Invitat la emisiunea „În fața ta”, de la Digi24, oficialul a explicat că, deși calendarul Guvernului prevede adoptarea legii în 2027, nu a fost stabilită o dată exactă. În același timp, estimările privind cheltuielile cu salariile bugetarilor pentru următorii ani nu reprezintă o garanție că veniturile acestora vor crește.

O altă necunoscută este legată de cele 700 de milioane de euro asociate acestui jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și de posibilitatea ca România să mai obțină acești bani.

De ce nu poate fi adoptată legea salarizării în perioada următoare

Potrivit ministrului Muncii, adoptarea noii legi a salarizării nu poate deveni o prioritate imediată, având în vedere deciziile bugetare pe care Guvernul trebuie să le ia în perioada următoare.

„Nu poate fi adoptată într-o lună-două, din mai multe motive obiective”, a declarat Florin Manole.

Acesta a explicat că Executivul trebuie să stabilească mai întâi prioritățile pentru rectificarea bugetară și pentru construcția bugetului aferent anului 2027. Printre deciziile care trebuie luate se numără cele referitoare la pensii, alocații și alte beneficii sociale.

„Când vorbesc despre faptul că bugetul este o prioritate, asta înseamnă, evident, că avem de luat niște decizii de politică publică referitoare la majorarea sau indexarea pensiilor, la ce facem cu alocațiile și la indexarea sau nu a altor beneficii sociale”, a explicat ministrul.

Înainte ca proiectul salarizării unitare să avanseze, Guvernul trebuie să clarifice și alte măsuri sociale, inclusiv cele destinate protejării consumatorilor vulnerabili.

Legea salarizării ar putea fi adoptată în 2027

Florin Manole a precizat că termenul avut în vedere de Guvern pentru adoptarea noii legi a salarizării este anul 2027, fără să existe, deocamdată, o lună stabilită pentru finalizarea procedurii.

Ministrul a amintit și de obligațiile privind protecția consumatorilor vulnerabili, în contextul finanțării obținute de România de la Banca Mondială. Potrivit acestuia, împrumutul preferențial de peste 500 de milioane de dolari, primit la finalul anului 2025, a fost însoțit de condiționalități care includ adoptarea unei noi legislații în acest domeniu.

În ceea ce privește salarizarea bugetarilor, una dintre variantele posibile este ca legea să fie adoptată în 2027, chiar dacă efectele sale asupra cheltuielilor publice nu sunt prevăzute de la început în bugetul acelui an.

Ministrul a explicat că o eventuală rectificare bugetară ar putea permite includerea unor cheltuieli suplimentare în a doua parte a anului.

„Se poate la fel de bine să fie adoptată la începutul anului 2027 și, chiar dacă nu există o prevedere în legea bugetului, să avem o rectificare pentru a doua jumătate a lui 2027”, a declarat Florin Manole.

Acesta a subliniat că este vorba despre un scenariu posibil, nu despre o decizie deja luată.

Ce cheltuieli estimează statul pentru salariile bugetarilor

Documentația bugetară include estimări privind cheltuielile cu personalul pentru următorii ani. Potrivit cifrelor prezentate de ministrul Muncii, acestea se ridică la 166 de miliarde de lei în 2026 și ar urma să ajungă la 174 de miliarde de lei în 2027.

Florin Manole a avertizat însă că aceste valori nu trebuie interpretate drept un angajament al Guvernului de a majora cheltuielile cu salariile din sectorul public.

Ministrul a explicat că estimările bugetare sunt realizate din timp, însă nivelul cheltuielilor efective depinde de evoluția economiei, de regulile fiscale și de angajamentele asumate de România față de Comisia Europeană.

În plus, autoritățile trebuie să țină cont de obiectivul menținerii deficitului bugetar sub control, ceea ce poate influența deciziile privind majorările salariale și alte cheltuieli publice.

„Vreau să fiu foarte prudent. Vă spun niște cifre care sunt publice, sunt oficiale, dar nu vreau să le perceapă cei care ne urmăresc ca pe niște angajamente că vom crește neapărat anvelopa de cheltuieli”, a precizat Florin Manole.

