Instanța s-a referit la posibilitatea implicării în comiterea faptelor a unui număr mai mare de persoane decât cele trimise în judecată și a catalogat drept „sumară” ancheta prin care DNA Oradea ar fi restrâns „nejustificat obiectul prezentei cauze”.

Reamintim că, printr-o sentință nedefinitivă dată vineri, 18 septembrie, și a cărei motivare a fost consultată de Bihon, Mioara Țigan a fost achitată pentru acuzațiile de fals material în înscrisuri oficiale (pe motiv că nu sunt probe în acest sens), și pentru uz de fals și complicitate la abuz în serviciu. În cazul acestor din urmă acuzații, instanța a explicat că fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege.

La rândul său, profesorul Sorin Ioan Cuc a fost condamnat la 2 ani și 8 luni de închisoare pentru complicitate la abuz în serviciu, cu suspendarea executării pedepsei pe un termen de 4 ani. El a fost obligat să-i plătească contracandidatei lui din urmă cu 5 ani, profesoara Gheorghina Bîrlădeanu, daune morale de 10.000 de euro, cheltuieli de judecată de peste 34.000 de lei și diferența pe o perioadă de 4 ani dintre salariul de director și venitul încasat ca profesor.

Hotărârea instanței a fost criticată de Răzvan Doseanu, avocatul profesoarei Bîrlădeanu, care a catalogat-o drept nelegală și netemeinică: „Se pare că inculpatul Cuc Ioan Sorin e singurul «păcălici» din dosar și el va suporta toate consecințele. Totuși, s-ar putea ca inculpata Țigan Mioara să fie nevoită să pună dopul înapoi pe șampanie după ce va analiza și Curtea de Apel Oradea acest dosar în apel.”

Instanța: lucrări ținute „în condiții de securitate precară”

Conform rechizitoriului, Mioara Țigan, în calitate de președintă a comisiei de evaluare a probei scrise la concursul din 2021, a fost acuzată că ar fi falsificat o parte din lucrarea profesorului Sorin Ioan Cuc, după ce acesta a contestat nota primită în primă fază. Astfel ar fi fost modificate răspunsurile la 7 întrebări, nota fiind mărită la 7,00, ceea ce i-a permis lui Cuc să participe și la interviu și să câștige funcția de director al școlii „Avram Iancu”. Falsificarea, confirmată printr-o expertiză tehnico-științifică, ar fi avut loc între seara de 15 octombrie 2021, momentul preluării lucrărilor din centrul de examen, și data de 18 octombrie 2021, când au ajuns la comisia de soluționare a contestațiilor.

Tribunalul Bihor a observat că Mioara Țigan și șeful de atunci al Inspectoratului Școlar Județean (IȘJ) Bihor, Horea Abrudan, președintele comisiei de organizare a concursului, au convenit ca lucrările candidaților să fie păstrate Ia Casa Corpului Didactic „în condiții de securitate precară, în acest spațiu neexistând sisteme de supraveghere”. Asta în timp ce alte documente, printre care ciornele, au fost ținute într-un birou la care accesul era monitorizat video.

Judecătoarea Crina Muntean a reținut că nu s-a putut stabili cine a avut acces, în perioada vizată, în sediul Inspectoratului Școlar Județean Bihor, de unde se putea pătrunde în Casa Corpului Didactic și nici că Mioara Țigan s-ar fi aflat singură în birou, cu documentele de la concurs. În plus, nu s-a indicat cât timp a fost necesar pentru falsificarea lucrării.

Magistratul a demontat și susținerea anchetatorilor că o singură persoană, respectiv Mioara Țigan, putea ajunge la formularele ținute la Casa Corpului Didactic, arătând că și inspectorul școlar general de atunci, Horea Abrudan, „a avut Ia rândul său acces, singur, la lucrări, în împrejurări similare”. De altfel, lucrările au fost predate de către profesoara Țigan, pe 18 octombrie 2021, comisiei coordonate de Abrudan, pentru a fi transmise apoi comisiei de evaluare a contestațiilor.

„Instanța reține că există un dubiu în cauză asupra autorului falsului, ce decurge din existenta unor probe ce atestă că în perioada 15.10 – 18.10.2021 , (…), atât inculpata Țigan Mioara, cât și martorul Abrudan Horea au deținut efectiv lucrările, în spații aflate sub controlul acestora și pentru intervale de timp relativ apropiate”, se arată în hotărârea motivată a Tribunalului Bihor.

Critici referitoare la ancheta DNA

Tribunalul Bihor face referire la fostul inspector școlar general și când aduce în discuție „posibila falsificare a ciornei inculpatului Cuc Sorin în scopul ascunderii acțiunii de falsificare a lucrării acestuia” . În opinia instanței, această împrejurare, catalogată de „o gravitate deosebită”, ar crea o legătură cu Horea Abrudan, pentru că ciorna nu a fost păstrată de Mioara Țigan, ci de comisia de organizare coordonată de șeful IȘJ Bihor. Instanța a precizat că nu reține cu certitudine „o stare de fapt privind falsificarea ciornei candidatului Cuc Sorin, nefiind sesizată cu constatarea unei astfel de acțiuni”.

