Într-o curbă deosebit de periculoasă la stânga, în împrejurări care urmează să fie stabilite în urma cercetărilor, acesta ar fi pierdut controlul asupra direcției de deplasare și ar fi intrat în coliziune cu parapetul metalic din partea dreaptă a sensului său de mers.

În urma accidentului rutier, tânărul de 22 de ani a suferit multiple leziuni care, din nefericire, i-au provocat decesul la fața locului.

Polițiștii Biroului Rutier Beiuș continuă cercetările pentru stabilirea cauzelor și împrejurărilor producerii accidentului rutier.

UPDATE Grav accident de circulație pe DN 76, pe Dealul Bitii. Un motociclist a decedat după impactul cu un parapet metalic

Programul include activități de limba engleză, desfășurate prin joc, conversație și exerciții interactive, precum și activități pentru dezvoltarea citirii, scrierii și exprimării corecte în limba română. Inițiativa este realizată cu sprijinul Liceului Teoretic „Nicolae Jiga” Tinca, care contribuie la promovarea și desfășurarea activităților. Primăria Tinca susține proiectul și urmărește crearea unor oportunități educative accesibile copiilor din întreaga comună. Pentru informații și înscrieri, părinții o pot contacta pe Vaida Maria Alexandra, la numărul 0740 096 771.

În paralel cu proiectele educative, la finalul săptămânii trecute, în comună a avut loc și o amplă acțiune de ecologizare desfășurată în cadrul campaniei „Let’s Do It, România!” și a inițiativei locale „Let’s Do It, Tinca!”. La acțiune au participat reprezentanți ai Primăriei, cadre didactice, elevi, preșcolari și membri ai comunității. Activitatea de ecologizare s-a desfășurat atât în Tinca, cât și în satele Girișu Negru, Gurbediu, Râpa și Belfir.

Organizatorii au transmis mulțumiri tuturor celor care s-au implicat în acțiune și au contribuit la curățarea zonelor din comunitate. Activitatea a urmărit atât îmbunătățirea aspectului localităților, cât și promovarea responsabilității față de mediul înconjurător în rândul copiilor și al adulților. Acțiunea a fost coordonată, din partea Primăriei Tinca, de consilierul de mediu Pele Gabriela, iar responsabilul din partea unității de învățământ a fost profesorul Bas Sorin.

Unele dintre poveștile ediției a noua a festivalului încep anul acesta înainte să apară primul cadru pe ecran: cu sunete culese din natură şi muzică interpretată live. Seara de la Sinagoga Sion se înscrie în această linie și propune publicului o experiență care începe de la intrarea în sală.

Spectatorii vor fi întâmpinați de sunete înregistrate în natură: ciripit de păsări, apă și alte fragmente sonore culese din jurul Oradiei în vara acestui an. „Beyond Frontiers / Dincolo de hotare” reunește trei proiecte ale artistei: „Interbeing”, „Wings Over Mountains” și „Enchanting Forest”, într-o singură compoziție construită din film, muzică și peisaje sonore. Publicul este purtat prin trei teritorii diferite.

„Interbeing” se deschide cu un gând al lui Thích Nhất Hạnh: „Nu poți exista de unul singur. Trebuie să inter-exiști cu toate celelalte lucruri” De aici pornește firul întregii compoziții, în care natura nu rămâne doar fundal, ci devine personaj. Filmat și înregistrat în 2021-2022, „Interbeing” este al doilea album al artistei și a fost realizat cu finanțare din partea programului Endangered Landscapes and Seascapes al Universității Cambridge.

„Wings Over Mountains” pornește din Munții Rodopi de Est, din Bulgaria, unde a fost înregistrat și filmat. Filmul și muzica urmăresc deopotrivă biodiversitatea și comunitățile locului.

Nico de Transilvania in munții Rhodope. Foto: Murray Ballard

„Enchanting Forest”, filmat și înregistrat în Sussex, Marea Britanie, merge și mai aproape de materia pădurii. Proiectul folosește sunete subacvatice și vibrații captate din rădăcinile și scoarța copacilor.