Ce se știe până acum despre majorarea salariilor bugetarilor

În acest moment, nu există o dată exactă pentru adoptarea noii legi a salarizării și nici un angajament ferm privind creșterea cheltuielilor cu personalul bugetar.

Calendarul indicat de Guvern vizează anul 2027, însă aplicarea noii legi va depinde de deciziile bugetare și de posibilitatea de a asigura finanțarea necesară.

Ministrul Muncii a lăsat deschisă inclusiv varianta unei adoptări la începutul anului 2027, urmată de o eventuală rectificare bugetară în a doua parte a anului.

Până la clarificarea acestor aspecte, estimările privind cheltuielile cu salariile trebuie privite ca proiecții bugetare, nu ca o promisiune că angajații din sectorul public vor primi majorări.

Atac în miez de noapte

Pensionarul atacat de Rövid a relatat că în seara de 27 ianuarie a acestui an, cu puțin înainte de miezul nopții, a fost atacat în casă de un necunoscut care avea o mască pe figură. S-a luptat cât a putut cu atacatorul care a încercat să-l lovească cu un scaun de lemn. Bărbatul de 84 de ani s-a ferit la timp, dar nu a putut evita o lovitură care i-a fost aplicată cu o seceră pe care o ținea la intrarea în casă. În toiul altercației, nu a realizat cât de grave erau rănile pe care le-a suferit și, luând o bâtă, l-a gonit din locuință pe atacator.

Cu răni la cap și în zona cervicală, victima a fost transportată la spital, unde a fost operată de urgență. Medicii au stabilit că a avut nevoie de cel mult 18 zile de îngrijiri medicale, iar rănile nu i-au pus viața în pericol. Totuși, pentru că octogenarul a fost lovit în zone vitale, cu un obiect care putea produce moartea, procurorii au încadrat fapta la tentativă de omor.

Agresorul a fost prins repede de anchetatori, deși acesta a ținut masca pe figură inclusiv când a alergat pe străzi, tocmai pentru a nu putea fi identificat cu ajutorul camerelor de supraveghere din Salonta. József Rövid a fost urmărit o vreme de un autoturism, dar a reușit să-și piardă urma după ce și-a dat jos hanoracul și l-a aruncat pe un gard. A fost surprins de sistemul de supraveghere când, după mai bine de o oră, a venit pe o bicicletă ca să-și recupereze haina.

„Motivul pueril” al agresiunii

Anchetatorii au aflat de la octogenarul atacat că, înainte cu câteva zile de agresiune, a cumpărat o mașină cu lemne, iar unul dintre cei care îl însoțeau pe vânzător a insistat să-l ajute să depoziteze butucii în cămară. Pentru că individul respectiv, identificat ca fiind József Rövid, mirosea a alcool, pensionarul nu i-a permis să intre în casă, unde ținea bani, iar ulterior l-a indicat ca fiind principalul suspect în atacul cu secera, mai ales că tânărul locuia în vecinătate.

Agresorul a recunoscut fapta și a susținut că s-a dus acasă la bărbatul de 84 de ani pentru a-i cere explicații după ce, cu doar câteva ore înainte, pensionarul ar fi ieșit în poarta gospodăriei și s-ar fi masturbat uitându-se după mama lui Rövid. Mai mult, tânărul a declarat că octogenarul ar fi urmărit-o femeie ori de câte ori aceasta mergea la cumpărături.

Rövid a explicat că a intrat în curtea pensionarului și a bătut la o ușă, unde ar fi fost întâmpinat de proprietarul casei, care l-ar fi lovit cu un scaun. Tânărul a relatat că a găsit o seceră cu care l-a rănit pe bătrân, după care a luat-o la fugă. A ars hainele pe care le-a purtat în acea seară, iar pantofii i-a aruncat într-o ghenă, după care s-a culcat.