Concluzionând, magistratul de caz a apreciat că „nu se poate reține lipsa de vinovăție a martorului Abrudan Horea, ca parte a participației improprii cu care instanța este sesizată”, dar a precizat că Tribunalul nu poate constata culpa acestuia, deoarece nu a fost sesizat cu judecarea fostului inspector școlar general. De altfel, procurorii DNA Oradea l-au indicat pe Abrudan strict ca martor în cauză, arătând că acesta ar fi fost determinat ca, fără vinovăție, să emită decizia de numire profesorului Sorin Cuc în funcția de director al școlii „Avram Iancu”.

Judecătoarea Muntean a arătat că anchetatorii nu au investigat „multiple aspecte relevante”, cum ar fi „interferarea mai multor persoane cu traseul lucrărilor” ori posibila falsificare a ciornei: „Acest mod de operare, vizând deopotrivă falsificarea lucrării, cât și posibila falsificare a ciornei din concurs, în condițiile în care aceste documente au fost păstrate în mod diferit, de persoane în spații diferite, conduce neechivoc Ia concluzia implicării unui număr mai mare de persoane decât cele trimise în judecată, ancheta sumară realizată de parchet restrângând nejustificat obiectul prezentei cauze, atât sub aspect subiectiv, cât și obiectiv.”

Magistratul a mai arătat că ancheta apare ca fiind „direcționată”, în contextul în care procurorii au examinat doar situațiile ce ar incrimina-o pe Mioara Țigan, „cu excluderea unor împrejurări ce sugerează extrem de serios posibila implicare a unor alte persoane”.

„Atitudine care generează suspiciuni”

Instanța de fond a analizat și susținerile anchetatorilor legate de un posibil interes al Mioarei Țigan în promovarea concursului de către profesorul Cuc. În acest sens, procurorii au invocat mai multe apeluri telefonice între cei doi în perioada probei scrise și a soluționării contestațiilor. Despre acestea, președinta comisiei de evaluare a probei scrise a susținut că vizau un curs din programul de formare în care era implicat atât Sorin Cuc, cât și alte zeci de persoane, cărora Casa Corpului Didactic le transmitea informații obținute de la Ministerul Educației.

Dacă explicațiile fostei șefe a Casei Corpului Didactic au fost admise de Tribunalul Bihor, nu același lucru s-a întâmplat și în ceea ce privește acuzația conform căreia Mioara Țigan s-ar implicat în activitatea de evaluare a lucrării lui Cuc. Astfel, aceasta ar fi cerut lucrarea și ar fi citit în fața comisiei de evaluare răspunsuri greșite ca fiind corecte, determinând intervenția unui profesor-evaluator.

„Această conduită (a Mioarei Țigan – n. red.) nu este în niciun mod justificată, în contextul în care inculpata se cunoștea cu candidatul Cuc Sorin, avea în derulare proiecte profesionale împreună cu acesta. (…) Inculpata a avut în ceea ce-I privește pe inculpatul Cuc Sorin, pe durata concursului, o atitudine ce generează în mod semnificativ suspiciuni”, a considerat judecătoarea de caz, care a precizat, totuși, că intervenția nu probează acuzația că profesoara Țigan ar fi falsificat lucrarea lui Cuc.

Magistratul a explicat că la întâmplare ar fi asistat președintele comisiei de organizare a concursului, Horea Abrudan, care nu a intervenit în niciun fel, deși avea acest drept prin lege. „Prin lipsa oricărei reacții negative Ia adresa inculpatei, a validat comportamentul inadecvat al acesteia, (ceea ce – n. red.) îl plasează într-o poziție similară inculpatei, respectiv de a fi vizat de toate împrejurările reținute de organul de urmărire penală ca fiind Incriminatorii pentru inculpata Țigan Mioara”, se arată în sentință.

Nu există probe pentru uzul de fals

Referindu-se la acuzația de uz de fals adusă Mioarei Țigan, Tribunalul Bihor a explicat că, în condițiile în care nu s-a stabilit momentul în care a fost falsificată lucrarea și de către cine, nu există probe din care să rezulte că atunci când a predat documentul comisiei de organizare a concursului, pe 18 octombrie 2021, profesoara ar fi știut că lucrarea era modificată.

Instanța l-a găsit vinovat pe Sorin Cuc de complicitate materială la infracțiunea de abuz în serviciu, dar „nicidecum Ia activitatea infracțională reținută in sarcina inculpatei Țigan Mioara”. În urma unui raport al experților, Tribunalul a concluzionat că ciorna ar fi fost integral rescrisă de Cuc, ceea ce reprezintă, în opinia instanței, o dovadă „în a se reține implicarea efectivă a inculpatului în fraudarea concursului”.

Testul grilă, falsificat și rescris în totalitate! Detalii interesante din dosarul Mioara Țigan/Sorin Cuc vs DNA Oradea

Faptul că o femeie desfășoară o activitate independentă nu înseamnă automat că beneficiază de toate tipurile de concedii medicale.

Pentru persoanele care nu au un raport de muncă și vor să fie acoperite de sistemul concediilor și indemnizațiilor de asigurări sociale de sănătate există posibilitatea încheierii unui contract de asigurare cu casa de sănătate. Casa Națională de Asigurări de Sănătate precizează că persoanele care nu au raporturi de muncă și nu obțin venituri dintr-un contract individual de muncă sau dintr-un raport de serviciu se pot asigura în acest sistem pe baza unui astfel de contract.

