Regulile sunt prevăzute în Codul rutier, respectiv în OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, precum și în regulamentul de aplicare a acesteia.

„Portocala”, obligatorie în primul an de permis

Conducătorii auto care au obținut permisul de mai puțin de un an sunt obligați să afișeze pe mașină semnul distinctiv de începător.

Potrivit regulamentului, acesta este un disc galben cu diametrul de 100 de milimetri, în centrul căruia se află un semn de exclamare negru. În limbajul obișnuit, indicatorul este cunoscut drept „portocala”.

Semnul trebuie amplasat diferit, în funcție de tipul vehiculului.

La autoturisme, acesta se montează pe parbriz, în partea dreaptă jos, și pe lunetă, în partea stângă jos.

Pentru vehiculele care nu au lunetă, semnul se aplică pe parbriz, în partea dreaptă jos, și pe caroserie, în partea din spate, stânga sus.

În cazul motocicletelor din categoriile AM, A1, A2 și A, semnul se amplasează în partea din spate, lângă numărul de înmatriculare sau înregistrare.

Reguli speciale există și pentru tramvaie sau pentru vehiculele care tractează remorci.

Cât este amenda dacă lipsește semnul de începător

Un șofer care circulă fără semnul distinctiv riscă o amendă cuprinsă între 2 și 3 puncte-amendă, sancțiune care face parte din clasa I.

De la 1 iulie 2026, un punct-amendă valorează 216,25 lei, după majorarea salariului minim brut pe economie la 4.325 de lei. Potrivit Codului rutier, punctul-amendă reprezintă 5% din salariul minim brut.

Astfel, pentru lipsa semnului de începător, amenda este cuprinsă între 432,50 lei și 648,75 lei.

După un an, semnul poate fi dat jos

Obligația de a afișa semnul distinctiv se aplică până la împlinirea unui an de la obținerea permisului de conducere.

După această perioadă, șoferul poate renunța la semn.

Cei care consideră însă că mai au nevoie de un astfel de indicator îl pot păstra și după primul an. Potrivit clarificărilor Ministerului Afacerilor Interne, acest lucru nu este sancționat.

Șoferii începători trebuie să reducă viteza în afara localităților

În primul an de permis există și o limită de viteză specială pentru deplasarea în afara localităților.

Mai exact, șoferii începători trebuie să circule cu 20 km/h sub limita generală stabilită pentru categoria respectivă de drum.

Pentru ceilalți conducători auto, limitele generale sunt:

• 130 km/h pe autostrăzi;
• 120 km/h pe drumuri expres;
• 100 km/h pe drumuri naționale europene (E);
• 90 km/h pe celelalte categorii de drumuri.

În cazul șoferilor începători, limitele sunt:

• 110 km/h pe autostrăzi;
• 100 km/h pe drumuri expres;
• 80 km/h pe drumuri naționale europene (E);
• 70 km/h pe celelalte drumuri din afara localităților.

Ce vehicule nu pot conduce șoferii aflați în primul an

Pe lângă aceste reguli, Codul rutier stabilește și câteva interdicții pentru conducătorii auto care au mai puțin de un an de experiență.

Aceștia nu au voie să conducă:

• vehicule care transportă mărfuri sau produse periculoase;
• vehicule destinate testării sau folosite pentru probe;
• vehicule destinate transportului public de persoane, inclusiv taxiuri.

Regulile au fost introduse pentru a limita riscurile în perioada în care un șofer se află la începutul experienței sale la volan. Respectarea lor este obligatorie chiar dacă șoferul se simte deja suficient de sigur în trafic.

Potrivit unei investigații publicate de Snoop, proiectul ridică însă mai multe întrebări legate de conținutul concret al cursurilor, modul în care cadrele didactice ar trebui să identifice și să raporteze situațiile suspecte, dar și nivelul de informare al elevilor și părinților.

Ce este proiectul PREVISIO

Proiectul „PREVISIO – Prevenirea radicalizării și a extremismului violent în sistemul de învățământ preuniversitar” a fost implementat de SRI, prin Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul” și alte structuri ale Serviciului, în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării, Direcția Generală de Protecție Internă și Inspectoratul General al Poliției Române.

Scopul declarat a fost dezvoltarea competențelor necesare pentru identificarea, gestionarea și prevenirea radicalizării și extremismului violent în rândul tinerilor.

La finalul proiectului, SRI a anunțat că au fost formate 1.500 de persoane, în cadrul a 60 de sesiuni de pregătire. Proiectul a inclus și o platformă de e-learning, un site dedicat promovării culturii de securitate și un program de formare acreditat.

Potrivit investigației Snoop, din cele 1.500 de persoane instruite, 1.180 au fost profesori, inspectori și consilieri școlari, iar alte 320 au fost cadre din Ministerul Afacerilor Interne.

Aproape 5 milioane de lei, în mare parte bani europeni

PREVISIO a avut o valoare totală de 4.973.146 de lei, cu TVA.

Cea mai mare parte a sumei, 4.475.831,40 lei, a reprezentat finanțare europeană nerambursabilă, în timp ce 497.314,60 lei au fost asigurați prin cofinanțare națională.