Atacatorul de 20 de ani a fost prins de polițiști și procurori pe 28 ianuarie, iar a doua zi a fost arestat, aflându-se și în prezent după gratii. Opiniile experților prezentate în timpul procesului au determinat Tribunalul Bihor să concluzioneze că tânărul prezintă „deficienţe intelectiv-educative, care explică şi motivul pueril pentru care a săvârşit faptele: dorinţa de a aplica o lecţie persoanei vătămate, deoarece s-a simţit lezat de presupusele molestări pe aceasta le-ar fi practicat faţă de mama inculpatului”.

De precizat că, deși în timpul anchetei pensionarul atacat a murit, acuzația de tentativă de omor a fost menținută în sarcina lui József Rövid, deoarece medicii au indicat că decesul ulterior al bărbatului de 84 de ani nu a avut legătură cu agresiunea la care a fost supus. Sentința de condamnare a fost atacată deja de inculpat, astfel de verdictul final va fi dat de Curtea de Apel Oradea.

Tentativă de omor în Salonta. Bătrân în stare gravă după ce a fost lovit în cap cu o seceră de un tânăr de 19 ani

Nu a fost un simplu curs despre istoria comunismului, nici o vizită turistică obișnuită. A fost un exercițiu de înțelegere a unui oraș neobișnuit, construit în anii 1950 în legătură cu exploatarea uraniului din Munții Bihorului și marcat de influența sovietică asupra României postbelice.

Un oraș mic, o istorie europeană

Șteiul este unul dintre exemplele remarcabile de urbanism planificat din România secolului XX. Clădirile sale publice, organizarea spațiilor verzi și arhitectura centrului istoric vorbesc despre o epocă în care orașul era conceput și ca expresie a puterii politice. Dar Șteiul este, în egală măsură, orașul oamenilor care au trăit aici, au muncit, au învățat și au construit o comunitate cu o puternică identitate culturală.

Tocmai această întâlnire dintre istoria oficială și memoria vie a constituit punctul de plecare al cursului internațional.

Inițiativa organizării programului la Ștei i-a aparținut profesorului John Patrick Leech, de la Universitatea din Bologna, implicat în activitatea Rutei Culturale Europene ATRIUM, din al cărei circuit face parte orașul. Proiectul Critical History Tours este coordonat de EuroClio, al carei director este Paula O Donohoe, în parteneriat cu organizații europene specializate în educație istorică, patrimoniu și turism cultural.

Un rol esențial în realizarea evenimentului l-a avut Primăria Orașului Ștei, partener instituțional și gazdă a programului. Primarul Iulian Balaj și echipa administrației locale au susținut organizarea activităților și au pus la dispoziție infrastructura necesară desfășurării lor.

Participarea Șteiului la acest proiect continuă colaborarea cu ATRIUM, ruta culturală certificată de Consiliul Europei, dedicată arhitecturii regimurilor totalitare din secolul XX. Claudia Castellucci, directoarea ATRIUM, și Giulia Righetti, reprezentantă a organizației, au sprijinit implicarea orașului și cooperarea dintre partenerii europeni și cei locali.

Arhitectura, explicată acolo unde istoria s-a petrecut

O contribuție centrală la prezentarea patrimoniului șteian a avut-o conf. univ. dr. Ramona Novicov, istoric de artă și arhitectură, membră a Comitetului Științific ATRIUM, originară din Ștei și cercetătoare a acestui ansamblu urban de peste un deceniu.

În calitate de expert local și ghid, aceasta a prezentat participanților particularitățile arhitecturii staliniste târzii, organizarea urbanistică a fostului Oraș Dr. Petru Groza și legăturile dintre arhitectură, putere politică și experiența cotidiană a locuitorilor.

Alături de ea, conf. univ. dr. Corina Tătar, de la Universitatea din Oradea, a contribuit in mod decisiv, ca specialist și ghid, la interpretarea contextului geografic, a dezvoltării teritoriale și a perspectivelor de valorificare turistică a orașului.

Cele două cadre universitare au oferit astfel participanților nu doar informații istorice, ci și repere pentru înțelegerea relației dintre patrimoniul construit și viața comunității.

