„Prioritatea noastră absolută este siguranța oamenilor”, a declarat ministrul, subliniind că intervenția autorităților este centrată pe protecția imediată a persoanelor afectate.

Acesta a precizat că statul acționează coordonat pentru gestionarea situației din teren: „Am dispus mobilizarea de urgență a structurilor specializate, astfel încât echipele să fie prezente în teren și să acorde tot sprijinul necesar”.

În paralel, Ministerul Muncii a anunțat că în celula de criză sunt implicați reprezentanți ai ANPIS, ai ANPDPD, precum și Corpul de control al ministrului.

Instituția a transmis că a luat act de acțiunile desfășurate de DIICOT și că prioritatea imediată este relocarea în siguranță a persoanelor vulnerabile, precum și evaluarea individuală a fiecărui caz.

„Respectăm atribuțiile organelor de anchetă și sprijinim toate demersurile necesare. În astfel de momente, statul trebuie să intervină rapid și ferm, iar oamenii vulnerabili trebuie protejați”, a mai transmis ministrul interimar.

Totodată, președinta ANPDPD, Alexandra Zară, se află deja în județul Bihor, unde sprijină autoritățile locale în identificarea unor soluții de cazare și îngrijire adaptate nevoilor fiecărei persoane.

Ministerul Muncii a dispus, de asemenea, mobilizarea de urgență a Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Bihor și a structurilor județene ale ANPIS, pentru intervenție directă în teren și coordonarea procesului de relocare în condiții de siguranță.

Reacții după intervenția DIICOT în Bihor: acuzații, neîncredere și întrebări despre rolul statului

Postarea ministrului interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, privind activarea celulei de criză în urma intervenției DIICOT în județul Bihor, a generat un val amplu de reacții în mediul online, multe dintre ele critice față de modul în care statul a gestionat situația persoanelor vulnerabile.

O parte dintre comentarii pun sub semnul întrebării responsabilitatea instituțiilor publice în trimiterea sau transferul acestor persoane către centrele vizate de anchetă, ridicând întrebări despre lipsa unor verificări prealabile și despre rolul autorităților în protecția reală a beneficiarilor.

„Dar totuși domnule Dragoș Pîslaru de ce statul încă trimitea bolnavi, bătrâni, oameni ai nimănui știind de acest centru unde acest om oferea îngrijiri ‘în ilegalitate’? De ce nu vă asigurați înainte de a-l investiga că instituțiile statului au făcut ce trebuia pentru acei oameni…?”, este unul dintre comentariile apărute la postare.

Alte reacții exprimă confuzie și neîncredere, sugerând că situația este una complexă și că persoanele internate acolo ar fi fost, în unele cazuri, abandonate din lipsa alternativelor în sistemul public: „Eu totuși nu știu care este adevărul acolo… oameni care nu mai aveau pe nimeni sau erau refuzați de familii și de spitale… debarcați acolo”.

O altă parte a comentariilor critică direct autoritățile și politicile sociale, invocând nemulțumiri mai vechi legate de sprijinul acordat persoanelor cu dizabilități și de percepția asupra utilizării resurselor publice.

Există și opinii care contestă schimbarea de poziție a autorităților față de furnizorul de servicii aflat acum în centrul anchetei: „Ultimul refugiu pentru oamenii pentru care statul nu a putut să ofere soluții este târât în noroi… 20 de ani a fost bun, iar acum nu mai este?”.

Alte comentarii fac comparații cu scandaluri anterioare din sistemul de protecție socială și exprimă neîncredere generală în instituțiile statului: „Nu mai am încredere deloc în autorități… totul seamănă cu alte cazuri din azile”.

În același timp, unele reacții solicită prudență și o analiză mai echilibrată a situației, subliniind că persoanele vulnerabile ar fi fost adesea direcționate din spitale către astfel de centre în lipsa unor alternative.

„De cele mai multe ori erau duși direct din spitale… sper să existe un dialog onest și să fie investigate și instituțiile din județele de proveniență”.