Banii au provenit din Programul Național 2021-2027 Securitate Internă, gestionat prin structurile de fonduri europene ale Ministerului Afacerilor Interne.

Ce au învățat profesorii despre radicalizare

Potrivit SRI, unul dintre obiectivele proiectului a fost ca profesorii și ceilalți participanți să poată recunoaște anumite semne ale radicalizării și extremismului violent și să poată interveni preventiv înainte ca situațiile să escaladeze.

Serviciul vorbește despre dezvoltarea unor „instrumente tehnice specifice” pentru identificarea, prevenirea și combaterea radicalizării, precum și despre creșterea capacității de reacție a celor aflați în prima linie, în contact direct cu tinerii.

Investigația Snoop arată însă că răspunsurile primite de la inspectoratele școlare cu privire la ceea ce au învățat concret profesorii au fost diferite.

Unele inspectorate au vorbit despre colaborarea dintre școli, Poliție și structurile de securitate. Altele au menționat urmărirea unor indicatori ai radicalizării. Într-un caz, a fost indicată inclusiv raportarea către SRI, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Educației.

Cui trebuie să se adreseze profesorii dacă observă un caz suspect

O întrebare importantă este ce ar trebui să facă un profesor atunci când observă la un elev comportamente pe care le consideră îngrijorătoare.

Potrivit răspunsului transmis de SRI publicației Snoop, cadrele didactice ar trebui să apeleze la consilierii școlari, reprezentanții Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) și Poliție.

În cadrul investigației, mai mulți profesori au spus că, într-o etapă ulterioară, ar putea ajunge să contacteze și SRI. Unele inspectorate școlare au inclus explicit Serviciul printre instituțiile către care ar putea fi transmise astfel de sesizări.

Izolarea, schimbările de comportament sau anumite simboluri, printre semnele urmărite

Pentru a vedea ce a rămas în urma cursurilor, Snoop a discutat cu 23 de profesori, directori și consilieri școlari care au participat sau au avut legătură cu proiectul.

Unii dintre aceștia au declarat că, după participarea la cursuri, sunt mai atenți la anumite schimbări în comportamentul elevilor. Printre acestea se numără izolarea socială, schimbările bruște de comportament, anumite simboluri, modificări de vestimentație sau mesajele pe care elevii le afișează.

Profesorii intervievați au subliniat însă că astfel de manifestări nu înseamnă automat că un elev este radicalizat.

Tocmai aici apare una dintre dificultățile evidențiate de investigație: diferența dintre comportamentele firești ale adolescenței și semnele care ar putea indica un proces real de radicalizare nu este întotdeauna ușor de stabilit.

Elevii și părinții nu au fost informați întotdeauna despre cursurile SRI

Un alt aspect analizat de Snoop este modul în care proiectul a fost comunicat în școli.

Cei mai mulți dintre profesorii intervievați de publicație au spus că nu le-au transmis explicit elevilor și părinților că au participat la un curs organizat de SRI.

Unii profesori au discutat ulterior cu elevii despre siguranța online, extremism sau conținutul periculos de pe internet, însă fără să le spună neapărat că aceste discuții au legătură cu pregătirea primită în cadrul PREVISIO.

Ministerul Educației a transmis, potrivit investigației, că proiectul a fost făcut public prin apariții în presă și prin distribuirea unor broșuri.

Ministerul Educației: discuțiile cu SRI sunt clasificate

Snoop a solicitat Ministerului Educației informații despre discuțiile și consultările purtate cu SRI înainte ca instituția să fie implicată în proiect.

Potrivit răspunsului primit de publicație, procesul de consultare interinstituțională se încadrează în categoria informațiilor clasificate.

Investigația mai arată că publicația nu a primit răspunsuri directe de la mai mulți oficiali ai Ministerului Educației cu privire la modul în care a fost pregătită și coordonată participarea sistemului de învățământ la proiect.

PREVISIO continuă până în 2027

Programul nu se oprește însă aici.

Potrivit SRI, o a doua etapă, denumită PREVISIO 2, este în desfășurare și se va derula până în august 2027.

Aceasta urmărește dezvoltarea competențelor profesorilor, polițiștilor din structurile de siguranță școlară și reprezentanților sistemului penitenciar pentru identificarea, gestionarea și prevenirea radicalizării și extremismului violent.

Programul vizează atât tinerii din sistemul de învățământ, cât și persoanele private de libertate sau aflate în centre de reeducare.

SRI susține că PREVISIO 2 continuă și consolidează activitățile începute în cadrul primului proiect.

La gală au fost prezenți mama Nadiei, în vârstă de 85 de ani, precum și fratele său, Adrian. De asemenea, de la eveniment nu au lipsit președintele Comitetului Olimpic și Sportiv Român – Mihai Covaliu și vicepreședintele Agenției Naționale pentru Sport – Cosmin Tabără, alături de soția, fosta mare gimnastă Simona Amânar Tabără.

24 de sportivi premiați

Evenimentul a fost condus de Simona Țăranu, cunoscuta prezentatoare a Digisport. Gala a debutat cu trei piese corale interpretate de Corul de Copii Coralini al Filarmonicii de Stat Oradea (dirijor Nicoleta Țâmpu). Au urmat demonstrații susținute de gimnastele Clubului Sportiv Universitar Oradea (antrenoare Anca Sabău) și ale Liceului cu Program Sportiv Bihorul (antrenoare Alexandra Ille).