Un loc important l-au ocupat studenții Universității din Oradea, din domeniile arhitecturii, jurnalismului și geografiei. Participarea lor a creat o punte între cercetarea universitară, educația practică și nevoile unei comunități locale. În cazul studenților de la arhitectură, această experiență a continuat cercetările și releveele realizate în anii precedenți asupra clădirilor istorice ale Șteiului.

Dimensiunea educativă a fost completată de expoziția de desene cu detalii arhitecturale realizate de elevi sub îndrumarea Sorinei Wesolowski. Lucrările au demonstrat că patrimoniul poate fi descoperit și prin exercițiul atent al privirii: o fereastră, un portal sau un ornament devin puncte de plecare pentru înțelegerea istoriei propriului oraș.

Cum se construiește un tur istoric critic?

Pregătirea metodologică a fost coordonată de specialistele Olivia Durand, Paula Larsson, si Waqas Mirza de la Uncomfortable Oxford, organizație cunoscută pentru tururile sale care abordează aspecte controversate sau insuficient discutate ale istoriei.

Participanții au învățat să cerceteze surse, să selecteze locuri relevante, să construiască un traseu și să formuleze întrebări care stimulează dialogul. Un tur istoric critic nu urmărește să ofere vizitatorului o singură versiune definitivă a trecutului, ci să-i arate cum pot coexista experiențe și interpretări diferite.

Orașul însuși a devenit material de studiu. Palatul Administrativ, Casa de Cultură, complexul sportiv, locuințele și spațiile publice au fost privite nu doar ca obiective arhitecturale, ci și ca martori ai unor istorii personale și colective.

La finalul cursului, sâmbătă, 17 octombrie, participanții au prezentat reprezentanților administrației locale și altor invitați un traseu-pilot, conceput în echipă, aplicând pe teren metodele învățate.

O întâlnire care poate continua

Importanța evenimentului depășește cele patru zile de curs. Pentru Ștei, experiența deschide noi posibilități de colaborare între administrația locală, universitate, specialiștii în patrimoniu și organizațiile europene de turism cultural.

Orașul are șansa de a-și pune în valoare un patrimoniu arhitectural rar, fără să simplifice trecutul și fără să ignore memoria celor care i-au dat viață. Iar implicarea tinerilor poate transforma această moștenire într-o resursă pentru educație și dezvoltare locală.

Poate că tocmai aici se află câștigul cel mai important al întâlnirii: specialiștii străini au descoperit Șteiul, iar oamenii locului au fost invitați să îl privească dintr-o perspectivă nouă.

Pentru că un oraș nu este alcătuit numai din clădiri și date istorice. El continuă să trăiască prin întrebările pe care ni le punem despre el și prin poveștile pe care învățăm să le ascultăm.

FOTO: curs internaţional la Ştei în cadrul în cadrul proiectului Erasmus+ „Critical History Tours”

Plecarea acesteia a afectat serviciile poștale la domiciliu și a creat dificultăți în distribuirea pensiilor, alocațiilor și a corespondenței oficiale timp de mai bine de o lună. Pentru a limita efectele situației, în 14 noiembrie 2025, reprezentanții Poștei Române și Primăria au stabilit o măsură temporară prin care un reprezentant al instituției s-a deplasat la căminul cultural din satul Tărian pentru a distribui direct sumele cuvenite beneficiarilor.

foto: Primăria Sântandrei

Parcul de pe strada Clopoțeilor a fost deja recepționat, iar pentru cel de pe strada Berzei urmează finalizarea procedurii de recepție, potrivit informațiilor primite de la primarul Ioan Mărcuș. Cele două spații însumează 14.430 mp și au fost amenajate pentru a oferi locuitorilor noi zone de relaxare și petrecere a timpului liber. Valoarea totală a investiției s-a cifrat la 25,1 milioane de lei, din care 23,8 milioane de lei a fost finanțare nerambursabilă, adică aproximativ 98% din total. Diferența a fost acoperită din bugetul local și prin contribuția proprie a Primăriei Sântandrei, în valoare de 486.101,86 lei, la care s-au adăugat cheltuieli neeligibile de 799.061,20 lei.