Contextul rămâne în atenția autorităților, în timp ce Ministerul Muncii continuă evaluarea situației din teren și procesul de relocare a persoanelor afectate.

Noua procedură, introdusă prin Ordonanța de Urgență nr. 7/2026, transferă organizarea testului de la structurile poliției rutiere către serviciile publice comunitare de permise și înmatriculări auto. Practic, în loc să se prezinte la sediile poliției rutiere, șoferii vor susține evaluarea la ghișeele și centrele specializate ale serviciilor de permise.

Măsura marchează o schimbare administrativă semnificativă, menită să uniformizeze procedura la nivel național și să simplifice fluxul de gestionare a solicitărilor.

Testul are două roluri distincte în sistemul sancțiunilor rutiere. În primul rând, el poate fi susținut opțional de către conducătorii auto care doresc reducerea cu o treime a perioadei de suspendare a permisului, aplicată în urma unor abateri contravenționale. Pentru a beneficia de această facilitate, șoferii trebuie să aibă o vechime de cel puțin un an de la obținerea permisului și să dovedească achitarea tuturor amenzilor rutiere restante.

În al doilea rând, testul devine obligatoriu în anumite situații grave. Este cazul conducătorilor auto sancționați pentru fapte precum conducerea sub influența alcoolului, nerespectarea regulilor de prioritate, depășiri periculoase sau trecerea pe culoarea roșie a semaforului, atunci când aceste abateri au dus la accidente soldate cu pagube materiale. Obligația intervine și în situațiile în care permisul este suspendat pentru o perioadă de 180 de zile.

Sentința de condamnare dată de Judecătoria Salonta a rămas definitivă pe 26 iunie, când apelul formulat de Kovács a fost respins. Însă când s-au dus să-l ridice și să-l ducă la Penitenciarul din Oradea, polițiștii nu l-au găsit la domiciliu, astfel că l-au dat în urmărire națională.

Bărbatul a fost prins trei zile mai târziu, în Batăr, de polițiștii Secției nr. 9 de Poliție Rurală Cefa și predat Penitenciarului Oradea.

S-ar fi drogat fără să știe

Rudolf Kovács a fost inculpat pentru fapte pe care le-a comis în seara de 11 iunie 2024, pe drumul județean 795, în zona localității Gurbediu. Mai întâi, în jurul orei 20:00, a fost oprit de un echipaj de Poliție care l-a pus să sufle în aparatul Drugtest. Acesta a indicat că bărbatul de 35 de ani ar fi consumat canabis, motiv pentru care a fost dus la Spitalul Municipal din Salonta, unde probele biologice au confirmat rezultatul testului făcut de agenți. Drept urmare, i-a fost reținut permisul de conducere și i s-a interzis să mai urce la volan.

Însă, în aceeași seară, în jurul orei 23:55, Kovács a fost prins din nou la volan, în aceeași zonă în care a fost oprit prima dată. Polițiștii au reluat testarea bărbatului și l-au dus din nou la spital, unde buletinul de analiză toxicologică a indicat o valoare pozitivă la marijuana. Astfel, pe lângă acuzația de consum a substanțelor interzise, bărbatul a fost inculpat și pentru că a condus după ce permisul i-a fost ridicat de polițiști.

În timpul anchetei, Rudolf Kovács nu a recunoscut faptele pentru care i-a fost întocmit dosar penal. El a susținut că ar fi consumat substanțele psihoactive din culpă: ar fi fumat o țigară, în care nu ar fi știut că e marijuana, la o întâlnire cu un văr de-ai lui și cu iubita acestuia, în Gurbediu. Cât despre faptul că s-a urcat din nou la volan după ce i-a fost suspendat permisul, a explicat că s-a aflat într-un loc unde izbucnise un scandal și, fiindu-i frică, a preferat să plece de acolo cu mașina.

