Pentru Ştefan von Korch, revenirea la Oradea are o semnificaţie aparte: solistul şi-a început pregătirea muzicală la Liceul de Artă din oraş, continuând studiile la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca.

„De fiecare dată să cânt această lucrare este o bucurie pentru mine, iar să o interpretez în oraşul în care am făcut primii paşi în muzică va fi cu totul special. Vă invit să ne bucurăm împreună de această compoziţie cu o intensitate extraordinară”, spune tenorul.

„Carmina Burana” este considerată una dintre cele mai cunoscute și interpretate lucrări din repertoriul clasic universal, cu piesa „O Fortuna” recognoscibilă instant chiar și dincolo de sălile de concert, regăsindu-se frecvent în film, teatru și coregrafie. Structurată în 24 de tablouri cu o compoziţie circulară ce evocă forţa destinului, lucrarea, care a avut premiera în 1937, tratează teme universale precum dorinţa, bucuria, renaşterea naturii şi plăcerile vieţii. Concertul de la Oradea va pune în valoare atât forţa corală şi orchestrală a partiturii, cât şi liniile solistice.

Linia de tenor din Carmina Burana este considerată una dintre cele mai dificile provocări vocale masculine, iar Ştefan von Korch s-a remarcat constant în acest rol: a deschis Festivalul Palermo Classica din Italia şi a fost aplaudat de peste 40 de ori pe scenele filarmonicilor din România. Chiar în toamna acestui an, artistul va deschide stagiunile Filarmonicilor din Satu Mare şi Târgu Mureş tot cu această lucrare.

Cariera sa recentă include o serie de momente notabile: în 2025 a fost singurul solist român în turneul „Los Tres Tenores” din America Centrală, alături de artişti din Spania şi Honduras, a debutat la Ateneul Român cu „Concert la Curtea Imperială” şi a deschis stagiunea Filarmonicii Arad tot cu „Carmina Burana”. A cântat, de asemenea, pe scena Operei Naţionale din Iaşi în „Văduva veselă 2.0″, regizat de Andrei Şerban, şi a apărut pe scenele filarmonicilor din Braşov, Sibiu, Târgu Mureş şi Arad, precum şi la Teatrul Naţional din Bucureşti.

Repertoriul de operă al tenorului include roluri în „I Puritani”, „Bărbierul din Sevilla”, „Rigoletto”, „Elixirul Dragostei” şi „Falstaff”. Are la activ peste 15 spectacole la Opera Naţională din Bucureşti şi a participat la premiera naţională a operei „I Puritani” de Vincenzo Bellini. Pe plan internaţional, a concertat pe scene prestigioase precum Metropolitan Concert Hall din Tokyo, Zhuhai Opera House, Opera din Kaiserslautern (Germania), Teatro Verdi din Padova sau Teatrul Naţional din Bratislava, iar în 2023 a fost singurul solist român al turneului „China Tour”, alături de Orchestra Reino de Aragón din Spania.

Concertul de la Oradea se înscrie în stagiunea Musical Extravaganza, un proiect cultural coordonat de Ştefan von Korch, desfăşurat în Bucureşti şi extins pe scenele din Braşov, Piteşti, Sibiu, Craiova şi Târgu Mureş. Gândită ca o serie de concerte camerale, stagiunea oferă publicului întâlniri cu nume importante ale scenei lirice într-un cadru intim, diferit de cel al marilor săli de operă. În primele două ediţii au concertat peste 20 de artişti invitaţi, printre care sopranele Oana Maria Şerban, Cristina Maria Oltean şi Daniela Bucşan, tenorii George Vîrban, Mihai Urzicana, Andrei Mihalcea şi Alin Stoica, baritonii Adrian Mărcan şi Fang Shuang, precum şi instrumentişti precum pianiştii Alexandru Burcă, Bogdana Cocîrlea şi Marius Groza sau acordeonistul Emy Drăgoi.

Începând cu stagiunea 2026/2027, proiectul aduce pentru prima dată în faţa publicului lucrări integrale, prima fiind chiar „Carmina Burana”, urmată de „Messa da Requiem” de Giuseppe Verdi.