„Am finalizat lucrările la cele două parcuri, iar cel de pe strada Clopoțeilor a fost deja recepționat. Urmează recepția și pentru parcul de pe strada Berzei. În prima etapă au fost realizate lucrările de amenajare și cele peisagistice, iar în etapa următoare ne ocupăm de dotări.” ne-a precizat primarul Mărcuș.

Parcul de pe strada Berzei, lucrare executată de firma Flodor Com, a fost amenajat pe o suprafață de 5.850 mp, cuprinde locuri de joacă, zone de fitness, alei înierbate, spații de relaxare și iluminat arhitectural. Amenajarea a fost gândită pentru a permite atât activități recreative, cât și petrecerea timpului în aer liber.

foto: Parc strada Berzei, 21.10.2026

Parcul de pe strada Clopoțeilor, realizat de firma Drumuri Bihor, se întinde pe 8.580 mp și a fost conceput ca o pădure urbană, având în vedere că în zonă exista deja o pădurice de salcâm. Proiectul include și un mic ponton pe râul Peța, care completează amenajarea acestui spațiu verde.

foto: Parc Clopoțeilor din Sântandrei, 21.10.2026

În următoarea perioadă, Primăria Sântandrei va achiziționa bănci, echipamente de joacă pentru copii, mese de șah și coșuri de gunoi, astfel încât cele două parcuri să devină complet operaționale. Valoarea estimată a acestei etape este de aproximativ un milion de lei, sumă care va fi acoperită din fondurile proiectului inițial și de la bugetul local.

Deși revenirea la ora de iarnă are loc în fiecare an, modificarea poate influența programul de somn, nivelul de energie și activitățile de zi cu zi. Totodată, călătorii care circulă cu trenul în noaptea schimbării orei trebuie să știe că transportul feroviar va funcționa după un program adaptat, a relatat Libertatea.

Când și cum se schimbă ora în România

Începând de duminică, România va reveni la ora oficială de iarnă, corespunzătoare fusului orar UTC+2. Practic, în noaptea de 24 spre 25 octombrie, ceasurile se dau înapoi cu 60 de minute.

Schimbarea marchează încheierea perioadei de aplicare a orei de vară, introdusă în ultima duminică din martie. Potrivit regulilor actuale, trecerea la ora de iarnă se face în ultima duminică din octombrie.

În 2026, această dată este 25 octombrie. România a mai trecut la ora de iarnă într-o zi de 25 octombrie și în 2020.

Majoritatea telefoanelor mobile, calculatoarelor și dispozitivelor conectate la internet își vor actualiza automat ora. În schimb, ceasurile clasice, unele aparate electrocasnice și sistemele de afișare a orei din mașinile mai vechi vor trebui reglate manual.

Cum va fi afectată circulația trenurilor

Trecerea la ora de iarnă nu ar trebui să perturbe circulația trenurilor din România, însă programul călătoriilor din noaptea respectivă va ține cont de modificarea orei oficiale.

Potrivit regulilor de circulație anunțate pentru această perioadă, trenurile aflate în mers care ajung după ora 04:00, calculată conform orei de vară, vor opri în stațiile stabilite și vor aștepta până la ora de plecare prevăzută în noul orar, corespunzător orei de iarnă.

Există și o excepție pentru trenurile care se află aproape de destinație: acestea își vor continua deplasarea până la stația finală.

Trenurile de călători care pleacă din stațiile de formare după ora 04:00 vor circula conform Mersului Trenurilor în vigoare, raportat la ora Europei de Est.

În cazul curselor internaționale, programul va fi corelat cu schimbarea orei din țările vecine care aplică aceeași regulă. Pentru a evita eventualele neclarități, călătorii sunt sfătuiți să verifice orarul trenului înainte de plecare.

Cum ne poate influența schimbarea orei

Chiar dacă în noaptea de 24 spre 25 octombrie câștigăm o oră, organismul are nevoie de timp pentru a se adapta la noul program. Schimbarea orei poate influența temporar ritmul circadian, mecanismul biologic care reglează alternanța dintre somn și starea de veghe.