Cele trei proiecte sunt legate de aceeași preocupare: modul în care oamenii există împreună cu natura, nu separat de ea. „Wings Over Mountains” și „Enchanting Forest” sunt cele două proiecte la care artista a lucrat în perioada 2025-2026.

Între dans, film și muzică electronică

Nico de Transilvania este DJ, producătoare, realizatoare de filme și director creativ. Născută în Transilvania și crescută în România comunistă, cu acces limitat la muzică nouă, a explorat în copilărie sonoritățile balcanice locale. La începutul adolescenței a făcut cunoștință cu swingul, bluesul și genurile latino, până când a descoperit muzica electronică de dans.

A început să învețe arta DJ-ingului în 1998, odată cu mutarea în Marea Britanie, unde și-a aprofundat legătura cu dansul prin studierea coregrafiei. Ulterior a pornit într-o călătorie de luni de zile prin Asia, având la ea doar două mini-playere CD și un mini-mixer. Ziua era instructoare de yoga, noaptea DJ în turneu, iar inspirația muzicală o găsea în natură și în diversitatea culturilor prin care trecea.

Foto: FB/Nico de Transilvania

La Brighton, cinele cu tematică românească organizate între prieteni se încheiau invariabil cu dansuri balcanice și câte un pahar de pălincă. Ele au dus la primele invitații de a mixa la festivaluri și în cluburi din Marea Britanie. A devenit DJ rezident la evenimentul „Balkaneasca”, apoi și-a creat propriile evenimente, „Super Mishto”, care au adunat săli pline la Brighton. Succesul lor a adus invitații la festivaluri de muzică, film și artă și în cluburi din întreaga lume.

Nico de Transilvania a susținut spectacole principale la Secret Garden Party, Big Chill și Bestival, la Bienala din India, Art Dubai, Royal Academy of Arts și Muzeul V&A, la prezentări de modă la Londra și la festivaluri de film la Reykjavik, în Transilvania, la BFI London, BAFTA și Belfast. A curatoriat evenimente multimedia cu casa închisă la unele dintre cele mai importante festivaluri din Marea Britanie. A colaborat, printre alții, cu Blondie, Leftfield, Apparat, Norman Cook, M.I.A, Telepopmusik, Adam Freeland, Lamb, Nickodemus, The Correspondents, Fanfara Ciocărlia, Mahala Rai Banda și Boban Markovic.

De la scena de club la film și curatoriat

În ultimii ani, experiența muzicală a artistei s-a extins către producția muzicală, supervizarea muzicală pentru documentare și curatoriatul muzical pentru galerii de artă, prezentări de modă și instalații artistice. A lucrat ca producător asociat la trilogia de filme „Wild Carpathia”, dedicată munților și pădurilor României. A produs și regizat scurtmetraje legate de albumul „Be One”. În 2022 a câștigat un premiu în urma rezidenței artistice din Munții Făgăraș.

Prin casa sa de discuri, Muzică Without Frontiers, promovează propriile producții, colaborările cu alți artiști, compilațiile și bibliotecile de sunete, precum și cele mai recente mixuri și emisiunea radio omonimă de la postul 1BTNFM. Albumele „Be One” și „Interbeing”, pe care artista le numește „Folkloric Electronic”, îmbină folclorul românesc vechi cu instrumente balcanice și de jazz, pe o bază electronică. Ele au fost promovate prin spectacole la Paris, Londra, București, Făgăraș Fest și Chișinău.

Foto: FB/Nico de Transilvania

Muzica în slujba pădurilor

Nico de Transilvania a înființat Forests Without Frontiers, o organizație non-profit care își propune să refacă natura pentru generațiile viitoare, folosind muzica și artele. Organizația contribuie la refacerea pădurilor, finanțează regenerarea naturii și implică comunitățile locale, oferindu-le resursele și competențele necesare pentru a acționa. Sprijină, totodată, muzicienii și creatorii care celebrează cultura locală și peisajele aflate în pericol. Scopul este dublu: să readucă natura la viață și să apropie oamenii de ea.

