bihon.ro Web analytics

Speologul cu peştera sub casă

De Camelia Buşu

Speologul cu peştera sub casă

FOTO: TVD
Reactualizat la:
Casa din comuna Roşia a speologului Tudor Rus poate fi un punct de atracţie turistic.
Scris de Camelia Buşu - Casa din comuna Roşia a speologului Tudor Rus poate fi un punct de atracţie turistic.

Tudor Rus este de cinci ani preşedintele Clubului de Speologie Speodava Ştei. În anul 2013 a făcut parte din echipa de speologi care a descoperit picturile rupestre din peştera Coliboaia, pentru prima dată când în Europa Centrală se atestă arta parietală aşa de veche, între 23 000 şi 35 000 de ani. Despre casa lui deosebită şi despre realizările sale, pe Tudor l-a provocat zilele trecute la poveşti Horia Claudiu Dumitraş, şi el fost speolog la C.S. Speodava Ştei, care a realizat o emisiune la televiziunea online TVD, „Poveste din Roşia de Bihor”.

Tudor Rus s-a mutat la Roşia, într-un loc deosebit de pitoresc, pe o bucată de teren pe care o are de la un alt speolog, Viorel Lascu. Înainte acolo a fost un mal de pământ la 45 de grade, care prin anii ’80 a fost exploatat de către mineri. A fost o lentilă de bauxită de suprafaţă. Au rămas doar bolovanii, „stanii” cum le spun localnicii. Casa pe care şi-a făcut-o este de fapt o casă şi o şură din Damiş, vechi de 100 de ani, strămutate şi modificate pe alocuri la dimensiunea geamurilor şi a uşilor. Inedit este faptul că sub casă Tudor are o pivniţă cu o mică peşteră pe care speologul o decolmatează manual de argilă. Peştera are cam 2,5 metri lungime şi 1,5 metri înălţime, şi se dezvoltă în jos. În pivniţă, o parte din rocă a rămas aşa de pe vremea exploatării bauxitei, restul fiind săpat manual de către Tudor.

Casa e făcută din şură, lemnul fiind mai bun, şi mansarda e făcută din vechea casă. Totul e lemn de fag, tăiat cu barda, îmbinat ca acum un secol. La casă a muncit singur, ajutat de prieteni, încercând să păstreze cât mai mult din cadrul natural, stâncile incluzându-le în configuraţia pivniţiei, a casei, a pridvorului. Scara a fost realizată din bolovani de bauxită rămaşi de la exploatare iar geamurile, uşile, laviţele sunt vopsite predominant în verde şi maro, culori tradiţionale în zona Roşia.

La 200 de metri de casa lui Tudor trece galeria principală din peştera Ciur Ponor, peşteră care are în total 22 de kilometri, cea mai mare străpungere hidrologică făcută de speologii români.

„Speologii au intrat prin Ciur Ponor, şi au ieşit şapte kilometri mai jos, în Topliţa de Roşia. Sala Paragina are cea mai mare înălţime din zonă, cam 80 de metri”, îi explică Tudor lui Horia Claudiu Dumitraş.

Amintiri din Speodava

Cei doi au depănat amintiri legate de Clubul de speologie Speodava Ştei. „Eram cu But, cu Petru Brijan, cu Ovi Cuc la Speodava. Ţin minte că am primit chiar o diplomă. Mie îmi ziceau «cumnăţelul» şi mă puneau să mă bag în peşteri mici ca asta din pivniţă, să văd dacă există curent de aer. Aveam 14-16 ani. Îmi amintesc că Ovi (Cuc) venea cu diapozitive din Franţa şi ne arăta ce însemna Occidentul pe vremea lui Ceauşescu. Apoi But, unul dintre cei mai buni profesori de chimie, împreună cu Ghiţă (Brijan) a ştiut să adune generaţii şi să creeze ceva foarte frumos pe timpul lui Ceauşescu. Voi aţi continuat, voi o duceţi mai departe”, spune Horia Claudiu Dumitraş.