Biletele pentru concertul de la Oradea sunt disponibile pe Ticketstore.ro, Biletlateatru.ro, Startickets.ro şi DynamicTicket.ro.

Vor fi afectați consumatorii de pe următoarele străzi:

• Bulevardul Decebal
• Bulevardul Dacia
• Alexandru Odobescu
• Doina
• Vasile Conta

Recomandăm consumatorilor afectați să își asigure rezervele de apă necesare pentru intervalul menționat.

La reluarea furnizării, apa poate prezenta temporar turbiditate. În această situație, recomandăm utilizarea apei doar în scopuri menajere, până la limpezirea completă. De asemenea, după finalizarea lucrărilor și spălarea rețelei, reumplerea acesteia și revenirea la parametrii normali de presiune se vor realiza treptat.

Ne cerem scuze pentru disconfortul creat și vă mulțumim pentru înțelegere.

Cu respect,

Compania de Apă Oradea

Dincolo de aceste procente însă, analiza Inspectoratului Școlar Județean Bihor scoate în evidență câteva tendințe care spun mai multe despre starea învățământului decât simpla rată de promovare. Una dintre concluziile pozitive importante este că lucrările de reabilitare desfășurate în numeroase unități de învățământ nu au afectat rezultatele elevilor.

„Ne bucură foarte mult aceste rezultate, cu atât mai mult cu cât în acest an s-au aflat în reabilitare, iar unele încă se mai află, nu ai puțin de 24 de unități de învățământ, ceea ce a presupus în unele școli organizarea de cursuri după masă și ore în sistem online. Rezultatele nu au fost însă afectate. Am pus mereu pe primul loc interesul superior al elevului și ne-am asigurat să se poarte constant discuții cu părinții, elevii și profesorii”, a declarat inspectorul școlar general Alin Ștefănuț.

Raportul prezentat de Inspectorat evidențiază însă și trei aspecte care merită analizate separat.

Prăpastia dintre urban și rural rămâne cea mai mare problemă

Cea mai evidentă diferență apare la Evaluarea Națională, unde decalajul dintre mediul urban și cel rural continuă să fie foarte mare. În orașe, rata de promovare a fost de 86,77%, în timp ce în mediul rural doar 54,27% dintre elevi au reușit să obțină media minimă de promovare.

Diferența depășește astfel 32 de puncte procentuale și este chiar mai mare decât cea înregistrată anul trecut, când promovabilitatea era de 89,39% în urban și 63,47% în rural. Distribuția mediilor arată aceeași realitate. În mediul urban, cele mai multe medii de absolvire s-au concentrat în intervalele 8–9 și 9–10, iar rezultatele obținute la Evaluarea Națională au rămas apropiate de acestea. În schimb, în mediul rural apare o discrepanță mult mai mare între mediile din timpul gimnaziului și cele obținute la examenul național. Analiza Inspectoratului arată că reducerea acestui decalaj trebuie să reprezinte una dintre prioritățile strategiei educaționale din județul Bihor.

Diferențele se regăsesc și în distribuția performanței. În acest an, 17 unități de învățământ au înregistrat promovare de 100% la Evaluarea Națională, față de 26 anul trecut. Printre acestea se numără Colegiile Naționale „Emanuil Gojdu”, „Mihai Eminescu” și „Samuil Vulcan” Beiuș, Liceul Teoretic „Aurel Lazăr”, Liceul „Don Orione”, Școala Gimnazială „Dacia” din Oradea sau Școala Gimnazială nr. 1 Tămășeu. La polul opus, 23 de școli sau structuri școlare nu au avut niciun elev promovat, față de 15 în anul precedent. Printre acestea se regăsesc școli din Albiș, Petreu, Gepiș, Ioaniș, Tășad sau Ineu.