Unele persoane pot resimți oboseală, somnolență în timpul zilei sau dificultăți de concentrare. În anumite situații, aceste efecte pot influența randamentul la locul de muncă și atenția în trafic.

Copiii și persoanele în vârstă pot fi mai sensibile la modificările rutinei de somn, iar adaptarea poate varia de la o persoană la alta.

Un alt aspect important este reducerea treptată a luminii naturale. Odată cu apropierea iernii, zilele devin mai scurte, iar expunerea mai redusă la lumină poate influența starea de spirit. Pentru unele persoane, această perioadă poate accentua simptomele depresiei sezoniere, o afecțiune asociată schimbărilor de sezon.

Pentru o adaptare mai ușoară, este util să păstrăm un program regulat de somn, să petrecem timp în aer liber în timpul zilei și să evităm consumul de cafeină în apropierea orei de culcare. De asemenea, odihna suficientă și menținerea unei rutine constante pot ajuta organismul să se adapteze.

Când trecem din nou la ora de vară

România va reveni la ora de vară în ultima duminică din martie 2027, respectiv pe 28 martie. În noaptea de sâmbătă spre duminică, ceasurile vor fi date înainte cu o oră: ora 03:00 va deveni 04:00.

Prin urmare, ziua de 28 martie 2027 va avea 23 de ore, fiind mai scurtă cu o oră decât o zi obișnuită.

Până atunci, România va funcționa după ora de iarnă. Pe măsură ce ne apropiem de sezonul rece, zilele vor continua să se scurteze, iar lumina naturală va fi prezentă pentru mai puține ore.

Se va renunța la schimbarea sezonieră a orei?

Renunțarea la schimbarea sezonieră a orei a fost discutată la nivelul Uniunii Europene. În 2019, Parlamentul European a susținut eliminarea acestei practici, iar aplicarea măsurii era avută în vedere pentru anii următori.

Totuși, schimbarea nu a fost pusă în aplicare. Lipsa unei decizii finale comune privind regimul orar care ar urma să fie menținut de statele membre a făcut ca sistemul actual să rămână în vigoare.

Astfel, și în 2026, românii vor da ceasurile înapoi în ultima duminică din octombrie, urmând să revină la ora de vară la sfârșitul lunii martie 2027.

Prin hotărârea definitivă dată vineri, Curtea a redus pedepsele aplicate altor doi inculpați pentru trafic de droguri de risc și de mare risc, deoarece a ținut cont de faptul că aceștia au denunțat alte persoane care au comis infracțiuni grave. Astfel, spre deosebire de prima instanță, care i-a trimis după gratii pe ambii bărbați, Curtea de Apel Oradea a dispus suspendarea executării condamnării în cazul celor doi.

Al patrulea inculpat a rămas cu pedeapsa cu suspendare pe care a primit-o la Tribunalul Bihor.

Și-a cumpărat echipamente și semințe

În ancheta realizată de DIICOT Oradea, Bogdan Ș. a mărturisit că în timpul pandemiei a ajuns să consume droguri, pe fondul unor probleme personale. Câteva luni, începând cu august 2020, și-a cumpărat de un alt orădean, Alex B., între 2 și 5 grame de canabis în fiecare lună, la prețul de 50 de lei pe gram.

A înțeles repede că era mai rentabil să cultive el plante de canabis decât să cumpere drogul. Astfel că, în perioada noiembrie 2020 – mai 2021, „pentru a nu mai cheltui bani pentru canabis, a achiziţionat o serie de echipamente, ghivece şi 5 seminţe în scopul de a înfiinţa o cultură de canabis”, a reținut Tribunalul Bihor din declarațiile orădeanului.

Deși mai trebuia doar să planteze semințele, nu și-a dus planul până la capăt, deoarece a fost prins de polițiștii antidrog de la BCCO Oradea și de procurorii DIICOT Oradea.