Experții: drogul i-a afectat capacitatea de a conduce

În timpul procesului de la Judecătoria Salonta a fost realizată expertiză medico-legală, ocazie cu care specialiștii din Cluj-Napoca au stabilit că substanța psihoactivă găsită cu ocazia testării lui Kovács „avea aptitudinea de a-i afecta capacitatea de a conduce autovehiculul pe drumurile publice” în seara în care a fost oprit de polițiști.

Bărbatul și-a recunoscut în cele din urmă infracțiunile comise și a fost condamnat la un an și patru luni de închisoare, cu executare, pentru conducere sub influența substanțelor psihoactive. În plus, a fost obligat să achite o amendă penală de 2.250 de lei, pentru că a șofat fără permis. „Prin repetarea comportamentului periculos, în pofida avertismentelor și a măsurilor legale anterior dispuse, instanța apreciază gravitatea faptei la nivel ridicat, având în vedere că, deși nu a fost implicat un eveniment rutier cu victime, punerea în pericol a siguranței publice este evidentă și constituie un indicator relevant al culpabilității inculpatului”, se arată în sentința Judecătoriei Salonta.

Instanța a ținut cont și de antecedentele lui Rudolf Kovács, care a fost condamnat în octombrie 2022, în Belgia, la 40 de luni de închisoare pentru furt prin efracție și constituirea unui grup infracțional organizat.

– nu necesită evaluare de mediu, urmând a fi supus procedurii de adoptare fără aviz de mediu.

Observaţiile şi comentariile publicului interesat privind decizia etapei de încadrare se trimit în scris la Agenţia Naţională pentru Mediu şi Arii Protejate – Direcția Județeană de Mediu Bihor, municipiul Oradea, B-dul Dacia, nr. 25/A, telefon: 0259.444.590, fax: 0259.406588, e-mail: office@djmbh.anmap.gov.ro în zilele de luni – joi, între orele 9-16, vineri între orele 9-14, în termen de 10 zile calendaristice de la data apariţiei anunţului.

CH 28240

„În procesul de fabricație al aparatelor de cafea ar fi fost utilizate componente însușite, în mod ilegal, din fabrica deținătorului dreptului de marcă, situată pe teritoriul României, precum și componente provenite din deșeuri electronice achiziționate din alt stat membru al Uniunii Europene. În vederea punerii în funcțiune a aparatelor, pe acestea, ar fi fost instalate, fără drept, softurile ce ar fi aparținut titularului mărcii”, se arată într-un comunicat al Poliției Române.

foto: Aparate de cafea contrafăcute, fabricate și vândute online în România, 30.06.2026

Ulterior, suspecții ar fi vândut aparatele pe site-uri proprii, prezentându-le ca fiind produse noi și oferind în acest sens garanție și mentenanță. Prețurile cerute erau net inferioare celor cu care erau comercializate produsele originale oferite de distribuitorii autorizați.

În acest fel, deținătorul mărcii ar fi suferit un prejudiciu de 1,3 milioane de lei.

Oficialii Poliției Române au precizat că la percheziții participă polițiști judiciariști din cadrul Direcției de Investigare a Criminalității Economice și de la inspectoratelor județene din Bihor, Hunedoara, Gorj și Timiș, sprijiniți de echipe de intervenție din cadrul Grupării Mobile de Jandarmi Timișoara.

„Statul ne-a luat prin surprindere. Am aflat astăzi că sunt cercetat penal, inclusiv pentru constituirea unui grup infracțional organizat. Se verifică toate casele în care sunt cazați beneficiarii. Sunt sute de oameni aici și verificările au loc pentru că am găzduit aproximativ 400 de persoane. După 20 de ani au descoperit că am 400 de oameni. Au venit să cerceteze și este normal să facă acest lucru.

Știu că ministrul a depus anul trecut o plângere la Parchet. Probabil s-au pregătit și cu locuri unde să îi ducă. Deocamdată verifică documentele, iar ulterior este posibil să îi preia și să îi mute în alte centre.