Când catalogul spune altceva decât examenul

O altă concluzie importantă a analizei Inspectoratului Școlar Județean privește diferența dintre rezultatele obținute de elevi pe parcursul gimnaziului și notele de la Evaluarea Națională. Fenomenul este vizibil mai ales în mediul rural, unde mediile de absolvire sunt, în multe cazuri, considerabil mai mari decât cele obținute la examen. Raportul arată că, în numeroase școli din mediul rural, cei mai mulți absolvenți de gimnaziu au încheiat clasa a VIII-a cu medii între 8 și 9 sau chiar peste 9, însă la Evaluarea Națională cele mai multe medii s-au concentrat în intervalele 4–5 și 5–6.

În mediul urban, diferențele există, dar sunt sensibil mai mici, ceea ce indică o concordanță mai mare între evaluarea din timpul anilor de studiu și examenul național. Analiza este categorică: în mediul rural există „o diferență mare între media de absolvire și media de la Evaluarea Națională”, ceea ce indică o supraevaluare a elevilor, notele din catalog nereușind să se reflecte în rezultatele examenului național. În mediul urban în schimb, mediile de absolvire și cele de la Evaluarea Națională sunt asemănătoare. Raportul relevă însă și un aspect pozitiv.

Compararea rezultatelor obținute la simulările organizate în primăvară cu cele de la examenele propriu-zise arată că, în majoritatea disciplinelor, elevii au reușit să își îmbunătățească performanțele. La Limba și literatura română promovabilitatea a crescut de la 66,26% la simulare la 73,68% la examen, iar la Matematică de la 62,83% la 68,84%. Aceeași tendință se observă și la Bacalaureat, unde diferența dintre simulare și examen depășește, în cazul probei obligatorii a profilului, 22 de puncte procentuale.

Aproape 700 de absolvenți nu au mai ajuns la Bacalaureat

Analiza Inspectoratului scoate în evidență și o cifră care trece ușor neobservată atunci când atenția este concentrată exclusiv asupra promovabilității. Raportat la numărul total al elevilor înscriși în clasa a XII-a, 687 de absolvenți nu au susținut examenul de Bacalaureat în sesiunea din acest an. Este o realitate care explică de ce simpla rată de promovare nu poate descrie în întregime performanța sistemului de învățământ local. Înainte de a analiza câți elevi au promovat examenul, trebuie privit și numărul celor care nu au mai ajuns să îl susțină.

În ceea ce privește rezultatele propriu-zise, promovabilitatea diferă în continuare în funcție de filiera urmată. Cele mai bune rezultate au fost obținute în liceele teoretice, în timp ce filiera tehnologică rămâne segmentul în care dificultățile sunt cele mai mari. „Singurul liceu tehnologic care intră în acest clasament este Liceul Tehnologic Felix din Sânmartin. Trebuie avute în vedere filierele, pentru că una este pregătirea de care elevii beneficiază la filierele teoretice și alta la cele tehnice și altul este parcursul profesional pe care îl întrezărește fiecare elev pentru el în momentul în care optează pentru o filieră sau alta”, a explicat inspectorul școlar general Alin Ștefănuț.

La polul opus, cu rate de promovare sub 50%, se află Liceul Teoretic „Gabriel Țepelea” Borod, Liceul Tehnologic „Constantin Brâncuși” Oradea, Liceul Tehnologic „Unirea” Ștei, Liceul Tehnologic nr. 1 Valea lui Mihai, Liceul Tehnologic nr. 1 Salonta și Liceul Tehnologic nr. 1 Suplacu de Barcău.

„Activitatea didactică în aceste școli va fi monitorizată atât de către IȘJ Bihor cât și de către conducerile unităților de învățământ. Am început deja să discut cu fiecare dintre directorii acestor școli, ca să vedem ce se poate face pentru a îmbunătăți rezultatele”, a declarat inspectorul școlar general Alin Ștefănuț.

Dincolo de procentele de promovare, analiza Inspectoratului Școlar Județean Bihor arată că rezultatele examenelor naționale spun o poveste mai complexă decât cea sugerată de un simplu clasament. Diferențele dintre urban și rural, neconcordanța dintre unele medii din catalog și rezultatele de la Evaluarea Națională, dar și numărul mare al elevilor care nu mai ajung să susțină Bacalaureatul sunt, poate, cele mai importante concluzii ale acestui an școlar.