Prin urmare, pentru o antreprenoare, PFA sau altă persoană care obține venituri din activități independente, primul lucru de verificat este existența calității de asigurat pentru concedii și indemnizații. Nu trebuie confundată această asigurare cu simpla calitate de asigurat în sistemul de sănătate.

Concediul de risc maternal are un scop diferit de concediul de maternitate. El intervine atunci când activitatea desfășurată prezintă riscuri pentru sănătatea femeii însărcinate, a femeii care a născut recent sau a celei care alăptează.

Cât se poate primi

Legislația privind protecția maternității enumeră printre factorii care pot reprezenta riscuri inclusiv anumite condiții fizice de muncă, manipularea unor greutăți, vibrațiile, zgomotul, temperaturile extreme, efortul fizic sau anumite substanțe și procese de lucru.

În cazul unei salariate, mecanismul presupune mai întâi identificarea riscului și încercarea de a adapta condițiile sau programul de lucru ori de a o muta temporar la un alt loc de muncă fără riscuri. Dacă aceste măsuri nu pot fi aplicate, poate interveni concediul de risc maternal.

Pentru persoanele care lucrează independent, aplicarea dreptului trebuie privită însă prin prisma regulilor speciale din OUG nr. 158/2005, care extinde dreptul la concediu și indemnizație de risc maternal și asupra anumitor persoane care nu se află într-un raport clasic de muncă.

Indemnizația de risc maternal este stabilită la 75% din baza de calcul prevăzută de OUG nr. 158/2005. Spre deosebire de alte tipuri de concedii medicale, concediul și indemnizația de risc maternal se acordă fără condiție de stagiu de asigurare. Plata este suportată integral din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate.

Asta înseamnă că lipsa unei perioade minime de contribuție nu blochează, în sine, acordarea dreptului, dacă sunt îndeplinite celelalte condiții prevăzute de legislație.

Este însă importantă diferența dintre lipsa condiției de stagiu și lipsa asigurării. Faptul că legea nu cere o anumită perioadă minimă de contribuție nu înseamnă că orice persoană care desfășoară activități independente primește automat indemnizația.

Concediul de risc maternal poate fi acordat integral sau fracționat, însă durata totală nu poate depăși 120 de zile. Certificatul medical este eliberat de medicul de familie sau de medicul specialist, în condițiile prevăzute de legislație.

Concediul de risc maternal nu poate fi suprapus cu celelalte concedii prevăzute de OUG nr. 158/2005.

Prin urmare, cele 120 de zile reprezintă o limită maximă, nu o perioadă acordată automat oricărei beneficiare. Durata efectivă este stabilită în funcție de situația medicală și de condițiile prevăzute de lege.

Un drept diferit de concediul de maternitate

O altă confuzie frecventă este asocierea concediului de risc maternal cu concediul de maternitate.

Sunt două drepturi distincte. Concediul de maternitate, destinat sarcinii și perioadei de lăuzie, are în mod obișnuit o durată totală de 126 de zile și o indemnizație de 85% din baza de calcul.

Concediul de risc maternal are un alt scop: protejarea sănătății femeii sau a copilului atunci când continuarea activității în anumite condiții reprezintă un risc.

De aceea, nu este vorba despre o alternativă la concediul de maternitate, ci despre o măsură distinctă de protecție, care poate interveni înaintea acestuia, în condițiile stabilite de legislație.

Pentru o antreprenoare sau o persoană care lucrează pe cont propriu, situația trebuie analizată în mai mulți pași:

• dacă are calitatea necesară pentru a beneficia de concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate;
• dacă este acoperită printr-un contract de asigurare, atunci când acesta este necesar;
• dacă situația medicală și condițiile concrete de desfășurare a activității justifică un concediu de risc maternal;
• ce documente medicale sunt necesare;
• care este baza de calcul pentru indemnizație;
• unde trebuie depuse documentele pentru acordarea și plata drepturilor.

CNAS confirmă că persoanele care nu sunt salariate se pot asigura pentru concedii și indemnizații printr-un contract încheiat cu casa de asigurări de sănătate la care sunt luate în evidență ca persoane asigurate.

De ce contează această prevedere pentru antreprenoare

Pentru o salariată, protecția maternității este construită în jurul relației cu angajatorul: modificarea condițiilor de muncă, schimbarea temporară a locului de muncă sau, dacă acest lucru nu este posibil, acordarea concediului de risc maternal.

În cazul unei femei care lucrează pe cont propriu, problema este diferită. Nu există un angajator care să îi poată schimba postul sau programul. De aceea, accesul la indemnizația de risc maternal este legat de sistemul de asigurări sociale de sănătate și de îndeplinirea condițiilor specifice pentru persoanele care desfășoară activități independente.

Reglementarea este relevantă mai ales pentru femeile care au construit o activitate economică în nume propriu și pentru care întreruperea muncii în perioada sarcinii poate însemna, în lipsa unei protecții sociale, pierderea temporară a veniturilor.

Înainte de solicitarea concediului, este importantă verificarea situației individuale la casa de asigurări de sănătate și, după caz, cu un specialist în legislația muncii sau fiscalitate, deoarece dreptul și documentele necesare depind de forma concretă în care este desfășurată activitatea.