Manifestarea a continuat cu un moment de premiere, în care 24 de actuali și foști sportivi și oameni de sport de top ai județului Bihor au fost recompensați cu diplome oferite de Nadia Comăneci și Mihai Covaliu.

Cei 24 de sportivi au fost: Ecaterina Cărbunar (atletism), Alex George Creț (judo), Szücs István Lajos (box), Roxana Stela Hamza (box), Vlad Ioan Trip (lupte greco-romane), Alexandrina Iris Samuilă (triatlon), Daria Ioana Pop (taekwondo), Răzvan Schwartz (judo), Dan Fâșie (judo), Sebastian Oltean (polo), Vancsik Levente (polo), Ramiro Georgescu (polo), Kádár Kálmán (polo), Dorin Costrăș (polo), Aurel Gavriș (judo), Marcel Laza (atletism), Szokolszky István (atletism), Karmen Chimerel (atletism), Korodi Ibolya (atletism), Octavian Șovre (fotbal), Adrian Alexandrescu (polo), Mihai Cioc (judo), Mircea Frățică (judo) și Cristian Gațu (handbal).

Secvențe din filmul „Nadia”, în avanpremieră

La eveniment a fost prezent directorul Arhivelor Naționale ale României, Cristian Anița, principalul realizator al expoziției documentare „Nadia Comăneci. Drumul către perfecțiune”. Expoziția a fost prezentată în foaierul teatrului, dar va putea fi vizitată și admirată până la finele anului, la Muzeul Țării Crișurilor. Expoziția va fi mutată apoi în mai multe orașe din țară.

A urmat un recital susținut de Narcisa Badea, solista finalistă a concursului „Vocea României”.

Au fost prezentate apoi, în avanpremieră absolută, secvențe din filmul documentar „Nadia”, în regia lui Tudor Giurgiu, Cristian Pascariu și Tudor D. Popescu. Filmul este încă în lucru, urmând să fie prezentat după finalizare, în 2027, în premieră tot la Oradea, iar apoi în întreaga țară. „Trebuie să spun că în acest film apar secvențe pe care nicj eu le cunoșteam. Aștept finalizarea filmului și promit să ne revedem aici, la premiera filmului. Am făcut azi câțiva pași prin oraș și mi-am spus: ce oraș frumos și curat și ce lume pașnică!”, a afirmat Nadia Comăneci.

În continuare, Simona Țăranu a realizat un interviu pe scenă cu Nadia Comăneci, după care marea sportivă a răspuns întrebărilor venite din partea publicului. La Jocurile Olimpice de la Montreal 1976, gimnasta română a obținut șapte note de 10 și a cucerit cinci medalii – trei de aur, una de argint și una de bronz. Tabela de afișaj de la Monteal nu era programată pentru patru cifre și a afișat nota 1.00, în loc de 10.00. „La prima notă de 10 pe care am primit-o, eu nu m-am uitat pe moment la tabelă. Am auzit apoi un vuiet al tribunelor și instinctiv, am privit tabela. Am văzut numărul meu de concurs, 37, pentru că fiecare gimnastă avea un număr, iar apoi nota 1.00. Atunci am realizat că e notă de 10”, a rememorat marea campioană primul moment în care a atins perfecțiunea.

Un cadou inedit: „Madona minunată”

La finele evenimentului, primarul municipiului Oradea, Florin Birta, i-a mulțumit Nadiei Comăneci pentru această vizită.

„În primăvara acestui an m-a sunat domnul Bolojan, care era alături de domnul Covaliu, punând la punct vizita Nadiei la Oradea. Vă mulțumim pentru această vizită în orașul nostru”, a afirmat Florin Birta.

Acesta i-a oferit apoi un cadou inedit, o statuie unicat din bronz – Madona minunată”, realizată de sculptorul orădean Dan Daniel.

„Trebuie să recunosc că această statuie e superbă, este cea mai frumoasă medalie pe care am primit-o. M-ați copleșit în această seară, a fost cu adevărat o seară de nota 10”, a conchis marea sportivă.

„Necesarul va fi acoperit prin utilizarea posibilităților de import din sistemele energetice regionale și europene, precum și prin activarea unor resurse suplimentare de producție la nivel național. În acest sens, grupul energetic Rovinari 4 al Complexului Energetic Oltenia va fi scos din rezervă și pus la dispoziția Sistemului Electroenergetic Național. De asemenea, va fi utilizată, în limitele tehnice și ale resursei de apă disponibile, capacitatea suplimentară de producție a Hidroelectrica”, se arată în comunicat.

Ministerul Energiei dă asigurări că Dispecerul Energetic Național monitorizează permanent producția, consumul, rezervele disponibile și posibilitățile de schimb transfrontalier, astfel încât măsurile să fie activate gradual, în funcție de necesitățile reale ale sistemului.