La Speosportul din noiembrie 1975 de la Barajul Leşu, a luat naştere oficial Clubul de Speologie „Speodava” Ştei. Fondatori au fost Petre Brijan, Ovi Cuc şi Dorel Sâsână. Doar Dorel Sâsână mai trăieşte, el fiind şi primul preşedinte al clubului din Ştei, unul din cluburile cu tradiţie ale speologiei româneşti. „Cred că suntem în top cinci ca şi rezultate. Avem în jur de 100 de kilometri de galerii explorate şi cartate. Activitatea clubului a fost foarte importantă în anii ’70-’80, cu o mulţime de descoperiri importante: Peştera Izvorul Cornilor – peste 10.000 de metri, avenul Hoanca Urzicarului de la Vîrtop care are 286 de metri adâncime, Avenul din Dealul Secăturii care a ajuns la minus 400 şi la care am contribuit şi eu cu generaţia nouă, apoi Cetăţile Ponorului, «Everestul speologiei româneşti», cum îi plăcea la Briju (Brijan) să spună, în care acum suntem în etapă de recartare şi explorare. Avem membri nu doar din Ştei ci din toată ţara, chiar şi din Slovacia, Polonia, speologi care vin frecvent la activităţile clubului”, explică Tudor, care povesteşte că acum două săptămâni, pe meandrele de argilă de la intrarea în peştera de la Cresuia, a găsit scris de un sepolog francez „merci pour tout”.

Peştera de la Cresuia este şi ea în curs de reexplorare. Speodava şi-a propus să recarteze peştera dar şi să găsească galerii noi, după cum explică Tudor. Anul acesta au găsit cam 100 de metri de galerii noi. Peştera are 550 de metri distanţa aeriană de la intrare la cel mai îndepărtat punct şi peste 10.000 de metri de galerii. „Sperăm să găsim un ponor unde să lucrăm, undeva la doi kilometri, şi atunci peştera poate se va dubla, chiar triplă. Este o peşteră interesantă dar accesul este restrictiv pentru că acolo este şi captarea de apă a localnicilor. Intrăm doar în echipe mici, la înţelegere cu primăria din Curăţele”, spune Tudor. Prin ’86 era visul lui Ghiţă Brijan de a săpa acolo pentru a găsi noi galerii, îşi aminteşte Dumitraş.

La exploatarea de bauxită s-a lucrat din anii ’60 până prin ’98. Au fost în jur de 5000 de mineri care au lucrat în zona Roşia. În 1987 a fost găsită şi Peştera cu Cristale din Mina Farcu, situată în bazinul superior al văii Roşia, parte acum a sitului Natura 2000 Defileul Crişului Repede – Pădurea Craiului (ROSCI 0062).

În peşteri din lume

Tudor Rus a fost şi în America, prin contract de muncă. A lucrat timp de cinci luni în Natural Bridge Caverns, între San Antonio şi Austin, Texas. A lucrat într-o peşteră mare, turistică, cu aproximativ jumătate de milion de vizitatori pe an. A făcut parte dintr-o echipă de lucru din Germania, Cave Lighting, unde şef de proiect este Adrian „Bimbi” Kondacs, fost speolog la Clubul de Speologie Cristal Oradea, care lucrează acolo de aproximativ şapte ani. Scopul a fost de a schimba vechiul sistem de iluminat cu becuri incandescente pe leduri.

Tudor lucrează cu echipa lui Bimbi în fiecare iarnă la amenajări de peşteră, ajungând spre exemplu în Belgia, la una din cele mai mari atracţii turistice din ţară, peştera Han-sur-Lesse, apoi în Spania, în provincia Castellon, la peştera Coves de Sant Josep, care are cel mai lung râu subteran navigabil din Europa. Dar Tudor se întoarce de fiecare dată în ţară pentru că îl loveşte dorul de locurile de aici.

