Până la mijlocul secolului trecut, în Cresuia exista o adevărată comunitate de scărari. Acum doar trei meșteri mai confecționează scări de lemn și unul singur reconstitue „drumul pâini”. Dumitru Buha e singurul care mai merge cu căruța încărcată de scări prin satele din Bihor.
Traseul pe care îl face se numește „drumul pâinii” fiindcă dădea scările contra pâine. Dumitru Buha spune că a ales să continue tradiția fiindcă se simte în putere și aceasta e o modalitate de a-și câștiga traiul.
„Dacă faci o scară, fă-o cum trebuie, gândește-te la Dumnezeu! …Fac scări din tată-n fiu. Când eram mic mă țineam de pantalonii tatii și mergeam pe lângă el precum mergea cu lucru pă scără. Am furat meseria asta, nu trebuia să-mi spună, să mă învețe: «fă așa, fă așa» Imediat am prins… Când au apărut scările de aluminiu, mi-am dat cu firma în cap. Ziceau unii: «de ce mai trebuie scară de lemn când e de aluminiu. S-au lămurit… Au revenit la scara de lemn. Scara pe care o folosesc are mai mult de 30 de ani și mai poate fi folosită încă 30 de ani”, a povestit Dumitru Buha pentru TTV Oradea.
Țăranul face scări din molid, iar cuiele sunt din tufă de alun. După furtunile care au lovit Bihorul, a avut o perioadă în care a resimțit o criză a lemnului de molid deoarece nu a mai primit aprobare pentru marcaje, pentru că se vindeau doar doborâturile. Acestea însă nu sunt bune pentru scări fiindcă au defecte. Lemnul se marchează după Ziua Crucii, după 14 septembrie, fiindcă atunci îi scade seva. Lemnul e depozitat apoi cu spații între dulapi până primăvara. Dumitru Buha spune că nici nu știe câte scări a făcut timp de 40 de ani singur, iar înainte alături de tatăl său.
Nici acum nu face față cererii, fiindcă oamenii au înțeles că scările de lemn sunt mai sigure, nu alunecă pe parchet, de exemplu. Iar mulți cumpără și fiindcă au înțeles că trebuie să-l susțină pe Dumitru Buha să ducă tradiția mai departe.
Trimite articolul
XScarile din aluminiu de buna calitate au in partea inferioară tampoane de cauciuc pentru antialunecare, sunt testate și rezista peste 600 de kg. portanță. Am văzut cu ochi mei cum se folosește scara din aluminiu care se face dubla pe poziție de schela unde se urca pe ea materiale, doi trei oameni, nimeni nu tine cont de cât rezista. Bine, aici nu ma refer la scarile cumparate din marile magazine de Bricolage pe care le avem prin Oradea( mai puțin Dedeman, acolo scarile sunt cu mult mai groase și mai rezistente) ca și la celelalte. Personal am cumpărat una din aluminiu de 3×7 trepte si sa rupt la 70 de kg.
Traditie si calitate. Felicitari pt acest mod vechi, traditional si eficient de a face si vinde obiecte necesare in gospodarie.
Din pacate traditiile si meseriile mor odata cu cei ce le practica. Toata stima si respectul pentru acest meserias, Dumitru Buha si de ce nu trebuie sprijinit sa duca meseria si traditia mai departe.
Sa vina numai incoace catre capitala de judet, ca sigur se lasa de meserie! Il umfla vreun “bocter” de pe ceva comuna, sau ANAF ca nu are casa de marcat fiscala, Garda de Mediu ca polueaza patrupedele si nu are punguta pt. balega, Rutiera ca poate ii vede la galop pe zona cu indicator max.5km/ora, sau daca are noroc maxim chiar ISCTR si baietii de la CJB cu supratonajele, ca atelajul din imagine sigur are incarcatura pe axe peste norma legala admisa. De ce vreti sa va bateti joc de om? Incurajati-l sa stea acasa si sa faca ceva cerere de ajutor social pt zona defavorizata, ca sigur iese mai castigat omul saracul!