Propunerea ar urma să funcţioneze asemănător intervenţiilor BNR pe cursul valutar: când inflaţia trece de 5%, măsurile se activează; când scade sub acest nivel, piaţa rămâne complet liberă.

„Sunt de acord să nu mai intervenim în piaţă… aşa cum se întâmplă şi la cursul de schimb al euro, când BNR-ul intervine atunci când cursul euro creşte prea tare, să avem şi noi o legislaţie pe inflaţie”, a declarat Barbu pentru AGERPRES. Ministrul susţine că plafonarea adaosului comercial, introdusă în 2023, a contribuit la reducerea inflaţiei de la 12,8% la 5,5%, în pofida criticilor privind distorsionarea pieţei.

Barbu insistă ca noul mecanism să fie adoptat prin lege în Parlament, pentru a evita acuzaţiile privind intervenţia politică directă în piaţă. „Această lege vreau să fie aprobată în Parlamentul României, nu în Guvernul României”, afirmă acesta, adăugând că îşi doreşte adoptarea ei înainte de expirarea plafonării actuale.

În privinţa scumpirilor din perioada sărbătorilor, ministrul recunoaşte existenţa speculaţiilor din piaţă şi susţine că a solicitat Consiliului Concurenţei verificări ferme. „Anumite înţelegeri între magazinele de retail sau între anumiţi producători… aceste practici comerciale neloiale trebuie să dispară”, subliniază el. Oficialul atrage atenţia şi asupra efectului costurilor mari la energie şi combustibili, care se propagă în preţurile alimentelor şi în inflaţie.

Plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază a fost introdusă prin OUG 67/2023 şi prelungită de mai multe ori, vizând procesatorii, distribuitorii şi retailerii, dar protejând în special consumatorii vulnerabili. Totuşi, preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, avertizează că măsura „nu ar mai trebui prelungită”, deoarece piaţa s-a adaptat, iar scumpirile s-au mutat în alte categorii de produse.

În acest context, inflaţia rămâne ridicată. Datele INS arată o rată anuală de 9,8% în octombrie 2025, cu scumpiri de 10,96% la mărfuri nealimentare, 10,52% la servicii şi 7,57% la alimente. Propunerea ministrului vine astfel pe fondul presiunilor crescute asupra puterii de cumpărare şi al incertitudinilor privind evoluţia preţurilor în 2026.