Soluția la cererea proprietarilor de terenuri din zona centurii ocolitoare a Beiușului este construirea unui pasaj subteran sau suprateran centurii, astfel încât să aibă acces la proprietățile lor. Demersul vine în momentul în care centura se află în fază de proiectare, iar un astfel de pod sau pasaj nu e prevăzut în proiect. Portavocea proprietarilor, Adrian Ciorna, spune că a avut discuții încurajatoare atât cu echipa tehnică a președintelui Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan, cât și cu echipa de proiect. Adrian Ciorna a inițiat atât o petiție, cât și un protest în Parcul Traian, pentru a fi auzite cererile oamenilor. El are deja experiența unui astfel de demers, încununat de succes, care a avut ca finalitate aprobarea actualului traseu al centurii, în opoziție cu cel dorit de conducerea județului, care trecea prin unitatea militară.
Proprietarii de terenuri riverane centurii ocolitoare Beiuș-Ștei, secțiunea DN 76 , secțiunea de debut Depozit Pantano, intrarea dinspre Pocola și intersecția DN 76 Beiuș, zona Grădinari, au formulat o petiție în șase puncte. Capul de listă este asigurarea trecerilor adecvate pe dedesubtul ori pe deasupra Centurii Beiușului, astfel încât oamenii să poată avea acces la propriile terenuri, „spre cultivare, edificare de proiecte, neîngrădit ca și până acum”. Cei care au terenurile fracturate de centură în două părți, cer să aibă acces facil de la o parte la alta, fără a parcurge kilometri, ori fără a fi nevoiți să treacă peste terenurile altor proprietari.
„Dorim să se asigure accesul peste sau pe sub centură pentru vechiul drum comunal, cu valențe de drum județean în suprafață de 12.700 mp, conform cărții funciare. Acest drum comunal vechi are sute de proprietăți, de numere topo, terenuri agricole riverane direct, sau riverane prin deviații de la alte terenuri care vor fi văduvite de liberul acces. Mare parte din căile de acces au fost distruse de executanții DN 76 , drum aflat încă în lucruu. Momentan, Proiect Transilvania lucrează la planul de situație și am aflat că nu există prevăzut acces pentru așa-numitul drum al Ioanișului. Includerea unor drumuri de servitute pe lângă centura Beiușului, care să asigure accesul riveranilor la proprietăți, spre mărirea potențialului de dezvolare a unor afaceri agricole sau de altă natură, asigurarea unor joncțiuni adecvate între aceste drumuri de servitute și drumurile comunale, județene su cel național, ajustări de traseu acolo unde proiectul inițial ar bloca accesul clienților și angajaților la unele firme importante de la intrarea în Beiuș sunt puncte în petiția noastră. De asemenea, cerem asigurarea unor panouri antifonice în dreptul zonei recreative, altminteri aceasta ar deveni o zonă indezirabilă celor dornici de recreere. Domnule Bolojan, vă rog să nu uitați că pentru multe dintre aceste terenuri s-a plătit preț de sânge în Primul Război Mondial, respectiv preț de temniță, de libertate, pentru cei care s-au opus confiscării pământurilor”, spune Adrian Ciorna.
Beiușeanul susține că o infrastructură de drumuri agricole comunale, bine pusă la punct și bine racordată la drumurile județene și la DN 76 în zona Beiuș, Finiș, Tărcaia, Drăgănești, pe unde trece Centura Beiușului, este un factor important de dezvoltare locală și județeană, până la urmă.
Drum pe banii lui
Drumul Ioanișului – Janosfalva, drumul pe care beiușenii nu-l vor obturat, era mai circulat ca DN 76 înainte de război, între Beiuș și Ioaniș. „Acest drum are doar între Beiuș și UAT-ul următor 2,2 km, iar orice abandonare sau altă soluție cu drumuri prelungite sunt inadecvate. Acesta este un drum istoric. Vă rugăm să luați această decizie de a construi un pod ori un pasaj peste centură, pentru ca acest drum să nu fie obturat pentru sutele de proprietăți aflate de-a lungul acestuia. Conform hărților austro-ungare, acest drum are o lățime de 7 m și pe alocuri chiar de 10 sau 15 m. Domnule președinte Bolojan, acel pod și acel drum bine utilizat va conta enorm pentru dezvoltarea acelei zone, parțial intravilane, parțial extravilane. Dezvoltarea micilor afaceri agricole și nu numai se va putea face doar dacă oamenii nu vor fi stingheriți de fracturarea de terenuri și de împărțirea acelei zone a Beiușului de către centură, fără a avea acces”, insistă Adrian Ciorna. Acest drum urmăreşte pe stânga Crişul Negru, aval de Beiuş, lângă calea ferată din depresiune. Prima localitate este Finiş, cu aproape 3.700 de locuitori. Drumul îşi continuă traseul spre Ioaniş, urmează satul Şuncuiş de Beiuş, iar de aici, o vale permite pătrunderea în munte.