Eu le trimit solicitări de aproape un an, prin care îi rog să vină să preia beneficiarii. Nu am nevoie de avocat, deși am acest drept. Nu am nimic de ascuns și nu mă consider vinovat.

Avem sute de oameni în control de la DIICOT. Sunt câteva zeci la Tina, alții la Incești și alții la Dumbrava”, a declarat Viorel Pașca, în EXCLUSIVITATE pentru bihon.ro

I se trage de la cazul Mehedinți

Potrivit informațiilor obținute de Bihon.ro, pe numele samariteanului ar fi fost depusă o plângere în urma incidentului din iulie anul trecut, când acesta ar fi transportat mai mulți bolnavi înapoi la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Mehedinți.

În prezent, rămâne neclar unde vor fi duși beneficiarii în cazul în care autoritățile vor decide evacuarea lor din centrele administrate de Pașca. Potrivit informațiilor existente, centrele DGASPC din țară nu dispun de suficiente locuri disponibile, acesta fiind și unul dintre motivele pentru care mai multe instituții ale statului ar fi apelat de-a lungul timpului la Viorel Pașca pentru preluarea și îngrijirea persoanelor fără aparținători sau fără posibilitatea de a fi internate în alte centre.

FOTO: Imagini din timpul perchezițiilor

De asemenea, rămâne de urmărit modul în care vor acționa anchetatorii, în condițiile în care beneficiarii figurează cu acte în centrele lui Viorel Pașca. O eventuală relocare ar putea ridica probleme, mai ales în situația în care unii dintre aceștia nu își vor da acordul să părăsească locurile în care sunt cazați.

Bihoreanul Viorel Pașca, supranumit și „Bunul Samaritean”, este cunoscut pentru activitatea sa de îngrijire a persoanelor nevoiașe și fără adăpost în mai multe centre din județul Bihor.
Absolvent al unei școli profesionale, acesta a lucrat în anii ’90 ca asistent social, iar ulterior a început să găzduiască și să îngrijească oameni ai străzii în propria locuință din Dumbrava, județul Bihor.

De-a lungul anilor, numărul persoanelor aflate în grija sa a crescut constant, ceea ce l-a determinat, împreună cu familia, să extindă spațiile de cazare. În prezent, în casele administrate de Viorel Pașca din Dumbrava, Incești și Tinca sunt îngrijite aproximativ 400 de persoane fără locuință, multe dintre ele bolnave, fără aparținători sau fără posibilitatea de a beneficia de un loc în centrele de asistență socială de stat.

Bihor i-a salvat, Mehedinți i-a abandonat: bolnavi psihic lăsați în stradă, sub ochii Poliției!

Acuzații grave

Anchetatorii au explicat că investigațiile au fost declanșate în urma sesizării din oficiu a Direcției Investigații Criminale din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române.

„Începând cu anul 2020, un suspect, în vârstă de 55 de ani, (Viorel Pașca – n. red.) în calitate de lider, împreună cu alți trei suspecți, a constituit, pe criterii familiale, o grupare de criminalitate organizată, structurată, la care au aderat și pe care au sprijinit-o alți șapte membri, în scopul obținerii de foloase patrimoniale din activitatea de exploatare a unor persoane vulnerabile”, au detaliat reprezentanții DIICOT și ai Poliției.

Aceștia au explicat că, sub aparența furnizării unor servicii sociale, medicale, de îngrijire și protecție, disimulate prin folosirea ca paravan a unei asociații umanitare și de caritate, Pașca și persoanele vizate de anchetă ar fi indus în eroare „donatori, aparținători și alte persoane interesate de oferirea serviciilor de îngrijire, pentru a obține importante sume de bani din donații, sponsorizări, contribuții, dar și pensii, indemnizații de handicap, beneficii sociale, ajutoare pentru combustibil, ajutoare de înmormântare, precum și alte venituri ori prestații sociale cuvenite victimelor”.