Furnizori și vânzători de droguri, condamnați cu suspendare

În primă instanță, orădeanul Alex B. (24 de ani), cel care i-a livrat canabis lui Bogdan Ș. a fost condamnat la 2 ani și 6 luni de închisoare, cu suspendare. Anchetatorii au dovedit că, în cinci rânduri, dealerul le-a vândut investigatorului sub acoperire și colaboratorilor autorizați 8 grame de amfetamină și 7 grame de canabis cu aproape 3.000 de lei.

Alex B. a beneficiat de clemența instanței deoarece a contribuit la prinderea celui care i-a dat spre vânzare substanțele interzise. Este vorba despre Denis Ciprian M., de 30 de ani, din Oradea, care a recunoscut că i-a vândut tânărului de 24 de ani circa 200 de grame de amfetamină – cu 50 de lei/gram – şi 350 de grame de canabis, la un preț de 30 de lei/gram. Pentru aceste fapte a fost condamnat în primă instanță la 3 ani și 4 luni de închisoare, cu executare.

În apel, pedeapsa i-a fost redusă la 2 ani și 6 luni de închisoare, cu suspendarea executării, deoarece a contribuit la identificarea altor persoane care au comis infracțiuni grave. În plus, va trebui să muncească 120 de zile în folosul comunității.

Tot de o reducere a condamnării – de la 3 ani și 4 luni de detenție, la 3 ani de închisoare, cu suspendare, și 90 de zile de muncă gratuită – a beneficiat cel de-al patrulea inculpat în dosar, Laurențiu B., de 25 de ani, din Incești. Acesta a recunoscut că se aproviziona de la Alex B. cu canabis și amfetamine atât pentru consum propriu, cât și pentru a le vinde altor consumatori.

Economie la droguri. Ca să taie din cheltuieli, a încercat să-și facă propria cultură de canabis

Competiția va avea loc în perioada 28-31 octombrie și va reuni sportivi din întreaga lume. Delegația României la acest turneu va cuprinde doar patru sportivi: Ioan Dzitac (CSM Oradea), Laris Borș (Dinamo București) la categoria 73 kg, Adrian Șulcă (Dinamo București) la 81 kg și Alex George Creț (CSM Oradea) la 90 kg.

Turneul de la Abu Dhabi va constitui un bun prilej pentru judoka tricolori de a realiza puncte în rankingul mondial, în cazul unor rezultate favorabile.

Lotul național de judo seniori al României este pregătit de antrenorul orădean Emil Morar.

În aceeași perioadă, la Napoli (Italia) se va desfășura Campionatul European de tineret (U23 de ani). Delegația noastră va fi din nou foarte redusă, fiind alcătuită tot din patru sportivi: Darius Dobre (CSM Pitești) la +100 kg, Alexandru Sibișan (CSM Unirea Alba Iulia), Rareș Arsenie (Dinamo București) la 100 kg și David Gliga (CSM Pitești) la 90 kg.

Din păcate, din delegație nu face parte niciun judoka orădean. Lotul național de tineret al României este pregătit de antrenorii Valentin Ioniță (CSM Pitești) și Emil Morar (CSM Oradea).

„La această categorie de vârstă, judoul orădean nu prea are sportivi. N-au prea venit din urmă alți judoka de valoare”, a afirmat antrenorul emerit Emil Morar.

O altă competiție importantă din următoarea perioadă va fi Campionatul European pentru echipe mixte, care va avea loc la Belgrad (Serbia), la 7-8 noiembrie. Componența echipei României nu a fost însă stabilită.

Una dintre principalele măsuri vizează profitul reinvestit în echipamente și alte active corporale utilizate pentru dezvoltarea unor investiții noi sau pentru modernizarea capacităților existente. Facilitatea ar putea fi acordată pentru o perioadă de cel mult cinci ani, cu condiția ca activele care beneficiază de scutire să rămână în România până la expirarea duratei normale de amortizare.

Programul se adresează societăților care investesc în agricultură și industria prelucrătoare, inclusiv celor care își extind activitatea sau își modernizează unitățile de producție. Sunt avute în vedere și investițiile autorităților locale, în cadrul obiectivelor de dezvoltare prevăzute de program.