Pentru elevii din clasele VI-VIII și X-XII se ia în calcul media generală din anul școlar trecut. Aceasta trebuie să fie de cel puțin 9,00, nu peste 9,00. Elevii sunt ordonați după medie, iar bursa revine celor care intră în limita de 15% a clasei și îndeplinesc și condiția privind purtarea: media 10 în anul școlar anterior.

Procentul se calculează separat pentru fiecare clasă, iar rezultatul se rotunjește în sus. De exemplu, într-o clasă cu 28 de elevi, 15% înseamnă 4,2, astfel că pot intra în calcul cinci elevi. Dacă al șaselea elev are aceeași medie cu ultimul dintre cei cinci, primește și el bursă, chiar dacă astfel procentul de 15% este depășit. În schimb, dacă nu există suficienți elevi cu medii de minimum 9,00, locurile nu sunt completate cu elevi care au medii mai mici.

Pentru clasa a IX-a, clasamentul nu se face după rezultatele din clasa a VIII-a, ci după media de admitere la liceu sau în învățământul profesional, care trebuie să fie cel puțin 9,00. La profilurile vocaționale artistic, sportiv, teologic și militar este folosită media finală de admitere. Separat de procentul de 15%, pot primi bursa și elevii de clasa a IX-a admiși fără Evaluarea Națională datorită unor rezultate de vârf la olimpiadele naționale sau internaționale prevăzute de metodologie.

Situația elevilor de clasa a V-a este diferită. Pentru ei nu există încă o medie anuală relevantă, astfel că vor fi luate în calcul rezultatele din primele două intervale de cursuri ale acestui an școlar. Media se calculează cu două zecimale, fără rotunjire, iar listele beneficiarilor vor fi stabilite în ianuarie. Plata începe în februarie, inclusiv pentru drepturile aferente lunii ianuarie.

Termenul de 1 octombrie rezultă din faptul că metodologia le acordă diriginților 25 de zile calendaristice de la începerea cursurilor pentru a trimite listele elevilor din clasele VI-XII. Cursurile au început în 7 septembrie, potrivit structurii oficiale a anului școlar.

Pentru părinți și elevi este important că bursa de merit se acordă fără cerere. Dirigintele identifică elevii eligibili și înaintează lista secretariatului, iar la nivelul școlii aceasta este verificată de comisia care gestionează bursele.

Există și o condiție care trebuie respectată pe parcursul anului. Elevul care acumulează 10 sau mai multe absențe nemotivate într-o lună nu primește bursa pentru luna respectivă. Dreptul nu este însă pierdut pentru restul anului, plata fiind afectată doar în luna în care este atins pragul de absențe nemotivate.

Bursele de merit sunt plătite în perioada cursurilor școlare. Prin modificările aprobate în 18 septembrie, Guvernul a menținut, în schimb, plata burselor sociale și în perioadele de vacanță.

Pentru Bihor, prognoza publicată de Meteo Tulca-Bihor arată că temperaturile maxime nu vor mai trece de 18–21 de grade Celsius. Cerul va prezenta înnorări, iar vântul se va intensifica în toate zonele județului, cu rafale estimate la 30–45 km/h.

Sunt așteptate și precipitații, însă cantitățile estimate pentru Bihor sunt reduse, în general de până la 5–8 l/mp și, cu totul izolat, de peste 10 l/mp în zonele de deal.

La nivelul informării meteorologice, luni sunt anunțate intensificări ale vântului, cu viteze în general de 45–55 km/h, precum și perioade cu averse. Cantitățile de apă pot ajunge în general la 10–15 l/mp și, pe arii restrânse, la 20–30 l/mp, iar aversele pot fi temporar însoțite de descărcări electrice.

Schimbarea bruscă a vremii vine în contextul formării unui vortex polar deasupra Arcticii. Fenomenul este urmărit de meteorologi pentru posibilele efecte pe care le-ar putea avea asupra vremii din Europa în perioada următoare.

Guvernul a aprobat acordarea unor ajutoare de urgență în valoare totală de 3.078.112 lei pentru cele 65 de persoane relocate în centre private din Alba, Hunedoara și Sibiu. Banii sunt destinați cheltuielilor cu asistența, îngrijirea, cazarea și masa, pentru o perioadă de până la șase luni.

În mesajul său, Viorel Pașca pornește de la această sumă și întreabă de ce un astfel de sprijin nu ar putea fi acordat și altor persoane fără adăpost.

„Care este diferența dintre un om fără adăpost de la Dumbrava și o altă persoană fără adăpost de pe stradă? De ce pentru unul se acordă suma respectivă și pentru celălalt, nu?”, întreabă Pașca.

El susține că, dacă persoane care dorm pe străzi ar fi preluate și duse într-un centru privat, statul nu ar acorda automat aproximativ 8.000 de lei lunar pentru îngrijirea fiecăreia.

„Dacă mâine primesc licență și iau oameni de pe stradă, îmi va da statul bani?”

O altă întrebare ridicată de Pașca vizează autorizarea. Acesta amintește că una dintre criticile aduse activității de la Dumbrava a fost lipsa autorizării ca serviciu social.

