată sau de piste velo. Documentul va intra în dezbatere publică luna viitoare după care va fi votat în plenul Consilului Local.
Planul de mobilitate urbană se află pe site-ul primăriei, la capitolul politici locale.
Măsuri prioritare
Planul de mobilitate conţine 22 de măsuri considerate prioritare pentru creşterea mobilităţii persoanelor şi mărfurilor în oraş.
„Valoarea totală a acestor proiecte propuse se ridică la 82,7 milioane de euro, în două etape: 2016 – 2020, 50,8 milioane de de euro, restul de rămânând pe perioada 2020 – 2030, până când se întinde şi aplicabilitatea planului de mobilitate”, a precizat viceprimarul Mircea Mălan.
Noi şi reabilitate
Planul conţine reabilitarea a 23 de străzi – 20 centrale (de exemplu Traian Moşoiu, Moscovei sau Postăvarul) plus Octavian Goga, Vlădeasa şi Calea Bihorului. Până-n 2020, cu fonduri din acest program ar mai urma să fie modernizate 25 de străzi de pe deal, de la Ecaterina Teodoroiu în sus. Odată modernizate, aceste străzi ar urma să intre în schema de trasee a OTL.
Planul conţine şi drumul de legătură între Calea Bihorului şi DN 19. „Vrem să construim două noi poduri rutiere, unul peste Crişul Repede, între străzile Plevnei şi Szigligeti Ede şi unul peste Peţa, în zona străzii Feldioarei, urmând să facă legătura cu viitorul Cartier Ceyrat”, a precizat edilul.
Planul se referă şi la reabilitarea Podului Dacia şi a celui de peste Peţa, din zona Universităţii.
Planul prevede construirea a trei noi drumuri de legătură: Oradea – Sînmartin, Oradea – Fughiu şi Oradea – Paleu. Cu schimbarea primarului la Sînmartin, drumul de legătură care trece prin 1 Mai devine un subiect sensibil, din moment ce noul edil comunal a declarat că nu agreează prezentul traseu. „Ei au aprobat prin hotărâre de consiliu acest proiect. Evident că traseul efectiv al drumului nu-l putem noi stabili, va rezulta din studiul de fezabilitate şi din proiectul tehnic”, e poziţia lui Mălan faţă de această problemă.
Achiziţia unui sistem de management a traficului figurează între cele 22 de proiecte prioritare. Complexul de pasaje subterane din Centrul Civic nu e prins în lista de priorităţi, din cauza costurilor foarte mari.
Piste velo utilitare
Vicele a mai spus că planul cuprinde şi amenajarea de piste de biciclete, cu staţii pentru biciclete şi câteva puncte de închiriat biciclete la Gară, în Centru sau la Universitate. „Reţeaua de biciclete a oraşului trebuie să fie una utilă, nu doar de agrement, aşa cum, în bună măsură este azi”, apreciază el.
Mobilitate demolatoare
„Tot în scopul creşterii mobilităţii, vom întocmi proiecte pentru lărgirea străzilor Avram Iancu, de la Piaţa Unirii până la ISU şi Sucevei la 25 de metri”, a mai declarat edilul. Mălan a spus că, în măsura în care vor fi bani la dispoziţie, Primăria ar acoperi şi costul exproprierilor clădirilor, din proiectele cu finanţare europeană. „E o variantă cam optimistă având în vedere situaţia”, e opinia sa.
Astfel, dacă scenariul optimist al edilului devine realitate, e posibil ca orădenii să vadă demolări masive în zona centrală până în 2030.
Citiți principiile noastre de moderare aici!