Legea recunoaște statutul de „îngrijitor informal” pentru membrii familiei sau alte persoane apropiate care oferă îngrijire unui vârstnic dependent. Pentru a beneficia de drepturile prevăzute de legislație, aceștia trebuie să încheie un contract cu serviciul public de asistență socială din localitatea de domiciliu.

În baza acestui contract, îngrijitorul poate avea posibilitatea de a lucra cu jumătate de normă la locul de muncă principal și poate primi o indemnizație lunară. Valoarea acesteia este stabilită prin raportare la salariul de bază brut prevăzut pentru un îngrijitor la domiciliu aflat la început de carieră.

Indemnizația nu este acordată automat

Obținerea acestui sprijin financiar presupune mai întâi evaluarea situației persoanei vârstnice. Reprezentanții serviciului de asistență socială efectuează o vizită la domiciliu pentru a stabili gradul de dependență și pentru a verifica dacă sunt îndeplinite criteriile prevăzute de legislație.

De asemenea, acordarea indemnizației depinde de bugetul disponibil al fiecărei administrații locale. Chiar dacă există cadrul legal, autoritățile pot acorda aceste sume doar în limita fondurilor alocate, provenite din bugetele locale, bugetul de stat și finanțări europene.

Modelul contractului dintre îngrijitorul informal și autoritatea locală este reglementat prin Ordinul Ministerului Muncii nr. 955/2023, însă aplicarea efectivă diferă în funcție de resursele fiecărei primării.

Măsura este inclusă în Strategia națională privind îngrijirea de lungă durată și îmbătrânirea activă pentru perioada 2023-2030, document care urmărește dezvoltarea serviciilor de îngrijire la domiciliu, în special în comunitățile unde accesul la servicii medicale și sociale este limitat.

Datele demografice arată că populația României continuă să îmbătrânească. La începutul anului 2026, numărul persoanelor care au împlinit 65 de ani a depășit 4 milioane, iar estimările oficiale indică o creștere constantă a ponderii acestei categorii de populație în următoarele decenii.

Căminele de bătrâni rămân o soluție de ultimă instanță

Legislația prevede că internarea într-un centru rezidențial pentru persoane vârstnice trebuie să fie o măsură excepțională, utilizată atunci când îngrijirea la domiciliu nu mai este posibilă.

Prioritate la admiterea în astfel de centre au persoanele care necesită supraveghere permanentă, nu se mai pot îngriji singure și nu beneficiază de sprijin din partea familiei sau a altor aparținători.

Interesul pentru serviciile destinate seniorilor este în continuă creștere. În prima jumătate a anului 2026, mii de persoane au solicitat informații privind drepturile vârstnicilor, serviciile de îngrijire la domiciliu, posibilitățile de sprijin financiar și consilierea socială, semn că nevoia unor astfel de programe este tot mai mare.

Vor fi afectați consumatorii de pe strada Tudor Vladimirescu, pe tronsonul cuprins între strada Oneștilor și Bulevardul Decebal.

Recomandăm consumatorilor afectați să își asigure rezervele de apă necesare pentru intervalul menționat.

La reluarea furnizării, apa poate prezenta temporar turbiditate. În această situație, recomandăm utilizarea apei doar în scopuri menajere, până la limpezirea completă. De asemenea, după finalizarea lucrărilor și spălarea rețelei, reumplerea acesteia și revenirea la parametrii normali de presiune se vor realiza treptat.

Ne cerem scuze pentru disconfortul creat și vă mulțumim pentru înțelegere.

Cu respect, Compania de Apă Oradea

Cei doi au comis furturile în perioada iulie 2025 – ianuarie 2026, iar printre locurile pe care le-au „vizitat” au fost cinci magazine și terasa unei cafenele, în timpul programului de funcționare a acestora. De acolo au sustras un ventilator, o geacă, sticle cu băuturi alcoolice și băuturi carbogazoase, cauzând un prejudiciu estimat la 1.700 de lei.