„Limitarea în tranșe a consumului pentru anumiți mari consumatori industriali, în intervalul 19:00 – 23:00, este ultima măsură în ordinea de prioritate și ar putea fi aplicată doar dacă evoluția Sistemului Electroenergetic Național o va impune, iar celelalte opțiuni disponibile nu vor fi suficiente. Consumatorii casnici nu sunt vizați de mecanismul de limitare a consumului”, transmite instituția.

Măsurile sunt aplicate în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 603/2026 privind adoptarea unor măsuri de siguranță pe piața de energie electrică, precum și cu măsurile dispuse prin Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 15/2026 privind declararea stării de alertă la nivelul României în vederea gestionării efectelor generate de scăderea producției de energie electrică, în contextul actualei situații hidrometeorologice.

Totodată, sunt avute în vedere prevederile pct. 4.2.1 din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 582/2026 pentru aprobarea Planului de pregătire pentru riscuri în domeniul energiei electrice, care stabilește succesiunea măsurilor ce pot fi aplicate pentru protejarea funcționării Sistemului Electroenergetic Național.

„Ministerul Energiei, împreună cu Transelectrica, Nuclearelectrica, Hidroelectrica și ceilalți operatori implicați, monitorizează permanent situația și evaluează în timp real măsurile necesare pentru menținerea funcționării în condiții de siguranță a Sistemului Electroenergetic Național. Ministerul Energiei reînnoiește apelul către populație, instituțiile publice și operatorii economici pentru un consum responsabil, în special în intervalul 19:00 – 23:00. Reducerea voluntară a consumului de energie electrică în această perioadă contribuie la diminuarea presiunii asupra Sistemului Electroenergetic Național”, se mai arată în document.

Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă a inițiat procedurile tehnice premergătoare opririi controlate a Unității 2, pe fondul debitului foarte scăzut al Dunării și al evoluției nivelului apei în zona de aspirație a pompelor de răcire.

Este vorba despre proceduri uzuale și preventive, specifice pregătirii în condiții de siguranță a opririi unei unități nucleare. Acestea nu indică existența unui incident la nivelul centralei, ci fac parte din măsurile tehnice aplicate atunci când parametrii de funcționare impun pregătirea pentru o oprire controlată.

În condițiile în care prognoza privind debitul Dunării se menține nefavorabilă, oprirea controlată a Unității 2 este așteptată în cursul acestei săptămâni, precizează reprezentanții ME.

sursa: Agerpres

Cum se produce o eclipsă de Soare

„O eclipsă totală de Soare apare atunci când Luna trece complet peste discul Soarelui, blocând lumina acestuia pentru câteva minute. Este vizibilă doar dintr-o bandă îngustă care traversează suprafața Pământului, iar totalitatea poate dura maxim 7 minute. În regiunile aflate în imediata apropiere a acestei benzi, eclipsa se vede parțial, adică Luna nu acoperă complet Soarele.”, a explicat pentru Digi24.ro Adrian Șonka, astronom la Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” din București

Unul dintre cele mai importante fenomene astronomice ale anului va avea loc pe 12 august 2026, când din mai multe zone ale României va putea fi observată o eclipsă parțială de Soare. Fenomenul va fi vizibil în special în județele și orașele din nord-vestul țării, Luna urmând să acopere o parte din discul solar, în proporții diferite în funcție de localitate.

Cele mai favorabile condiții sunt așteptate în apropierea graniței de nord-vest a României, unde procentul din discul Soarelui acoperit de Lună va fi mai ridicat. Eclipsa nu va putea fi observată însă din București și nici din regiunile estice ale țării, acestea aflându-se în afara zonei de vizibilitate a fenomenului.

Unde va fi eclipsa mai spectaculoasă în vestul țării

După Carei, Salonta se numără printre localitățile cu cele mai bune condiții de observare, Luna urmând să acopere aproximativ 33,3% din discul solar.

Valori apropiate sunt estimate și pentru Oradea, unde gradul de acoperire va fi de 33,2%, Marghita – 32,7%, Satu Mare – 32,1%, Arad – 31,1% și Timișoara – 28,5%. Procentele reprezintă partea din discul Soarelui care va fi mascată de Lună în timpul eclipsei.

FOTO: Adrian Șonka

Cum poate fi observată eclipsa fără riscuri

„Observarea unei eclipse de Soare impune respectarea unor măsuri stricte de siguranță, deoarece privirea directă către discul solar poate provoca leziuni grave ale retinei, cu efecte ireversibile, inclusiv pierderea permanentă a vederii. Pericolul este și mai mare atunci când sunt folosite telescoape sau binocluri fără filtre de protecție adecvate. Ochelarii de soare obișnuiți nu asigură protecția necesară și nu trebuie utilizați pentru urmărirea unei eclipse. Fenomenul poate fi observat în siguranță doar cu ochelari special concepuți pentru observarea Soarelui sau cu filtre de sudură care au gradul maxim de protecție. În cazul telescoapelor și al binoclurilor, filtrele solare de tip Mylar trebuie montate în fața obiectivului înainte de începerea observațiilor.”, a conchis Adrian Șonka

FOTO: Adrian Șonka

Perseidele ating maximul în jurul datei de 13 august

Tot în luna august va putea fi urmărit și curentul de meteori Perseide, perioada de maximă activitate fiind cuprinsă între 11 și 13 august.