„Credeți că dacă mâine primesc licență și autorizație de funcționare și iau de pe străzi persoane fără adăpost, îmi va da statul 8.000 de lei lunar pentru fiecare dintre aceste persoane? Nu”, afirmă el.

Pașca susține că Dumbrava nu a fost gândită niciodată ca un azil privat și că acesta este unul dintre motivele pentru care nu și-a dorit transformarea activității într-un astfel de serviciu.

„La Dumbrava am îngrijit persoane fără adăpost, fără familii sau abandonate de acestea și majoritatea fără niciun venit”, spune el.

În opinia sa, diferența fundamentală este că oamenii de la Dumbrava nu plăteau pentru cazare și îngrijire.

„Niciodată nu a fost și nu va exista vreo taxă pentru a fi îngrijit la Dumbrava”, afirmă Pașca.

„Am vrut să le ofer case, nu să fac un azil”

Viorel Pașca spune că scopul activității de la Dumbrava a fost acela de a le oferi persoanelor vulnerabile un loc pe care să-l considere casă, nu de a crea o afacere.

„Nu mi-am dorit niciodată să funcționez ca un azil privat, ci am vrut să ofer acelor oameni case de locuit în care aceștia să-și trăiască ultima parte a vieții ca într-o familie”, afirmă el.

Pașca amintește și de activitățile organizate pentru beneficiari: excursii, ieșiri la restaurant, meciuri de fotbal, ștrand, pescuit, picnic, cinematograf sau bowling.

„Câte azile private cunoașteți care primesc persoane fără venituri, după care le duc în excursie, la Dunăre, la Peștera Urșilor, la restaurant, la meci de fotbal, la ștrand, la pescuit, la picnic, la cinematograf, la bowling?”, întreabă acesta.

El precizează că nu face referire la toate centrele private și admite că există azile care oferă condiții foarte bune, însă susține că autorizarea nu garantează automat o calitate superioară a îngrijirii.

Pașca respinge și ideea că activitatea de la Dumbrava ar fi fost una profitabilă.

„Dacă Dumbrava ar fi fost o afacere, unde sunt banii?”, întreabă el.

Acesta susține că banii găsiți în conturile sale, ale asociației sau la domiciliu proveneau din donații și afirmă că, potrivit calculelor făcute în timpul anchetei, aceștia ar fi acoperit costurile de îngrijire pentru aproximativ o lună și câteva zile.

„Dumbrava nu a fost și nu va fi niciodată o afacere”, spune Pașca.

În același timp, el afirmă că, în cei aproximativ 20 de ani de activitate, nu a luat casele sau averile persoanelor îngrijite.

„Niciodată în douăzeci de ani nu am luat casa ori averea vreunui bolnav”, susține acesta.

Afirmațiile lui vin în contextul în care ancheta privind activitatea de la Dumbrava este în continuare în desfășurare, iar acuzațiile formulate de anchetatori nu reprezintă o stabilire definitivă a vinovăției.

„Dacă statul mai dorește ca Dumbrava să funcționeze, va găsi soluții legale”

Pașca respinge și ideea că lipsa autorizării ar fi fost motivată de dorința de a evita controalele autorităților.

„Cum se face că la Dumbrava au fost inspectori de peste tot și au fost primiți de fiecare dată fără probleme?”, întreabă el, enumerând Poliția, DGASPC, ITM, DSVSA și Protecția Consumatorilor.

El susține că inclusiv persoane care au lucrat la Dumbrava și care au fost criticate pentru lipsa calificării lucrează în prezent în centre private autorizate.

Pașca susține că experiența acumulată în cadrul proiectului Dumbrava ar putea fi valorificată în continuare în sprijinul persoanelor fără adăpost.

În finalul mesajului său, Viorel Pașca lasă deschisă posibilitatea reluării activității de la Dumbrava, dar spune că acest lucru trebuie făcut într-un cadru legal.

„Dacă statul român mai dorește ca Dumbrava să funcționeze, va găsi soluții legale”, afirmă Pașca, precizând că există discuții în acest sens și că urmează întâlniri cu reprezentanți ai autorităților.

El spune că, dacă activitatea va fi reluată, obiectivul va rămâne același: oferirea unui adăpost persoanelor fără familie, fără locuință și fără posibilitatea de a se întreține singure.

„Nu doresc să funcționez ca un azil care percepe taxă, care să ia casele oamenilor, în care să nu aibă acces săracul și nenorocitul”, afirmă Pașca.

Pentru acesta, cele peste 3 milioane de lei alocate acum pentru îngrijirea celor 65 de persoane readuc în discuție o întrebare mai largă: cum poate statul să asigure, pe termen lung, o soluție pentru oamenii fără familie, fără venituri și fără locuință care ajung să trăiască pe străzi?

„Dumbrava nu a fost și nu va fi niciodată o afacere”, își încheie Viorel Pașca mesajul.

Peste 3 milioane de lei pentru 65 de persoane relocate din Dumbrava. Guvernul a aprobat banii pentru următoarele șase luni

Peste 425.000 de copii cu vârste între 7 și 17 ani se află în afara sistemului de învățământ, iar aproximativ 1,2 milioane de copii din România trăiesc în risc de sărăcie sau excluziune socială, potrivit datelor prezentate în această lună de Salvați Copiii. Organizația derulează programe prin care copiii din familii vulnerabile primesc ajutor la învățătură, masă caldă, rechizite, consiliere și sprijin pentru a rămâne la școală.