În aceeași perioadă, Balogh și Lakatos au furat două telefoane mobile și o borsetă în care se aflau 1.250 de lei din două autoturisme parcate în Marghita, iar unui taximetrist i-au luat chiar în timpul unei curse un portmoneu cu documente și 1.100 de lei. „Buletin” a fost cercetat și pentru furtul unei trotinete electrice în valoare de 1.400 de lei, dintr-un bloc, fapta la comiterea căreia a beneficiat de complicitatea lui Sandor Lakatos, care a stat „de șase”.

Hoț cu antecedente

Polițiștii i-au prins pe cei doi la începutul acestui an, ambii fiind arestați pe 19 ianuarie sub acuzațiile de furt, furt calificat și complicitate la furt calificat. În timpul procesului s-au împăcat cu unele victime, astfel că Balogh a fost condamnat pentru 7 furturi, iar Lakatos – pentru 4.

Amândoi au fost obligați să-i plătească uneia dintre firme păgubite daune de aproape 900 de lei, în timp ce Valentin Balogh trebuie să-i achite unei alte persoane vătămate aproape 400 de lei. Pentru că sentința nu este definitivă și a fost deja atacată la Curtea de Apel Oradea, Judecătoria Marghita a dispus ca „Buletin” să rămână în arest, în timp ce în cazul celuilalt inculpat a fost prelungită măsura controlului judiciar.

Deși tânăr, Balogh are antecedente în domeniul furturilor. Pe când avea doar 14 ani a primit o pedeapsă pentru că a sustras un moped, pentru ca în 2024 să fie închis pentru un an și 3 luni după ce a comis trei furturi. Mai întâi a luat din două magazine din Marghita băutură și portofelul unui angajate, din care a furat 300 de euro, 800 de lei și bonuri de masă. Ulterior a tăiat cablul unei biciclete de 3.000 de lei, s-a plimbat cu ea prin oraș și a vândut-o unui necunoscut pentru 200 de lei.

În prezent, „Buletin” este judecat în alte trei dosare de furt aflate pe rolul Judecătoriei Marghita, în două dintre acestea fiind inculpat și Sandor Lakatos.

Doi tineri care au comis 10 furturi în decurs de 6 luni, în Marghita, au fost prinși de polițiști

„Buletin”, la pușcărie pentru furturi în Marghita. Nu și-a recunoscut chiar fapta surprinsă de camerele de supraveghere

FOTO: ISU Bihor

Pentru stingerea incendiului produs în pădurea din localitatea Tărcăița, au fost mobilizați în cursul zilei de luni, 10 august, peste 60 de pompieri militari din cadrul a cinci subunități ale Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Crișana” al județului Bihor, precum și grupa operativă, operațiunea fiind coordonată în teren de prim-adjunctul inspectorului șef, colonel Csilik Alexandru Adrian.

Alături de echipajele de pompieri, intervin și reprezentanți ai Direcției Silvice, precum și membri ai Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență Tărcaia.

„Pompierii intervin pentru a treia zi consecutiv pentru localizarea incendiului, operațiunea fiind îngreunată de existența a numeroase focare care se manifestă pe suprafețe întinse, în interiorul pădurii și pe pajiști împădurite, de terenul abrupt și accidentat, forțele parcurgând pe jos, pe versanți, kilometri întregi, de lipsa surselor de apă din cauza imposibilității accesului autospecialelor de stingere, precum și de gradul ridicat de uscăciune a vegetației și de rafalele puternice de vânt care favorizează dezvoltarea arderii și poartă scânteile la mari distanțe, creând noi focare”, a transmis purtătorul de cuvânt al ISU Bihor, locotenent colonel Camelia Roșca.

Video: ISU Bihor

Sâmbătă, 8 august, un efectiv de 29 de pompieri militari a acționat, de dimineață până aproape de miezul nopții, pentru localizarea și stingerea flăcărilor. Misiunea a fost reluată duminică dimineața și s-a desfășurat pe parcursul întregii zile, până în jurul orei 22:30, când forțele au fost retrase pentru prevenirea unor accidente în rândul personalului, în condițiile vizibilității reduse și ale configurației dificile a terenului.

Până în dimineața zilei de luni, în Tărcăița, focul a mistuit aproximativ 17 hectare de litieră și doborâturi, respectiv 11 hectare de vegetație uscată.