Momentul de vârf este așteptat în 13 august, la ora 06:00, când însă va fi deja lumină. Cum meteorii nu pot fi observați în timpul zilei, specialiștii Observatorului Astronomic din București recomandă urmărirea fenomenului în noaptea de 12 spre 13 august și în cea de 13 spre 14 august.

Intervalul cel mai favorabil pentru observații este după miezul nopții și până dimineața. În mod obișnuit, curentul poate produce între 50 și 80 de meteori pe oră, deși în anumiți ani activitatea poate fi și mai intensă.

Pentru o vizibilitate cât mai bună, observarea ar trebui făcută dintr-un loc cât mai întunecat și îndepărtat de lumina artificială a orașelor, recomandare valabilă și în cazul altor ploi de meteori.

„Denumite după constelația din care par că vin, Perseidele reprezintă unul dintre numeroasele roiuri de meteori activi într-un an. Perseidele sunt cunoscute pentru că este perioada concediilor și a vacanțelor, perioada din an când oamenii petrec mai mult timp sub cerul liber, noaptea”, spun reprezentanții Observatorului Astronomic din București.

Fenomenul cunoscut popular drept „stea căzătoare” apare atunci când o particulă cu diametrul mai mic de un milimetru pătrunde în atmosfera Pământului și arde în urma frecării cu aerul. Dâra luminoasă poate fi observată pentru o fracțiune de secundă, iar astronomii numesc acest fenomen meteor. În schimb, un corp care ajunge până la suprafața Pământului poartă denumirea de meteorit, potrivit sursei citate.

Advertorial: Cod 28443

19:15 – Oradea Toastmasters – ședință de vorbit în public – Crișul Shopping Center

20:00 – Concert Pop simfonic la Catedrală, invitat special: Andra – Piața Unirii

20:30 – Quiz Night by Frodo, Lord’s Pub

Expoziții

Muzeul Țării Crișurilor, Str. Armatei Române, nr 1/A:

• Expoziția artistei Svetlana Utto Predescu „Atelier și plein air” (expoziție temporară);
• Expoziția „NARAȚIUNILE LUMINII – O călătorie între materie, lumină și memorie” a artistei Cristina Fazecaș (expoziție temporară);
• Expoziția „Corina Chiriac. Istoriile unei mari artiste” (expozițietemporară până în 12 august);
• Expoziția „Artiști plastici orădeni între 1860-1940” (expoziție permanentă);
• Expoziția permanentă a Secției de Științele Naturii;
• Expoziția permanentă a Secției de Arheologie și Istorie;
• Expoziția permanentă a Secției de Etnografie;
• Lapidariul (expoziție permanentă);
• Vivariul (expoziție permanentă).

Muzeul Memorial „Aurel Lazăr”, Str. Aurel Lazăr nr.13:

Expoziția permanentă „Bihorul «… la spargerea lumii»” (12 octombrie
1918-20 aprilie 1919).

Muzeul Memorial „Iosif Vulcan”, Str. Iosif Vulcan nr.16:

Expoziția permanentă a Muzeului Memorial „Iosif Vulcan”.

Muzeul Memorial „Ady Endre”, Parcul Traian nr. 1:

Expoziția permanentă a Muzeului Memorial „Ady Endre”.

Muzeul Orașului Oradea, P-ța Mihai Viteazul nr. 39-41 (Cetatea Oradea):

• Expoziția foto „Momente neuitate” (expoziție temporară);
• Expoziția „Abstract” (expoziție temporară);
• Expoziția „Oniric. Între vis și realitate în grafica contemporană românească” (expoziție temporară);
• Expoziția artistului plastic Marcel Munteanu „Armonii mediteraneene” (expoziție temporară);
• Expoziția „Pompierii în focul caricaturii” (expoziție temporară);
• Expoziția „Frecvențe ale memoriei – Radioreceptoare dintr-o altă epocă” (expoziție temporară);
• Expoziția „Rezonanțe în timp. Exerciții de modă” (expoziție temporară);
• Expoziția „Dantela de porțelan a unei epoci gri” (expoziție temporară);
• Expoziția „101 ani de evoluție a calculatoarelor” (expoziție temporară);
• Expoziția „Episcopul Nicolae Popoviciu al Oradiei. Un luptător al credinței creștine împotriva comunismului” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Repere din istoria pompierilor bihoreni” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Istoria orașului Oradea de la preistorie până în epoca migrațiilor” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Marea invazie mongolă” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Umanism și renaștere la Oradea” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Cucerirea și stăpânirea otomană” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Perioada habsburgică și dualistă” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Domus Dispensatoris. Ocrotirea sănătății în Cetatea Oradea (sec. XVII–XIX)” (expoziție permanentă);
• „Expoziția închinată Primului Război Mondial și lui Traian Moșoiu” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Arhitectura orădeană” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Spațiul urban orădean” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Viața culturală orădeană interbelică și postbelică” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Învățământul orădean în sec. XX” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Viața cotidiană orădeană în comunism” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Discoteca anilor ’70-’80” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Represiunea comunistă” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Arta memoriei: Leon Alex” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Istoria fotografiei orădene” (expoziție permanentă);
• „Expozițiile cultelor religioase” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Biserici în palat – cercetări arheologice în palatul princiar” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Renaștere prin restaurare” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Sala cu grifoni” (expoziție permanentă);
• „Lapidarium” (expoziție permanentă).