Astfel, Viorel Pașca este acuzat că, între 2020 și iunie 2026, ar fi adăpostit sute de persoane despre care anchetatorii spun că se aflau în stare de vădită vulnerabilitate, aveau dizabilități psihice, nu se puteau apăra și nu își puteau exprima voința „și pe care le-au menținut într-o stare de dependență și aservire”.

Persoanele în cauză erau aduse din spitale și direcții de asistență socială din mai multe județe, și au fost găzduite în imobile situate în comunele Holod, Ceica, Tinca și Lăzăreni sub aparența oferirii unor servicii de îngrijire de specialitate, tratament și asistență socială. Cel care le-ar fi adus era Pașca, susțin anchetatorii, care au arătat că acesta „nu deținea capacitatea legală, organizatorică și profesională necesară pentru o astfel de activitate, așa cum stipulează Legea nr. 292/2011 privind asistența socială”.

„Actul normativ prevede că, pentru a acorda servicii sociale pe teritoriul României, furnizorii, indiferent de forma lor juridică, trebuie acreditați în condițiile legii, precum și faptul că serviciile sociale, indiferent dacă sunt acordate de furnizori de servicii sociale publici sau privați, pot funcționa pe teritoriul României numai dacă sunt licențiate în condițiile legii”, au precizat anchetatorii.

Prejudiciu de 13 milioane de lei

Conform DIICOT și polițiștilor din cadrul Direcției de Investigații Criminale, pe parcursul perioadei cât erau găzduite în locuințele din Bihor, persoanele considerate victime de către anchetatori „au fost menținute într-o stare de dependență și aservire, fără să le fie asigurate condițiile minime necesare protejării sănătății, demnității și integrității lor fizice și psihice, întrucât nu au beneficiat de îngrijire constantă și adecvată stării medicale și diagnosticului psihiatric, nu au fost supravegheate permanent”. În plus, nu ar fi beneficiat de tratamentul medicamentos necesar afecțiunilor de care sufereau ori acestea le era administrat necorespunzător, fără respectarea indicațiilor medicale și de către un personal necalificat și insuficient.

„Investigațiile efectuate au arătat că, persoanele vătămate, care au decedat în spațiile deținute de către grupul infracțional organizat au fost înhumate pe un teren situat în proximitatea cimitirului greco-catolic, sumele acordate ca ajutor de înmormântare fiind încasate de către grupare”, se arată în informările DIICOT și Poliției Romnâne.

Anchetatorii au calculat că în cei 6 ani cât a funcționat „mecanismul infracțional” s-a creat un prejudiciu de peste 13 milioane de lei, sumă care reprezintă „fonduri și venituri deturnate de la destinația lor legală și utilizate în interesul grupului infracțional organizat”.

Spital mobil pentru evaluarea bolnavilor

La perchezițiile din Bihor participă specialiști de la Institutul Național de Criminalistică, polițiști din Bihor, Alba, Sibiu, Cluj și Mureș și jandarmi de la Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei și din cadrul Grupării de

Jandarmi Mobilă Cluj Napoca. În plus, sunt prezenți și specialiști ai Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, dar și medici și asistenți medicali de la Institutul Național de Medicină Legală ”Mina Minovici” și ai institutelor de medicină legală Cluj, Mureș și Iași.

Acestora li se adaugă psihologi și specialiști în consilierea psihologică a victimelor, din cadrul Departamentului pentru Situații de Urgență al MAI și ai Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, care asigură suport logistic cu autospecialele pentru transport personal și victime multiple.

„Pentru un răspuns medical adecvat și rapid în acordarea asistenței de specialitate pentru persoanele identificate în cadrul activităților de urmărire penală, a fost constituit un spital mobil încadrat cu personal medical și dotat cu echipamentele necesare evaluării și acordării de îngrijiri medicale de urgență”, au transmis anchetatorii.

Personalul medical se ocupă de trierea persoanelor cu probleme de sănătate, de asigurarea asistenței medicale de urgență, examinarea fizică și preluarea acestora în condiții de siguranță.