Pompierii continuă lupta cu flăcările, acționând pentru limitarea extinderii incendiului și protejarea fondului forestier și a zonelor învecinate. Intervenția se desfășoară cu eforturi susținute, în condiții dificile, până la înlăturarea tuturor focarelor și eliminarea riscului de reaprindere.

„Pe 8 august, în jurul orei 12:40, polițiștii Serviciului Rutier Bihor – Biroul Drumuri Naționale și Europene au oprit în localitatea Topa de Criș un bărbat de 47 de ani, din comuna Răucești, județul Neamț. Acesta conducea cu 129 km/h într-o zonă unde limita de viteză era de 50 km/h, a transmis agentul șef de poliție Alin Laza, din cadrul IPJ Bihor.”

Șoferul a depășit limita legală cu 79 km/h și a fost sancționat cu 15 puncte-amendă, în valoare de 3.243,75 de lei. Totodată, dreptul de a conduce i-a fost suspendat pentru 120 de zile, fiind eliberată dovadă fără drept de circulație.

Un alt caz a fost înregistrat pe 9 august, la ora 09:12, pe DEx 16, în afara municipiului Oradea. Un bărbat de 40 de ani, din comuna Abram, județul Bihor, a fost surprins conducând cu 175 km/h, într-o zonă unde limita era de 120 km/h.

Pentru depășirea vitezei legale cu 55 km/h, acesta a primit 9 puncte-amendă, în valoare de 1.946,25 de lei, iar permisul de conducere i-a fost suspendat pentru 90 de zile. Și în acest caz a fost eliberată dovadă fără drept de circulație.

Tot pe 8 august, la ora 13:24, polițiștii rutieri au depistat în localitatea Gheghie, pe DN 1, un bărbat de 57 de ani, din municipiul Lugoj, județul Timiș, care circula cu 108 km/h într-o zonă cu limită de 50 km/h.

Acesta a depășit viteza legală cu 58 km/h și a fost sancționat cu 9 puncte-amendă, în valoare de 1.946,25 de lei. Ca măsură complementară, dreptul de a conduce i-a fost suspendat pentru 90 de zile, fiindu-i eliberată dovadă fără drept de circulație.

Un al patrulea șofer a fost surprins în aceeași zi, la ora 10:34, tot în localitatea Topa de Criș, pe DN 1. Bărbatul, în vârstă de 43 de ani și domiciliat în municipiul Cluj-Napoca, județul Cluj, conducea cu 106 km/h într-o zonă unde limita era de 50 km/h.

Pentru depășirea limitei legale cu 56 km/h, acesta a fost sancționat cu 9 puncte-amendă, în valoare de 1.946,25 de lei. Permisul de conducere i-a fost suspendat pentru 90 de zile, iar polițiștii i-au eliberat dovadă fără drept de circulație.

FOTO: Vitezomani trași pe dreapta de polițiști 10.08.2026

Schimbarea este prevăzută de OUG 32/2026 și vine într-un moment în care construcțiile, HoReCa, agricultura și industria se confruntă cu un deficit de personal.

Prin WorkinRomania.gov.ro, firmele vor putea să își creeze conturi, să transmită oferte ferme de muncă, să depună cererile pentru angajarea cetățenilor străini și să urmărească online stadiul acestora.

Platforma va gestiona inclusiv autorizarea agențiilor de plasare, procesarea cererilor și schimbul de date între instituțiile implicate. Pentru anumite categorii de lucrători, noul sistem introduce și „cererea unică”, depusă electronic de angajator și utilizată în procedura pentru obținerea vizei de muncă.

Înainte de a utiliza procedura, angajatorii trebuie să fie înregistrați sau, după caz, autorizați. Pentru înregistrarea unui angajator, termenul de soluționare poate ajunge la 30 de zile lucrătoare. Compania trebuie să aibă cont în hub.mai.gov.ro și să încarce oferta fermă pentru locurile de muncă declarate vacante la ANOFM.