Recomandare Cinema Palace

The Odyssey (Odiseea)

foto: Cinema Palace

Întregul program al cinematografului, precum și biletele sunt disponibile aici.

Realitatea, confirmată de utilizatori care au trecut prin câteva generații de scaune executive, e mai nuanțată. O parte semnificativă din funcțiile promovate agresiv în marketing se folosesc rar sau deloc în practica zilnică. Altele, mai puțin spectaculoase în prezentarea comercială, fac diferența reală în confortul de zi cu zi al unui director sau manager senior.

De ce apare acest decalaj

Producătorii de mobilier executiv concurează, în bună măsură, pe lista de specificații tehnice. Un scaun cu zece funcții reglabile pare superior unuia cu cinci, chiar dacă cele cinci sunt exact cele care contează, iar celelalte cinci sunt variații minore fără impact practic semnificativ. Această dinamică de piață creează presiune spre inflaționarea listei de caracteristici, indiferent de utilitatea lor reală.

Cumpărătorii, la rândul lor, nu au întotdeauna timpul sau informația tehnică necesară pentru a distinge între o funcție esențială și una decorativă. Decizia de achiziție se ia adesea rapid, bazată pe impresia generală și pe lista de specificații, nu pe testarea îndelungată a fiecărei funcții în parte.

Funcțiile care chiar se folosesc zilnic

Suportul lombar reglabil pe înălțime și adâncime. Aceasta rămâne, constant, funcția cu cel mai mare impact practic. Coloana lombară diferă semnificativ de la o persoană la alta, iar un suport care poate fi poziționat exact la curbura individuală face diferența dintre confort susținut și disconfort acumulat pe parcursul zilei. Directorii care folosesc zilnic scaunul, uneori șase-opt ore consecutive, ajustează frecvent acest reglaj în funcție de activitate — poziție dreaptă pentru concentrare, ușor reclinată pentru apeluri telefonice.

Mecanismul de balans sincron. Permite mișcarea naturală a spătarului corelată cu mișcarea corpului, fără a necesita ajustări manuale constante. Utilizatorii experimentați confirmă că acest mecanism se „uită” rapid — exact pentru că funcționează atât de natural încât nu mai observi că e acolo. Absența lui, în schimb, se observă imediat, prin senzația de rigiditate și de efort constant pentru menținerea poziției.

Cotierele reglabile pe trei sau patru axe. Înălțime, lățime, uneori și unghi — reglajele cotierelor sunt folosite frecvent, mai ales la trecerea între activități diferite: scris la tastatură versus semnat documente versus conversație la telefon. Spre deosebire de percepția comună, funcția „reglaj complet” a cotierelor e printre cele mai practice, nu cele mai decorative.

Reglajul înălțimii scaunului cu memorie de poziție. La scaunele partajate între mai multe persoane (rar la nivel executiv, dar prezent în unele săli de conferință), memoria de poziție e utilă. Pentru un scaun folosit de o singură persoană, funcția e utilizată o singură dată la setare inițială și rareori modificată ulterior.

Funcțiile care rar se folosesc în practică

Reglajul de tensiune al mecanismului de balans. Prezent pe majoritatea modelelor premium, acest reglaj permite ajustarea rezistenței spătarului la înclinare. În teorie, util pentru diferite greutăți corporale. În practică, majoritatea utilizatorilor setează o singură dată la achiziție și nu mai revin niciodată la acest reglaj.

Funcția de basculare completă (recline la 180 de grade). Marketată frecvent ca „modul de relaxare”, această funcție e rareori folosită în contextul unui birou executiv activ. Directorii nu ajung, de regulă, să se întindă complet pe scaun în timpul programului. Funcția adaugă complexitate mecanică — și implicit cost și potențiale puncte de defecțiune — pentru o utilizare aproape inexistentă.

Iluminarea LED integrată sau porturile USB în cotieră. Adăugiri de tip „gadget” care sună impresionant în prezentarea de vânzare, dar care, în utilizarea reală, sunt rareori folosite consecvent. Majoritatea directorilor au deja soluții separate pentru încărcare și iluminat, iar integrarea în scaun rămâne mai degrabă un argument de vânzare decât o funcționalitate căutată activ.

Multitudinea de setări de tensiune a spătarului pe zone separate. Unele modele premium promovează reglaje separate pentru zona superioară și inferioară a spătarului. Deși tehnic impresionant, majoritatea utilizatorilor nu observă sau nu folosesc diferența — suportul lombar unificat, bine poziționat, oferă rezultate similare pentru cei mai mulți utilizatori.

Cum arată testarea reală, dincolo de fișa tehnică

Diferența dintre o funcție utilă și una decorativă devine evidentă abia după câteva săptămâni de utilizare zilnică, nu în primele minute de testare într-un showroom. Un director care testează un scaun timp de cinci minute înainte de achiziție observă, de regulă, aspectul general, senzația inițială de confort și eventual moliciunea tapițeriei — dar nu are cum să simtă, în acel interval scurt, dacă mecanismul de balans funcționează natural pe parcursul unei zile întregi de lucru sau dacă suportul lombar rămâne confortabil după a cincea oră consecutivă de ședere.