Firmele trebuie să îndeplinească mai multe condiții

Accesul la facilități nu va fi automat. Printre criteriile prevăzute se numără existența a cel puțin nouă angajați cu normă întreagă la momentul depunerii cererii și angajarea a încă minimum nouă persoane în cel mult șase luni de la acordarea facilităților.

Beneficiarii trebuie, de asemenea, să nu se afle în insolvență sau faliment și să nu aibă datorii fiscale restante. Aceștia vor avea obligația să mențină activitatea și numărul mediu de salariați pentru o perioadă stabilită de lege și să asigure pregătirea profesională a angajaților.

O altă cerință importantă este reinvestirea locală a cel puțin 15% din profitul net aferent activității eligibile, în primii trei ani de la încheierea perioadei în care au fost acordate facilitățile. Banii pot fi direcționați către active fixe, digitalizare sau formare profesională.

Programul nu se limitează la sprijinirea mediului privat. Printre obiectivele sale se află și direcționarea fondurilor către modernizarea infrastructurii școlare și sanitare, a drumurilor locale și a rețelelor de apă și canalizare.

Autoritățile urmăresc astfel să stimuleze investițiile productive, să îmbunătățească competitivitatea firmelor și să creeze locuri de muncă stabile. Un alt obiectiv este reducerea șomajului și a subocupării în agricultură, prin dezvoltarea unor alternative profesionale în alte sectoare economice.

Implementarea este prevăzută pentru cinci ani de la intrarea în vigoare a legii, cu posibilitatea prelungirii. Programul va fi gestionat de Ministerul Finanțelor, care va trebui să prezinte anual Parlamentului informații despre efectele economice și sociale ale măsurilor.

Într-o scrisoare deschisă adresată miniștrilor Sănătății, Alexandru Rogobete, și Muncii, Florin Manole, Federația SANITAS solicită reluarea negocierilor și măsuri urgente pentru finanțarea sistemului sanitar și a celui de asistență socială.

Una dintre principalele solicitări privește rectificarea bugetară, astfel încât unitățile de primiri urgențe, serviciile de ambulanță, spitalele și instituțiile de asistență socială să dispună de fondurile necesare până la sfârșitul anului.

Sindicaliștii cer și eliminarea restricțiilor privind ocuparea posturilor vacante, modificarea prevederilor care limitează indemnizațiile de hrană și voucherele de vacanță, precum și restabilirea sporurilor și a zilelor suplimentare de concediu.

O altă miză este noua lege a salarizării, pe care Guvernul intenționează să o elaboreze în 2027. SANITAS solicită negocieri cu termene clare și menținerea sporului de tură de 15%, respectiv a sporului de 100% pentru munca în zilele de repaus săptămânal și de sărbători legale.

„Sporurile pentru tură, noapte, weekend și sărbători nu sunt privilegii”, transmite federația într-o postare pe Facebook, avertizând că diminuarea lor ar însemna noi reduceri ale veniturilor angajaților.
Revendicările nu sunt noi. În iulie, personalul sanitar a organizat o grevă de avertisment, urmată de declanșarea grevei generale în 28 iulie. Protestul a fost suspendat după câteva zile, pentru a permite continuarea negocierilor, însă sindicatul nu a declarat închis conflictul de muncă.

În județul Bihor, 389 dintre cei aproximativ 1.400 de membri SANITAS au semnat pentru greva de avertisment din 20 iulie. La acea vreme, lidera organizației județene, Adriana Vladu, reclama reducerea unor drepturi salariale și nivelul coeficienților propuși în proiectul legii salarizării.

Noua scrisoare solicită și consultarea sindicatelor înaintea reorganizării spitalelor sau a modificării sistemului de gărzi, măsuri prevăzute în programul de guvernare.
Federația SANITAS, condusă de Iulian Pope, cere o întâlnire cu cei doi miniștri, constituirea unui grup de lucru pentru legea salarizării și un răspuns scris la revendicările prezentate.