Iar sărăcia nu se vede doar în prezența la cursuri. Rezultatele PISA 2025 arată cât de mare este diferența dintre copiii care cresc cu resurse și cei cărora acestea le lipsesc. Aproape 52% dintre adolescenții români testați nu au atins nivelul minim la matematică, aproape 48% la citire și 45,8% la științe. OECD confirmă că România se află mult sub media organizației la toate cele trei domenii.

Salvați Copiii atrage atenția mai ales asupra prăpastiei dintre copii în funcție de familia în care s-au născut: doar aproximativ doi din zece adolescenți proveniți din familiile avantajate au rezultate slabe la citire, față de șapte din zece dintre cei vulnerabili.

„Educația nu mai e un drept egal pentru toți copiii, ci un privilegiu pentru cei care se nasc în clasa economică norocoasă și merg la școlile care sunt cotate drept bune”, avertizează organizația.

În spatele statisticilor pot sta lucruri foarte concrete. Un copil care nu își permite meditații nu are neapărat nevoie de performanță olimpică, ci uneori de câteva ore în care cineva să-i explice ce nu a înțeles la școală, de o masă înainte de a începe temele sau de caietele și instrumentele de care colegii lui dispun deja. Prin programele „Școală după Școală” și de educație remedială, Salvați Copiii oferă tocmai acest sprijin copiilor aflați în pericol să abandoneze școala. Peste 57.000 de copii au trecut până acum prin aceste programe, iar numărul total al celor incluși de organizație în diferite proiecte educaționale depășește 272.000.

Cum poți ajuta

Donația se poate face direct cu cardul, pe pagina salvaticopiii.ro. Se poate alege fie o contribuție unică, fie una lunară, iar suma poate fi stabilită de fiecare donator. Platforma oferă, de exemplu, variante de 15, 30 sau 50 de lei pentru contribuțiile lunare și de 50, 75 sau 100 de lei pentru cele ocazionale.

Sumele nu trebuie să fie mari pentru a conta. Salvați Copiii arată că 50 de lei pe lună pot însemna rechizitele necesare unui copil pentru o lună de școală sau patru mese calde, iar 100 de lei pot acoperi un ghiozdan sau opt mese. O contribuție de 200 de lei poate însemna materiale educaționale și rechizite sau 16 mese calde.

Pentru cei care preferă transferul bancar, organizația acceptă donații și în contul în lei RO15 RNCB 0071 0114 3479 0005, deschis la BCR. Salvați Copiii publică pe site și conturi pentru donații în euro și dolari.

„Problemele școlii românești sunt trecute pe umerii părinților și ai societății în general”, spune Salvați Copiii. Pentru copiii ai căror părinți nu au însă bani pentru a prelua această povară, o donație făcută de altcineva poate însemna diferența dintre a rămâne în urmă și a putea continua școala.

O întrebare pornită din experiența de la clasă a unui profesor din Oradea a adunat, în două ateliere online, profesori, formatori și universitari din România și din alte zeci de țări. Ediția internațională a atras 95 de înscrieri din 38 de state.

Inițiativa îi aparține lui Joshua Biro, profesor de fizică și matematică și cercetător doctoral în sociologia educației la Universitatea din Oradea. Cele două ateliere, organizate în 15 și 17 septembrie, au urmărit să le ofere profesorilor metode prin care să observe nu doar rezultatul obținut de elev, ci și raționamentul care l-a dus acolo.

„Întrebarea de la care am pornit este foarte simplă: cum știm că un elev a înțeles fizica și nu doar a găsit răspunsul corect? Un răspuns poate arăta impecabil și totuși să ascundă o explicație fragilă”, explică Joshua Biro.

Prima întâlnire, „De unde știi că au înțeles?”, a fost destinată în principal profesorilor și viitorilor profesori din România. Au fost înregistrate 73 de înscrieri din 18 județe și București, precum și din Republica Moldova și Italia. La atelier au participat în direct 20 de persoane, iar ceilalți înscriși au primit ulterior acces la înregistrare.

Două zile mai târziu, versiunea în limba engleză, „How do you know they understood?”, a deschis discuția către o comunitate mult mai largă. S-au înscris 95 de persoane din 38 de țări, iar 30 au participat în direct. Printre acestea s-au aflat profesori, formatori, cadre universitare și studenți din state precum Canada, Ungaria, Italia, Ucraina, Țările de Jos și România.

Discuțiile au pornit de la dificultăți concrete întâlnite la clasă: concepții greșite ale elevilor, predarea unor fenomene care nu pot fi observate direct și folosirea datelor științifice reale fără a supraîncărca lecția.

Participanții au lucrat, de exemplu, cu reprezentări din fizica atomică, nucleară și medicală și au construit întrebări prin care profesorul poate verifica dacă elevul înțelege mecanismul fizic, dacă poate aplica aceeași idee într-o situație nouă și dacă își poate susține concluzia prin dovezi.

O altă direcție a vizat folosirea unor diagrame, grafice și seturi restrânse de date reale, astfel încât elevul să fie pus în situația de a interpreta informația și de a explica de ce o anumită concluzie este justificată.