Procurorii DIICOT, împreună cu specialiștii din alte instituții, au dispus măsuri necesare pentru relocarea persoanelor vulnerabile în centre de asistență și îngrijire, capabile să asigure condiții adecvate de protecție, supraveghere și recuperare.

COMUNICAT DE PRESĂ PNRR: Fonduri pentru România modernă și reformată!

S.C. FORELIT S.R.L. anuntă finalizarea activitatilor proiectului “Digitalizarea Forelit SRL”, finantat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, Pilonul III. Creștere inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare și inovare, precum și o piață internă funcțională, cu întreprinderi mici și mijlocii (imm-uri) puternice, COMPONENTA C9. Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare, INVESTIȚIA I3. Scheme de ajutor pentru sectorul privat, MĂSURA 1. Schemă de minimis și schemă de ajutor de stat în contextul digitalizării IMM-urilor, Digitalizarea IMM-urilor – grant de până la 100.000 euro pe întreprindere care să sprijine IMM-urile în adoptarea tehnologiilor digitale.

Apel de proiecte gestionat de MINISTERUL INVESTIȚIILOR ȘI PROIECTELOR EUROPENE, în calitate de coordonator de reforme și/sau investiții pentru Planul Național de Redresare și Reziliență, finanțat din fonduri europene prin Planul Național de Redresare și Reziliență al României.

Numele beneficiarului Forelit SRL, cu sediul in localitatea Salard, Sat Salard, nr. 734A, Judetul Bihor, număr înregistrare la Registrul Comerțului: J5/22691/1992, C.U.I.: 55758.

Locația de implementare: Romania. Regiunea Nord-Vest, Sat Salard, nr. 734A, Judetul Bihor, cod postal 417450

Numele proiectului de investiție: Digitalizarea Forelit SRL Cod proiect: 4459.1./i3/c9 Contract de finanțare: 4459/I3/C9

In urma implementarii proiectului, a creșcut competivitatea pe piață a societății Forelit SRL, prin adopatarea tehnologiilor digitale, prin

• Achizitia de aplicații software ERP si software licente, achizitie hardware, realizare retea wireless LAN, creative cloud si servicii de audit tehnic;
• Finalizarea cursurilor de competență digitală pentru instruirea personalului;
• Creșterea productivității muncii în anul 3 de durabilitate cu minimum 20%.

Valoarea totală a proiectului: 627.790,06 lei Valoarea finanțare nerambursabilă: 473.286,00 lei

Data începerii și finalizării proiectului: 21.03.2025-30.06.2026

Date de contact: Persoana de contact: Guba Jozsef-Rolland Telefon: 0733022590

Email: gj@forelit.ro

Advertorial CH28235

Bihon.ro: Provii dintr-o familie de sportivi, ambii tăi părinți fiind foști baschetbaliști de performanță. Când ai început să practici sportul și cu ce ai început?

Titus Nicoară: Am început să practic înotul la 4 ani, la doamna antrenoare Georgeta Schier. Ulterior, am trecut la tenis de câmp și baschet.

Bihon.ro: Când s-a făcut despărțirea dintre tenis și baschet? Cum ai ales baschetul?

Titus Nicoară: Despărțirea dintre tenis și baschet s-a produs în clasa a VIII-a, când urma examenul de capacitate și nu mai aveam timp să practic ambele sporturi în paralel. Fiind un sport de echipă, am ales baschetul, având și foarte mulți colegi de școală în echipă cu mine.

Bihon.ro: Ești singurul sportiv bihorean care a fost campion național la două sporturi diferite: tenis și baschet. La care dintre ele a fost mai greu să performezi?

Titus Nicoară: Fiecare sport are specificul lui, dar consider că în baschet totul s-a întâmplat mult mai natural. Cel puțin în primii ani de juniorat, îmi era destul de ușor să reușesc ceea ce mi-am propun pe teren. Consider că tenisul este mult mai greu la nivel psihologic și de aceea cei care performează în acest sport merită toată aprecierea.