„Nu susțin accesul utilajelor agricole pe centură, pentru a ajunge la proprietăți, fiindcă ne vom trezi cu morți nenumărați… Negocierile cu CJ avansează corect în acest sens, ca și campania de conștientizare. Știu că centura e drum de viteză și am identificat o multitudine de detalii tehnice ale sale în studiul porțiunii Beiuș. Nu dorim să se repete ceea ce s-a întâmplat în cazul celebrului DN 76, când s-a petrecut o bătaie de joc față de riveranii aflați de-a lungul celor 186 km. De la crăparea zidurilor caselor, la podețe de pe care nu poți avea acces în curte, la blocarea (distrugerea) vechiului acces la sute/mii de proprietăți agricole, am avut acolo tot tacâmul. Aceasta fiindcă toată lumea a fost interesată doar de trecerea baștanilor cu mașini scumpe în trafic pe un drum bun, dar a uitat de amărâții de proprietari riverani”, a afirmat Ciorna.
Despre importanța acestui drum al Ioanișului a vorbit și unul dintre riverani, Dan Ardelean, care a scos 10.000 de lei din buzunar, pentru ca drumul să poată fi practicabil.
„Am venit în Beiuș de 35 de ani și aici lângă mine stăteau pensionari care azi nu mai sunt. Îmi spuneau că acest drum a fost drumul Oradiei. Pe acest drum se circula la Oradea. Eu, când mi-am cumpărat acest pământ aici, am mers la autoritățile locale și ne-am rugat: «Haideti, nu ne ajutați?!». Fiindcă era munte de moloz în Beiuș și la stadion, din curățarea malului Văii Nimăieștilor în amonte și în aval. Am găsit înțelegere la fostul viceprimar Dăescu, care ne-a trimis pe acest drum 10 mașini de balastru, nesemnificativ, dar am apreciat gestul. Acest drum nu este drumul lui Dan Ardelean, este drumul beiușenilor care circulă pe-aici, fiindcă au proprietăți. Pe vremuri, pe aici se circula mai mult decât pe șoseaua principală spre Oradea. Prin bunătatea și amabilitatea domnului Ninu Tomele, a domnului Degău, am mai reușit să aranjăm drumul care era un dezastru, un drum de pământ. Ca să fac acest drum, m-a costat 10.000 de lei”, spune Dan Ardelean.
Trimite articolul
XDrumul auto este un fel imprumut cu benzinã, taxe şi maşina ta.
De xe nu se face calea feratã electricã şi frecventatã?
Mereti voi in poola. Luam terenul si construim un nou ghetto acole.
Se extinde planul exproprierii si n judet
In curand toti vom plati aceleasi taxe si impozite marite ca in Orafea
Bai la unele probabil au dreptate dar sa le faca trecere celor care au avut proprietatile separate asta e aberant. Pe centura din oradea sunt rare locurile in care poti traversa pedestru, daca e plina de intersectii si treceri te kci in ea de centura. Daca tre sa faci treceri sub si supra terane la fiecare 50 m(sa nu ‘mearga kilometri’ oamenii) iese o bataie de joc scumpa. Poate ar trebui lasat cum este, eventual vopsi bordurile si tunde iarba. Vad totusi si unele argumente ok in petitia oamenilor.
Bolojan va avea mari probleme cu proiectele, nu din cauza organizarii sau a banilor ci din cauza oamenilor. Pe centura propusa spre felix sunt tot felul de reclamatii, pe toti i-i deranjeaza.
La beius nu se face centura sa se plimbe bashtanii cu ‘molizii’ ci sa se faca atractiva(prin infrastructura, legaturi) zona industriala planuita acolo. Oamenii cu gradinile alea de legume nu au copii? nu doresc sa aiba si operatori economici acolo, toti vor sa devina fermieri?
Cum ziceam, proiectele nu sunt perfecte, suporta observatii si modificari acolo unde vine cineva cu o idee buna si e bine ca se lamuresc INAINTE de constructie. Dar sa reclami proiectul pentru ca iti e afectat accesul la tarlaua din afara orasului e cam prea mult.
Cui nu-i place sa se mute. Bolojan va arata ce inseamna dezvoltare
-
Ne-a fost dor de tine si de prostiile tale. Esti cumva ruda cu Bolojan? Si spune-ne si noua ce dezvoltare ne arata Bolojan? Cum sa ignori dreptul omului la proprietate privata, si cum sa torni cat mai mult beton pe locul spatiilor verzi?
-
Dropu doarme cu chelu.
-
Sunt curios cum vor arata sosele dupa ce vor fi taiati copacii de pe marginea drumurilor, cum spunea Bolo ca din cauza lor se blocheaza circulatia si se produc accidente