Atelierele sunt legate de cartea „De unde știi?”, care reunește activități și instrumente de diagnostic pentru profesori, inclusiv variante care pot fi aplicate în școli cu resurse materiale reduse.

„Mi-ar plăcea ca un elev să plece dintr-o lecție de fizică putând să spună de unde știe că o afirmație este adevărată, ce dovezi o susțin și în ce condiții modelul pe care îl folosește încetează să mai fie suficient”, spune Joshua Biro. Următoarea etapă a proiectului urmărește transformarea materialelor dezvoltate în resurse ușor de folosit la clasă și observarea modului în care profesorii din diferite sisteme de educație le adaptează propriilor elevi.

‘Astăzi, 21 septembrie 2026, procurorii DIICOT – Structura Centrală, împreună cu polițiștii Direcției de Investigații Criminale din IGPR, au pus în aplicare 5 mandate de percheziție domiciliară, pe raza municipiului București și a localităților Mogoșoaia, Ciolpani și Buftea, într-o cauză privind săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată. Din actele de urmărire penală a reieșit faptul că, în cursul lunii septembrie 2021, 3 făptuitori, doi cetățeni români (cu vârstele de 64 și 47 de ani) și un cetățean italian (în vârstă de 56 de ani) au constituit un grup infracțional organizat care a acționat în mod coordonat sub autoritatea liderului (cetățean român, în vârstă de 64 de ani), în special pe teritoriul României, dar și al Marii Britanii, în scopul obținerii de foloase patrimoniale injuste’, a transmis luni DIICOT într-un comunicat de presă.

Conform DIICOT, liderul le-a atribuit celorlalți doi membri rolurile clare în cadrul mecanismului infracțional pus la cale, prezentându-i drept prosperi oameni de afaceri, administratori ai unor societăți străine care ar fi dispus de sume mari de bani pe care să le împrumute persoanelor vătămate ce intenționau să își dezvolte afacerile din România, sub condiția depunerii unor garanții bănești.

‘Astfel, potrivit rolurilor asumate, făptuitorii au acționat prin inducerea și menținerea în eroare a unor oameni de afaceri români cu privire la posibilitatea accesării unor finanțări de la instituții financiare bancare din străinătate, membrii grupării de criminalitate organizată având ca obiectiv obținerea garanțiilor bănești depuse de persoanele vătămate pentru accesarea creditelor respective. Probatoriul administrat până la acest moment a arătat că, începând cu luna septembrie 2021, în cadrul unor întâlniri organizate pe raza municipiului București și județului Argeș, iar ulterior pe teritoriul Marii Britanii, membrii grupului infracțional organizat au indus în eroare o persoană vătămată că ar putea obține o finanțare de 6.000.000 euro prin încheierea unui contract de creditare cu o instituție bancară, sub condiția depunerii unei garanții. În aceste condiții, făptuitorii au determinat victima să transfere peste 1.000.000 euro. Ulterior, sub pretextul că se poate majora creditarea la suma de 15.000.000 euro, cu condiția depunerii unei garanții suplimentare, aceștia au determinat victima să transfere o nouă sumă, de 100.000 euro. Persoana vătămată a înregistrat un prejudiciu total de peste 1,1 milioane euro’, precizează DIICOT.

Audierile se desfășoară la sediul DIICOT – Structura Centrală.

Acțiunea beneficiază de sprijinul jandarmilor Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei. AGERPRES

Proiectul are în vedere depunerea în comun de către cele trei administrații a unui proiect, în cadrul unui apel de finanțare europeană pentru pregătirea documentațiilor tehnico-economice ale proiectelor care vizează următoarea perioadă de programare. Acordul stabilește modul de colaborare dintre cele trei unități administrativ-teritoriale, drepturile și obligațiile fiecăreia, contribuția financiară proprie și responsabilitățile pe perioada pregătirii și implementării activităților aferente proiectului, precum și pe perioada de durabilitate și de valabilitate a viitorului contract de finanțare.

Cum și cât contribuie cele trei administrații

Salonta este liderul parteneriatului și are rolul principal în relația cu Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest. Municipiul trebuie să pregătească fișa de proiect, să o încarce pentru finanțare, să semneze acordul de parteneriat cu ADR Nord-Vest. Comunele Mădăras și Tulca participă, la rândul lor, la pregătirea fișei de proiect.

Acordul stabilește și partea de finanțare care revine fiecărui partener. Pentru Salonta, contribuția la cheltuielile eligibile este de 5.897,03 lei, reprezentând 0,9%, iar pentru cheltuielile neeligibile este de 48.183,75 lei, respectiv 45%. În total, contribuția municipiului la valoarea proiectului ajunge la 54.080,78 lei, reprezentând 7,1%.

Mădăras are o contribuție aproape identică. Comuna va suporta 5.897,02 lei din cheltuielile eligibile, adică 0,9%, și 48.183,75 lei din cheltuielile neeligibile, reprezentând 45%. Contribuția totală a comunei la valoarea proiectului este de 54.080,77 lei, respectiv 7,1%.

Pentru Tulca, contribuția este mai redusă. Comuna va participa cu 1.310,45 lei la cheltuielile eligibile, reprezentând 0,2%, și cu 10.707,50 lei la cheltuielile neeligibile, adică 10%. Contribuția totală stabilită prin acord este de 12.017,95 lei, reprezentând 1,58% din valoarea proiectului.