Agențiile de recrutare au nevoie de autorizație

Și firmele care intermediază recrutarea muncitorilor străini intră sub reguli mai stricte. Activitatea de plasare poate fi desfășurată numai de agenții autorizate de ANOFM, iar acestea pot recruta pentru ocupații incluse în lista celor deficitare și în baza unor oferte ferme.

Autorizația este valabilă doi ani.

Una dintre cele mai importante condiții este garanția financiară. Pentru maximum 250 de lucrători plasați, agenția trebuie să constituie o garanție de 75.000 de euro. Pentru fiecare grup suplimentar de 250 de lucrători, suma crește cu 50.000 de euro.

Garanția poate fi depusă la Trezoreria Statului sau constituită printr-o scrisoare de garanție bancară.

Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă avertizează că aceste cerințe ar putea pune presiune în special pe agențiile mici și mijlocii.

Tranziția la noul sistem ar putea întârzia recrutările. Patronatul estimează că autorizarea agențiilor și înregistrarea angajatorilor ar putea împinge primele cereri unice către începutul lunii octombrie.

Reprezentanții unor companii de recrutare sunt ceva mai optimiști, dar avertizează că, dacă procedurile depășesc câteva săptămâni, firmele care au nevoie urgentă de personal vor fi afectate.

Riscul este important pentru sectoarele care depind deja de forța de muncă din afara UE, în special construcțiile, HoReCa și agricultura.

România are un contingent de 90.000 de muncitori străini

Pentru 2026, Guvernul a stabilit un contingent de 90.000 de lucrători străini nou-admiși pe piața muncii. Limita este mai mică decât cea din 2025, când au fost prevăzute 100.000 de persoane.

Cifra reprezintă numărul de lucrători nou-admiși în condițiile legislației, nu totalul cetățenilor străini care pot lucra în România.

În paralel, noile reguli au produs efecte și pentru străinii aflați deja în țară. Potrivit Inspectoratului General pentru Imigrări, peste 3.600 de persoane solicitaseră până la începutul lunii iulie reglementarea dreptului de ședere în cadrul demersurilor legate de aplicarea OUG 32/2026.

La 15 iulie, Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă indica 65.040 de avize de angajare emise.

Pe termen lung, autoritățile mizează pe un sistem mai transparent și mai ușor de monitorizat. În perioada de tranziție, însă, pentru companii criteriul decisiv va fi viteza cu care platforma și procedurile din jurul ei vor funcționa efectiv.

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a precizat vineri, 7 august, că infrastructura necesară pentru funcționarea noului sistem trebuie implementată până la 31 august 2026. Această dată nu reprezintă însă și momentul de la care transportatorii vor începe să achite efectiv noile tarife.

Clarificările vin în contextul intrării în vigoare a Legii nr. 170/2026, care stabilește data de 31 august 2026 drept termen pentru introducerea Sistemului de Tarifare Rutieră Electronică din România (STRR) și a sistemului TollRo. Aplicarea efectivă a tarifelor este prevăzută, potrivit articolului 29 din Legea nr. 226/2023, începând cu 1 octombrie 2026.

„În consecință, data de 31 august 2026 reprezintă termenul pentru implementarea infrastructurii și a sistemelor STRR și TollRo pe teritoriul României, iar aplicarea tarifelor pentru rovinietă și TollRo va începe la 1 octombrie 2026”, a transmis CNAIR.

O altă etapă este prevăzută pentru 15 ianuarie 2027, când sistemul din România ar urma să devină interoperabil cu sistemele electronice de taxare din celelalte state membre ale Uniunii Europene, prin Serviciul European de Taxare Rutieră.

Cine va plăti TollRo

Sistemul TollRo se va aplica vehiculelor concepute și construite pentru transportul de marfă care au o masă totală maximă autorizată mai mare de 3,5 tone. În aceeași categorie vor fi încadrate și vehiculele destinate transportului mixt.

Prin urmare, nu toate autoutilitarele sau camionetele vor intra automat sub incidența noului sistem. Criteriul va fi masa totală maximă autorizată înscrisă în documentele vehiculului, pragul fiind stabilit la peste 3,5 tone. Autoturismele, vehiculele destinate transportului de persoane și vehiculele de marfă cu o masă totală maximă autorizată de cel mult 3,5 tone vor rămâne în sistemul actual al rovinietei.