Recomandarea practică pentru cei care iau decizii de achiziție la nivel executiv este să solicite, acolo unde furnizorul permite, o perioadă de testare extinsă, de cel puțin câteva zile, mai degrabă decât o decizie bazată exclusiv pe testarea scurtă din showroom sau pe fișa tehnică a produsului. Diferența dintre funcțiile care „sună bine” și cele care „chiar funcționează” devine evidentă abia în acest interval mai lung.

Ce spun directorii care au schimbat deja scaunul de câteva ori

Persoanele aflate de mai mulți ani în poziții executive, care au trecut prin cel puțin două-trei generații de scaune directoriale, ajung constant la concluzii similare: pe măsură ce experiența crește, criteriile de achiziție se simplifică, nu se complică. Directorii aflați la a doua sau a treia achiziție de acest tip tind să ignore complet fișele tehnice cu liste lungi de funcții și să se concentreze direct pe cele patru-cinci elemente esențiale despre care am discutat mai sus.

Această observație practică vine în contradicție directă cu strategia de marketing a multor producători, care continuă să mizeze pe liste extinse de caracteristici pentru a justifica prețuri premium. Cumpărătorul experimentat a învățat deja să treacă dincolo de acest tip de argumentație și să evalueze produsul pe criteriile care contează cu adevărat în utilizarea zilnică.

Cum recunoști ce merită la achiziție

Pentru cineva care decide dotarea unui birou executiv, întrebarea de bază ar trebui să fie nu „câte funcții are scaunul”, ci „ce activități desfășor zilnic și ce reglaje sprijină exact acele activități”. Un director care petrece majoritatea timpului la calculator beneficiază enorm de suport lombar bun și cotiere reglabile corect, dar are nevoie zero de funcție de basculare completă.

Scaunele directoriale cu funcții avansate merită evaluate practic, nu doar din lista de specificații — testarea directă a reglajelor esențiale (lombar, cotiere, mecanism sincron) oferă o imagine mult mai fidelă a valorii reale decât numărul total de funcții enumerate în broșură.

Concluzia pentru cumpărătorii executivi

Decizia corectă de achiziție a unui scaun directorial nu înseamnă maximizarea numărului de funcții bifate, ci înțelegerea care dintre ele sprijină cu adevărat activitatea zilnică. Un scaun cu patru funcții esențiale, bine executate — suport lombar reglabil, cotiere ajustabile, mecanism sincron de calitate și o bază solidă — oferă, în majoritatea cazurilor, o experiență superioară unui model cu opt-zece reglaje dintre care jumătate rămân nefolosite permanent.

Vizitează site-ul oficial Importator Scaune pentru a compara direct specificațiile tehnice esențiale, nu doar lista de marketing — diferența dintre un scaun executiv cu adevărat funcțional și unul care doar pare impresionant pe hârtie se vede exact la nivelul acestor detalii.

Advertorial CH28303

Dată pe 13 iulie, încheierea Curții de Apel din Capitală prevede că Pașca, soția sa, cei trei fii și Delia Păcală, coordonatoarea așezămintelor Asociației Dumbrava, vor fi cercetați în libertate, fără a fi supuși vreunei măsuri preventive. Anterior, Tribunalul București i-a pus pe toți sub control judiciar, considerând că „există suspiciuni rezonabile” că aceștia sunt vinovați de infracțiunile de care sunt acuzați.

Curtea de Apel, despre acuzația de trafic de persoane

Referindu-se la acuzația de trafic de persoane, judecătorii Andrei Viorel iugan și Cristina Grecu, din cadrul Curții de Apel București, au arătat că, „cel puțin la prima vedere, modalitatea în care persoanele vătămate au fost tratate nu prezintă elementele caracteristice ținerii în stare de sclavie sau supunerii la procedee asemănătoare de lipsire de libertate ori de aservire”.

Instanța de control judiciar a arătat că din probele din dosar rezultă că persoanele îngrijite de asociația lui Viorel Pașca beneficiau de asistență medicală de bază. Au confirmat acest lucru mai mulți martori, printre care medici specialiști, asistente medicale și voluntari, care au arătat că bolnavii îngrijiți în casele din Bihor le-au fost asigurate tratamente și consultații medicale periodice, inclusiv de specialitate psihiatrică.

În plus, conform Serviciului de Telecomunicații Speciale a fost efectuat un număr foarte mare de apeluri către Serviciul unic de urgență 112, precum și solicitări repetate ale serviciilor de ambulanță pentru beneficiarii așezămintelor din Bihor.

„Aceste împrejurări sunt incompatibile cu susținerea că persoanele respective ar fi fost abandonate ori private sistematic de asistență medicală”, a arătat Curtea în încheierea consultată de Bihon.

„Au existat carențe, dar…”

Judecătorii au admis că au existat carențe în asigurarea îngrijirilor medicale, dar acestea au fost cauzate de lipsa resurselor financiare și a personalului calificat, „nicidecum de faptul că inculpații își însușeau banii de care pacienții beneficiau din donațiile primite”. Curtea a explicat că un asistent medical sau un îngrijitor cu pregătire medicală nu ar accepta să lucreze în mediul rural într-un loc în care ar primi salariul minim pe economie.

