Zilele Muzeului Ţării Crişurilor au continuat cu trei evenimente dedicate Reginei Maria a României, ale căror moderator a fost prof. univ. dr. Gabriel Moisa, managerul instituţiei muzeale orădene. Joi, 8 mai, Georgeta Filitti, membru de onoare al Academiei Române, a susţinut în sala de conferinţe a muzeului orădean conferința „Regina Maria – o româncă adevărată”.
Născută Maria de Edinburgh-Saxa-Coburg-Gotha, prințesă a Marii Britanii și Irlandei și nepoată a reginei Victoria a Regatului Unit, Maria a fost a doua regină a României și soție a regelui Ferdinand I al României. A susţinut şi apărat interesele României dovedind reale calităţi diplomatice. Cu o personalitate puternică, Regina Maria a iubit poporul român. După moartea Regelui Ferdinand și venirea la putere a fiului său, Carol al II-lea, a fost îndepărtată de acesta din viața politică.
Cu prilejul conferinţei, Georgeta Filitti a prezentat cartea „Regina Maria a României. Însemnări zilnice 1932”, apărută anul trecut la București, o ediție îngrijită de domnia sa. Alături de Georgeta Filitti a vorbit despre carte şi dr. Stejărel Olaru, istoric și director al Editurii Omnium.
Georgeta Filitti a precizat că acest volum oferă o cunoaştere nuanţată a personalității Reginei Maria, prezentând şi contextul social și politic al României interbelice.
„Paginile Însemnărilor zilnice sunt o împletire permanentă între consemnarea faptelor cotidiene și mărturisiri cu iz scriitoricesc despre creația literară a Reginei, trăirile și emoțiile ei. Acum, la început de an 1932, regina Maria e preocupată prioritar de asigurarea confortului pentru Ileana, însărcinată cu viitorul arhiduce Ștefan. Și lucrul se vădește anevoios. Carol inventează pretexte la tot pasul: copilul nu se poate naște în România, părinții lui (ca arhiduci austrieci) sunt apatrizi, încât nu le va îngădui să stea mai mult de o lună pe an în arealul românesc. Or, regina Maria, conștientă de modestia materială în care trăia menajul Ileana – Anton, ar fi fost bucuroasă să le dea Copăcenii, să-i țină vara la Balcic și Bran, și iarna cât de mult la Cotroceni. Dacă în public se stăpânește, în taina Jurnalului regina Maria răbufnește. După ce, pe un ton melodramatic, scrie că e «denigrată, calomniată, neînțeleasă, crucificată», conchide în aceeași notă: «Carol nu va fi niciodată un monarh agreabil sau plăcut»”, a punctat academicianul.
Regină şi artistă
Vineri, 9 mai, la Muzeul Ţării Crişurilor, a fost vernisată expoziția „Maria a României, Regină și artistă”. Ocrotitoare a artelor, Regina Maria a României a manifestat şi un real talent în pictura decorativă și designul de interior.
Expoziţia organizată de Muzeul Ţării Crişurilor Oradea – Complex Muzeal împreună cu Muzeul Național Peleş prezintă acuarele pictate de regină ilustrând crini şi maci. A fost expus şi un bust al reginei realizat de sculptorul Dumitru Paina, dar şi macheta statuii din Piaţa Ferdinand din Oradea, intitulată, Regina Maria cu crini, realizată tot de Dumitru Paina în 2015.
Se pot mai admira: albumul omagial, editat la decenalul unirilor teritoriale cu România (1928), cheia omagială reprezentând monumentul ridicat în memoria soldaţilor şi marinarilor americani din Primul Război Mondial, care pe spate are dedicaţia în limba engleză pentru Regina Maria, o casetă de argint cu interiorul din lemn natur, gravată cu inscripţia Marie, o savonieră sau un bol aurit.
Expoziţia este bogată în fotografii de epocă înfăţişând familia regală în diferite ipostaze sau la diferite evenimente, înclusiv vizita suveranilor României la Oradea în 23 mai 1919.
La vernisaj, dr. Narcis Dorin Ion, director general al Muzeului Național Peleș, a făcut o scurtă trecere în revistă a vieţii Reginei Maria, începând cu anul 1892, când se căsătoreşte cu moştenitorul Coroanei României.
Regina a iubit frumosul, artele, a fost pasionată de flori şi de reşedinţele sale, pe care le-a numit „case de vis”. În 1902 a devenit patroana societăţii „Tinerimea Artistică”, printre membrii acesteia numărându-se, printre alţii, pictorii Ştefan Luchian, Arthur Verona sau sculptorul Fritz Stork. Regina a expus acuarele alături de artişti consacraţi. De asemenea, a patronat şi Societatea „Domniţa Maria”, care a deschis un atelier la Bucureşti, unde s-au creat cele mai frumoase covoare tradiţionale. Regina Maria a realizat şi schiţele a mai multor piese de mobiliar şi s-a implicat şi în modificarea „caselor de vis” de la Bran, de la Balcic, de la Copăceni sau Scroviştea, îmbogăţindu-le cu elemente româneşti.
„Regina, care a avut un rol important în istoria noastră, trebuie preţuită pentru tot ce ne-a lăsat ca amintire, ca moştenire sprirituală”, subliniază dr. Narcis Dorin Ion.
A fost şi o scriitoare talentată, creația ei literară cuprinzând povestiri, evocări, romane, volume memorialistice. Lucrările literare au fost scrise în limba engleză și traduse în română, câteva dintre traduceri aparținându-i lui Nicolae Iorga.
„Dacă veţi parcurge viaţa Reginei Maria veţi vedea că ea tot timpul a tins spre lucrul bine făcut, fie că a fost vorba de o grădină, fie că a fost vorba de decorarea unei camere. Această strădanie a lucrului bine făcut trebuie să o înţelegeţi extins asupra întregului ei comportament. Totuşi e «românca», pentru că mie îmi place să o numesc ca atare, care în permanenţă a căutat să îi apropie pe oameni, nu să îi dezbine”, a concluzionat academicianul Georgeta Filitti.
Expoziția va putea fi vizitată până în 6 iulie, de marți până duminică, între orele 10.00-18.00.
Citiți principiile noastre de moderare aici!