Taxarea prin TollRo se va aplica pe drumurile naționale, drumurile expres și autostrăzile din România. Vor fi exceptate sectoarele de drum național aflate în intravilanul municipiilor, între indicatoarele de intrare și ieșire.

Taxarea se va face în funcție de distanța parcursă

Spre deosebire de rovinieta actuală, care este cumpărată pentru o anumită perioadă de valabilitate, TollRo va fi calculat în funcție de numărul de kilometri parcurși.

Legea nr. 226/2023 prevede că „TollRo se calculează prin înmulțirea tarifului unitar cu distanța parcursă”. Valoarea finală a taxei va depinde de mai mulți factori: masa totală maximă autorizată a vehiculului, norma de poluare și categoria drumului utilizat. Tarifele, cu TVA inclusă, sunt stabilite prin Ordinul ministrului Transporturilor nr. 1.925/2025 și diferă în funcție de categoria vehiculului.

Pentru vehiculele cu o masă totală maximă autorizată de peste 3,5 tone și de cel mult 7,5 tone, tariful va fi cuprins între 0,08 și 0,11 lei pe kilometru pe drumurile naționale. Pe autostrăzi și drumuri expres, costul va fi între 0,17 și 0,22 lei pe kilometru.

În cazul vehiculelor cu MTMA de peste 7,5 tone, dar mai mică de 12 tone, tariful va fi între 0,14 și 0,19 lei pe kilometru pe drumurile naționale și între 0,29 și 0,37 lei pe kilometru pe autostrăzi și drumuri expres. Pentru vehiculele cu masa totală maximă autorizată de cel puțin 12 tone, taxarea va fi cuprinsă între 0,24 și 0,31 lei pe kilometru pe drumurile naționale și între 0,48 și 0,62 lei pe kilometru pe autostrăzi și drumuri expres.

Norma de poluare va influența valoarea taxei

Tariful va varia, în cadrul fiecărei categorii de greutate, și în funcție de norma de poluare a vehiculului. Cele mai reduse tarife vor fi aplicate vehiculelor Euro VI, nivelul intermediar va fi valabil pentru cele încadrate în normele Euro IV și Euro V, iar cele mai ridicate costuri vor reveni vehiculelor Euro 0-III.

Astfel, un camion cu masa totală maximă autorizată de cel puțin 12 tone, încadrat în norma de poluare Euro VI, va plăti 480 de lei pentru 1.000 de kilometri parcurși pe autostradă. Pentru aceeași distanță și aceeași categorie de greutate, un vehicul încadrat în normele Euro 0-III va achita 620 de lei.

Taxa va include atât costurile legate de utilizarea și întreținerea infrastructurii rutiere, cât și o componentă aferentă poluării atmosferice generate de vehicul. Cuantumul tarifelor urmează să fie actualizat anual, în funcție de indicele prețurilor de consum comunicat de Institutul Național de Statistică.

Trei variante pentru plata TollRo

Transportatorii vor avea la dispoziție trei modalități pentru achitarea taxei. Prima presupune încheierea unor contracte cu furnizori autorizați SETRo și utilizarea unor echipamente de bord care vor transmite datele necesare pentru stabilirea distanței parcurse.

O altă variantă va fi achiziționarea, înainte de începerea călătoriei, a unui tichet electronic valabil pentru o singură parcurgere a traseului declarat.

A treia opțiune va fi utilizarea aplicației mobile gratuite a CNAIR. Potrivit prevederilor legale, aceasta va folosi localizarea prin satelit a telefonului pentru a înregistra distanța parcursă și pentru a calcula suma datorată.

Aplicația este prevăzută pentru vehiculele înmatriculate în România. Condițiile în care aceasta va putea fi utilizată și de vehiculele înmatriculate în alte state urmează să fie stabilite prin normele de aplicare. Achitarea TollRo va fi verificată automat prin intermediul camerelor video amplasate pe rețeaua rutieră, dar și prin controale efectuate în trafic.