Bihon.ro: Fiul tău, Rafael, practică vreun sport? Ți-ar plăcea să devină baschetbalist, la fel ca tatăl și bunicul său?

Titus Nicoară: Fiul meu a practicat înotul, atletismul, iar acum face fotbal. Este strict decizia lui ce cale va dori să urmeze. Sunt alături de el la fiecare pas, dar încerc să nu-i influențez deciziile.

Bihon.ro: Ai pus umărul la renașterea baschetului masculin orădean, la echipa CAO Oradea, unde ai jucat împreună cu tatăl tău. Ce a însemnat această experiență, să fii coechipier cu tatăl tău?

Titus Nicoară: A fost o experiență inedită. Eram cumva obișnuit cu această postură , deoarece in fiecare zi de marți și vineri jucam împreună la „old boys” alături de alți foști jucători de renume, unde am învățat o mulțime de lucruri, chiar dacă la acel moment nu conștientizam acest lucru. Aș putea spune că primul an al echipei CAO Oradea a fost unul special. Ambiția unor foști baschetbaliști emblematici, combinată cu energia unor tineri entuziaști, a făcut să ajungem până la turneul final de promovare.

Bihon.ro: Ai jucat la mai multe echipe, din țară și din străinătate. La care dintre ele te-ai simțit cel mai bine?

Titus Nicoară: Fiecare echipă a avut un rol foarte important în dezvoltarea mea ca sportiv și am amintiri frumoase de peste tot unde am evoluat, chiar dacă uneori rezultatele poate nu au fost pe măsura așteptărilor. Îmi este imposibil să aleg una sau doua. Oradea ocupă un loc special cu siguranță, pentru că aici a început cariera mea profesionistă și mereu m-am simțit bine să joc acasă.

Bihon.ro: Care a fost antrenorul cu care te-ai înțeles cel mai bine?

Titus Nicoară: Am avut în general o relație bună cu toți antrenorii cu care am lucrat, dar dacă ar fi să aleg unul singur, acesta ar fi Bruno Soce, la Gaz Metan Mediaș. A avut încredere în mine într-un moment important pentru orice tânăr baschetbalist. în jurul vârstei de 21-22 de ani, când este foarte greu să te impui la nivel de seniori. Fără reguli cu jucător autohton pe teren sau alte condiționări de regulament, el nu a avut nicio emoție să mă lase să evoluez multe minute, având și rezultate foarte bune împreună.

Bihon.ro: Care sunt cele mai frumoase amintiri din cariera ta de peste două decenii din baschet?

Titus Nicoară: Îmi este greu să restrâng la „doar câteva” momentele frumoase din 20 de ani de carieră. Aș enumera pe scurt trofeele câștigate, finala din 2014 jucată cu CSM CSU Oradea (vs. CSU Asesoft Ploiești – n.red.), Campionatul European U18 de la Sibiu și unele victorii cu echipa națională.

Bihon.ro: Care sunt cele mai mari regrete, cele mai mari neîmpliniri?

Titus Nicoară: În general nu am regrete, dar dacă ar fi să aleg unul, acela a fost ratarea calificării la Campionatul European din 2015. Cu 4 victorii din 5 meciuri în grupa de calificare puteam fi calificați cu un meci înainte de finalul grupei. Jocul rezultatelor și ghinionul au dus însă la ratarea calificării. Ar fi fost o performanță istorică pentru baschetul românesc și un rezultat remarcabil pentru acel grup de jucători.

Bihon.ro: Care sunt jucătorii cu care ai colaborat cel mai bine din echipele la care ai jucat?

Titus Nicoară: Am să aleg jucătorii cu care am colaborat foarte bine pe teren: Daniel Dillon la CSM CSU Oradea, Pankracije Barac la CSA Steaua București și Ivan Ivanovic la Gaz Metan Mediaș.