Prin acord, administrațiile locale nu finanțează în această etapă lucrările propriu-zise, ci participă la pregătirea proiectului și a documentațiilor necesare pentru viitoarele investiții. Obiectivul este ca soluțiile tehnice pentru mobilitatea dintre cele trei localități să poată fi pregătite în cadrul actualului program regional și să fie dezvoltate ulterior printr-o nouă perioadă de finanțare.

FOTO: PRIMĂRIA SALONTA

Ce îmbunătățiri va aduce noul proiect

Pentru Salonta, proiectul are în vedere realizarea unui inel rutier interior și conectarea acestuia cu drumul spre comuna Mădăras. Investiția este legată de necesitatea de a organiza mai bine circulația și de a crea rute alternative pentru traficul care ajunge în municipiu. Noua infrastructură va fi corelată cu celelalte componente ale coridorului de mobilitate.

La Mădăras, proiectul urmărește asigurarea unei legături mai bune cu municipiul Salonta, iar includerea comunei într-un proiect comun va permite analizarea infrastructurii dincolo de limita administrativă a municipiului.

În cazul comunei Tulca, una dintre componentele discutate este realizarea unei piste pentru biciclete de-a lungul drumului județean. Aceasta ar urma să asigure o alternativă pentru deplasările între localități și să fie corelată cu restul infrastructurii de mobilitate prevăzute în proiect.

„Orașul nostru intenționează să construiască o centură interioară, care să asigure legătura cu localitatea Mădăras, precum și o pistă pentru biciclete în direcția Tulca. Obiectivul este atragerea fondurilor europene, însă trebuie menționat faptul că investiția, în valoare de aproximativ 15 de milioane de euro, presupune și o contribuție proprie semnificativă. Proiectul are ca scop îmbunătățirea mobilității și a condițiilor de circulație”, susține primarul Salontei, Török László.

„Pentru comuna Tulca, proiectul propune realizarea unei piste pentru biciclete care să asigure legătura cu municipiul Salonta, pe un traseu paralel cu drumul județean, precum și integrarea comunei noastre într-un concept mai amplu de transport și mobilitate. Cred că viitorul comunităților noastre se construiește și prin astfel de parteneriate. Atunci când administrațiile locale colaborează, proiectele pot deveni mai ambițioase, iar beneficiile pentru oameni sunt mai mari”, a transmis primarul comunei Tulca, Daniel Avrămuț.

FOTO: PRIMĂRIA SALONTA

Transport public între cele trei localități

Pe lângă infrastructura rutieră și pistele pentru biciclete, cele trei administrații lucrează la un concept comun de transport public. Acesta ar urma să cuprindă trasee între localități, stații și puncte de legătură, astfel încât deplasarea dintre Salonta, Mădăras și Tulca să nu depindă exclusiv de autoturisme.

Investițiile vor fi pregătite împreună și vor funcționa ca un singur sistem. Astfel, inelul rutier propus pentru Salonta, legătura spre Mădăras și infrastructura pentru biciclete din Tulca ar urma să fie corelate cu viitoarele trasee de transport public.

Schimbarea este prevăzută de Ordinul ANAF nr. 1.074/2026, publicat în Monitorul Oficial nr. 772 din 11 septembrie. Actul normativ modifică regulile stabilite prin Ordinul nr. 1.699/2021 privind formularele de înregistrare fiscală și tipurile de obligații care formează vectorul fiscal.

Până acum, certificatele tipărite erau încadrate în categoria formularelor cu regim special. Documentele erau realizate pe hârtie cu elemente de securitate, inclusiv filigran și elemente vizibile doar cu ajutorul luminii ultraviolete. Noul ordin elimină această cerință pentru exemplarele tipărite.

Noile reguli păstrează atât varianta pe hârtie, cât și pe cea electronică. În cazul documentelor tipărite, două certificate vor fi imprimate pe o singură coală A4, iar actul va fi întocmit în două exemplare: unul destinat contribuabilului, iar celălalt pentru organul fiscal.

Pentru varianta electronică, documentul este completat și editat informatic și este semnat electronic cu semnătura Ministerului Finanțelor, bazată pe un certificat calificat. Documentul este transmis contribuabilului prin mijloace electronice, prin Spațiul Privat Virtual (SPV).

Modificarea vine în contextul în care tot mai multe documente fiscale sunt comunicate online. Potrivit referatului care a însoțit proiectul de ordin, renunțarea la regimul special pentru certificatele tipărite urmărește și reducerea costurilor administrative.

Contribuabilii nu vor primi însă peste noapte certificate în noul format. Ordinul prevede că formularele cu regim special deja aflate în stoc sau comandate la Imprimeria Națională vor continua să fie folosite de organele fiscale până la epuizarea lor.

Astfel, în perioada următoare pot circula în paralel certificatele tipărite pe vechile formulare securizate și cele realizate potrivit noului model.

Schimbarea nu modifică informațiile fiscale înscrise pe certificate și nici statutul documentelor. Este, în principal, o modificare a modului în care sunt produse și comunicate aceste acte, în condițiile în care verificarea și transmiterea informațiilor fiscale se mută tot mai mult în mediul electronic.