Turism şi tradiţii

Tudor poartă cu mândrie straiţa de Roşia, deşi are rucsăcei de ultimă generaţie. Straiţa o are de la nea Marcu, printre ultimii care mai confecţiona straiţe, care a decedat la 87 de ani şi care până în ultima clipă a vieţii mai realizat aceste obiecte de port. Din nefericire nu prea mai sunt oameni care să facă asemenea straiţe, iar ţăranii din Roşia nu le mai poartă şi sunt contrariaţi când îl văd pe Tudor sau prieteni de-ai lui că le folosesc.

Tudor Rus e bucuros că la Roşia turismul ia amploare. Afluxul de turişti a început de prin 2007, când Viorel Lascu a inaugurat Traditional Casa. Apoi, din 2012, când s-a amenajat Peştera cu cristale din Mina Farcu s-a dezvoltat tursimul, au apărut noi pensiuni. Anul acesta, în toamnă se va face pe Cheile Cuţilor un traseu spectaculos de via ferrata pe care turistul va putea parcurge, cu ham, lonjă de asigurare şi cască, o stâncă de 100 de metri înălţime, trecând de pe un versant al văii pe celălalt, traseu prin care se speră atragerea a cel puţin o mie de turişti pe an. O zonă minunată, care are un mare potenţial turistic şi de care Tudor Rus nu se mai poate depărţi.

1 Comentarii

Your email address will not be published. Required fields are marked *

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici!

  1. dorel sasana says:

    Felicirtari! Perseverenta si seriozitatea sunt cheia succesului in viata.
    Sper sa ne vedem curand-Doru Sasana

  2. BIHON Opinii

    Accident rutier. Ce despăgubiri poți obține? (II)
    Indiferent de locul în care s-a produs accidentul de vehicul - pe drumuri publice, pe drumuri care nu sunt deschise circulaţiei publice, în incinte şi în orice alte locuri, atât în timpul deplasării, cât şi în timpul staţionării vehiculului asigurat, asigurătorul RCA acordă despăgubiri până la limita de răspundere prevăzută în contractul RCA pentru:

    BIHON Ştirile judeţului Bihor

    ,,Ready de party”, cu Mr. Lupu
    Videoclipul a fost lansat, la începutul acestei săptămâni, și este dedicat momentului în care Andrei Lupu s-a îndrăgostit definitiv și irevocabil de hip-hop.

    Bihon CSM Oradea

    Debut fulminant în Europe Cup. Au fost „lei” în fieful „vulturilor”
    CSM CSU Oradea a învins pe Beșiktaș Istanbul în primul meci din Turcia.

    BIHON Ştirile judeţului Bihor

    Procurorul Bogdan Sergiu Chiș, delegat șef la DNA Oradea
    Membrii Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii au decis, în ședința de marți, delegarea pe funcția de șef al DNA Oradea a procurorului Bogdan Sergiu Chiș. 1

    BIHON Ştirile judeţului Bihor

    Cuzap: Album istorico-geografic - o carte de vizită pentru sat și oamenii lui
    Monografia satului Cuzap, adunată într-o lucrare pe cât de elegantă pe atât de plină de conținut, a apărut la finele anului trecut, la editura Ratio et Revelatio.

    BIHON Ştirile judeţului Bihor

    Prefectul - o miză tot mai mare
    Deși rezultatul alegerilor locale, dar și parlamentare, au arătat clar că județul Bihor este dominat copios de către PNL, UDMR insistă în Capitală pentru funcția de prefect. 4

    Bihon.ro logoPentru noi, confidențialitatea Dvs. este importantă

    Noi și partenerii noștri utilizăm tehnologii, cum ar fi modulele cookie, și vă procesăm datele cu caracter personal, precum adresele IP și identificatorii cookie, pentru a personaliza anunțurile publicitare și conținutul în funcție de interesele dvs., pentru a măsura eficiența anunțurilor și a conținutului și pentru a obține informații despre publicul care a văzut anunțurile și conținutul. Faceți clic mai jos pentru a vă da consimțământul privind utilizarea acestei tehnologii și procesarea datelor dvs. cu caracter personal în aceste scopuri. Vă puteți răzgândi și puteți schimba opțiunile în orice moment, revenind la acest site.