Bihon.ro: Ai revenit la clubul la care ai debutat, în postul de team manager. Care sunt atribuțiile concrete în noua ta funcție?

Titus Nicoară: În principal mă voi ocupa de organizarea și coordonarea aspectelor administrative și logistice ale echipei. Mă voi asigura că toate aspectele organizatorice funcționează eficient, astfel încât antrenorii și jucătorii să se poată concentra doar pe performanța sportivă.

Bihon.ro: Ce îți propui să realizezi ca team manager al CSM CSU Oradea?

Titus Nicoară: îmi propun să fiu un punct de sprijin pentru echipă, să asigur o organizare fără sincope, o comunicare eficientă și cele mai bune condiții pentru ca jucătorii si antrenorii să obțină performanțe la cel mai înalt nivel. Având aceste condiții îndeplinite, rezultatele nu vor întârzia să apară, iar performanța va fi o consecință firească.

Bihon.ro: Ce dorești să le transmiți suporterilor echipei noastre?

Titus Nicoară: Le mulțumesc pentru susținerea constantă și pentru atașamentul pe care îl arată față de echipă. Îi așteptăm în număr cât mai mare la sală, deoarece sprijinul lor este extrem de important pentru noi. Suporterii sunt o parte esențială a echipei, iar energia și prezența lor ne motivează zi de zi să devenim mai buni.

Dacă proiectul va deveni lege, pe etichetele sticlelor de apă va trebui să fie menționată în mod clar categoria produsului – apă de izvor sau apă de masă – precum și localitatea și județul în care se află sursa de captare. Obligația s-ar aplica tuturor produselor comercializate în România, inclusiv celor importate din alte state membre ale Uniunii Europene.

Potrivit prevederilor propuse, informațiile privind proveniența apei vor trebui să corespundă documentelor deținute de producători, care vor avea obligația de a demonstra autenticitatea datelor înscrise pe ambalaj.

Un alt element nou îl reprezintă informarea consumatorilor cu privire la tratamentele aplicate apei înainte de îmbuteliere. În situațiile în care legislația impune declararea acestor proceduri, ele vor trebui menționate explicit pe etichetă. În schimb, dacă apa nu a fost supusă unor astfel de tratamente, producătorii vor putea preciza acest lucru printr-o mențiune clară.

Inițiatorii proiectului susțin că, în prezent, modul în care sunt prezentate informațiile despre proveniența și procesarea apei diferă de la un produs la altul, ceea ce poate crea confuzii în rândul cumpărătorilor. Prin standardizarea etichetării, consumatorii ar putea compara mai ușor produsele și ar avea la dispoziție informații relevante înainte de achiziție.

Proiectul nu aduce modificări regulilor aplicabile apei minerale naturale și nici standardelor privind calitatea apei destinate consumului uman. Schimbările vizează exclusiv etichetarea apei de izvor și a apei de masă, prin introducerea unor cerințe minime de informare referitoare la categoria produsului, sursa de captare și tratamentele efectuate.

Respectarea noilor obligații ar urma să fie verificată de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor. În cazul în care producătorii nu vor respecta regulile privind etichetarea, proiectul prevede amenzi cuprinse între 5.000 și 25.000 de lei. Sancțiunile pot fi aplicate pentru lipsa informațiilor obligatorii, indicarea eronată a sursei de captare sau omiterea menționării tratamentelor aplicate apei.

Dacă legea va fi adoptată, producătorii vor beneficia de o perioadă de tranziție de 12 luni pentru a-și adapta etichetele și ambalajele. Produsele introduse pe piață înainte de expirarea acestui termen vor putea rămâne la vânzare până la epuizarea stocurilor, însă nu mai târziu de 18 luni de la intrarea în vigoare a actului normativ.

În prezent, proiectul se află în circuitul de avizare, iar Consiliul Legislativ urmează să își exprime punctul de vedere până la jumătatea lunii iulie.