Cu privire la acuzația că inculpații au încasat în perioada 1 ianuarie 2020 – 10 septembrie 2025, peste 13,5 milioane de lei, un calcul al Curții a arătat că fiecare beneficiar al așezămintelor avea alocați 498 de lei/lună sau 16,6 lei pe zi: „Sumele aflate la dispoziția inculpaților nu erau nicidecum amețitoare, astfel cum a susținut reprezentantul Ministerului Public cu ocazia dezbaterilor. Prin urmare, apare ca nefondată concluzia că aceste sume ar fi generat avantaje financiare sau ar fi condus la îmbogățirea inculpaților.”

Instanța de control judiciar a mai reținut un aspect: „În condițiile în care sumele pe care statul le acordă persoanelor în cauză (sub forma pensiilor sau a oricăror altor forme de ajutor social) nu le-ar fi permis acestora să trăiască în condiții mai bune decât cele asigurate de inculpați, nu se poate susține că aceștia ar fi intenționat să-i exploateze (sau ar fi făcut acest lucru), condiție esențială pentru reținerea infracțiunii de trafic de persoane.”

Curtea: bolnavii nu era lipsiți de libertate

Curtea a desființat și susținerea DIICOT conform căreia bolnavii îngrijiți în casele Asociației Dumbrava au fost lipsiți de libertate. Chiar un investigator sub acoperire a relatat că beneficiarii aveau acces permanent în curte și se plimbau de bunăvoie, iar cei cu dizabilități fizice erau scoși de către îngrijitoare sau alți pacienți.

Regula era că dacă pacienții voiau să plece, o făceau definitiv, fiind conduși la gară și fiindu-le cumpărate bilete de tren.

„Că, în concret, persoanele respective nu aveau unde pleca, iar cu resursele financiare de care dispuneau nu puteau trăi, nu e o chestiune care să fie imputabilă inculpaților”, a explicat instanța.

Conform acesteia, efectuarea de demersuri pentru eliberarea cărților de identitate și stabilirea adresei de domiciliu sau a reședinței pentru persoanele vulnerabile, la fel ca și desemnarea unor tutori pentru bolnavii îngrijiți de asociația lui Viorel Pașca sunt considerate „demersuri logice”.

Curtea a mai subliniat că o parte semnificativă a activităților desfășurate de familia Pașca s-a realizat în mod transparent și în relație directă cu autorități publice, spitale, direcții de asistență socială și alte instituții ale statului.

„Adresele aflate la dosarul cauzei relevă că numeroase persoane vulnerabile au fost preluate la solicitarea expresă a unor astfel de instituții, împrejurare care nu se corelează, în mod firesc, cu existența unei structuri infracționale clandestine orientate spre exploatarea acestora”, se arată în încheierea Curții de Apel București.

În concluzie, instanța de control judiciar a arătat că „nu poate fi împărtășită concluzia judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București referitoare la existența unor indicii temeinice care să fundamenteze suspiciunea rezonabilă privind săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina inculpaților”.

Liniștea de la Dumbrava. La o săptămână după descinderi, Viorel Pașca vorbește despre foame, umilință și casele rămase goale

Concertul „Vibrații de alamă”, ajuns la ediția a II-a, a marcat startul stagiunii de vară a Filarmonicii, într-o seară în care muzica, arhitectura istorică și atmosfera specifică serilor de august s-au completat armonios. Publicul, mult mai numeros decât se anticipase pentru această primă seară, a umplut amfiteatrul, oferind interpreților aplauze călduroase și confirmând, încă o dată, apetitul orădenilor pentru muzica scoasă din sălile de concert și adusă în mijlocul orașului.

INITIO 2026: concertul “Vibraţii de alamă”. Foto: Life in frames

Pe scenă au evoluat Martyin György (trompetă 1), Hegedűs Imre (trompetă 2), Lorenzo Moroni (corn), Ilie Pop (trombon), Lehel-Balázs Bányai (tubă) și Marius Bulzan (percuție), care au propus publicului un program variat, de la lucrări baroce semnate Palestrina, Purcell sau autori anonimi, până la piese devenite repere ale muzicii ușoare și de film — printre care „The Pink Panther” de Henry Mancini, un aranjament după piese ale trupei Beatles sau celebrul „The Entertainer” al lui Scott Joplin.

Reprezentanții Filarmonicii de Stat Oradea au ținut să mulțumească Episcopiei Romano-Catolice de Oradea pentru primirea călduroasă și pentru deschiderea față de proiectele culturale ale instituției, subliniind că spațiul oferit a contribuit decisiv la reușita serii de deschidere. Mulțumiri speciale au fost adresate și publicului, cel care, prin prezență și entuziasm, a transformat prima seară INITIO 2026 într-un moment „viu, elegant și plin de emoție”, așa cum și-au dorit organizatorii.

Seria concertelor estivale continuă miercuri, 12 august, în Piața Unirii, unde va avea loc ediția a șasea a concertului vocal-simfonic „Pop Simfonic la Catedrală”. Evenimentul o va avea ca invitată specială pe Andra.