Proiectul organizator al serii de la Sinagoga Sion, Forests Without Frontiers, s-a născut din albumul „Be One” și își propune să planteze arbori pentru generațiile viitoare prin muzică și artă. Toate donațiile și veniturile din vânzarea albumului au fost direcționate către această cauză, iar primii 100 de stejari au fost plantați în aprilie 2019. Potrivit prezentării artistei, inițiativa a facilitat până în prezent plantarea a peste 200.000 de arbori în România și Marea Britanie.

Nico de Transilvania spune că își dorește ca „Muzică Without Frontiers” să răspândească mesajul conexiunii umane, dărâmând barierele prin muzică, dans și spectacol. Sâmbătă seara, la Sinagoga Sion, mesajul ajunge la publicul din Oradea într-o formă imersivă, în care filmul, muzica și sunetele naturii se împletesc într-o singură poveste.

Componența grupelor:

Grupa A – Waspo 98 Hannover, Jadran Herceg Novi, Olympiacos Pireu, CN Sabadell
Grupa B – CSM Oradea, AN Brescia, SPD Radnicki, Pro Recco
Grupa C – CNA Barceloneta, HAVK Mladost, VK Novi Beograd, Jadran Split
Grupa D – CN Marseille, FTC Telekom, Panathinaikos Atena, Steaua București

„Se va juca pe sistemul fiecare cu fiecare în dublă manșă. Primele două clasate în fiecare grupă avansează în faza sferturilor de finală Champions League. Ultimele două clasate din fiecare grupă vor continua parcursul european în optimile de finală EA EuroCup. Prima etapă este programată pentru 6-7 octombrie”, informează CSM Oradea.

În sezonul 2024-2025, echipa orădeană s-a calificat în Top 8 Champions League, în premieră pentru poloul românesc.

Instanța s-a referit la posibilitatea implicării în comiterea faptelor a unui număr mai mare de persoane decât cele trimise în judecată și a catalogat drept „sumară” ancheta prin care DNA Oradea ar fi restrâns „nejustificat obiectul prezentei cauze”.

Reamintim că, printr-o sentință nedefinitivă dată vineri, 18 septembrie, și a cărei motivare a fost consultată de Bihon, Mioara Țigan a fost achitată pentru acuzațiile de fals material în înscrisuri oficiale (pe motiv că nu sunt probe în acest sens), și pentru uz de fals și complicitate la abuz în serviciu. În cazul acestor din urmă acuzații, instanța a explicat că fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege.

La rândul său, profesorul Sorin Ioan Cuc a fost condamnat la 2 ani și 8 luni de închisoare pentru complicitate la abuz în serviciu, cu suspendarea executării pedepsei pe un termen de 4 ani. El a fost obligat să-i plătească contracandidatei lui din urmă cu 5 ani, profesoara Gheorghina Bîrlădeanu, daune morale de 10.000 de euro, cheltuieli de judecată de peste 34.000 de lei și diferența pe o perioadă de 4 ani dintre salariul de director și venitul încasat ca profesor.

Hotărârea instanței a fost criticată de Răzvan Doseanu, avocatul profesoarei Bîrlădeanu, care a catalogat-o drept nelegală și netemeinică: „Se pare că inculpatul Cuc Ioan Sorin e singurul «păcălici» din dosar și el va suporta toate consecințele. Totuși, s-ar putea ca inculpata Țigan Mioara să fie nevoită să pună dopul înapoi pe șampanie după ce va analiza și Curtea de Apel Oradea acest dosar în apel.”

Instanța: lucrări ținute „în condiții de securitate precară”

Conform rechizitoriului, Mioara Țigan, în calitate de președintă a comisiei de evaluare a probei scrise la concursul din 2021, a fost acuzată că ar fi falsificat o parte din lucrarea profesorului Sorin Ioan Cuc, după ce acesta a contestat nota primită în primă fază. Astfel ar fi fost modificate răspunsurile la 7 întrebări, nota fiind mărită la 7,00, ceea ce i-a permis lui Cuc să participe și la interviu și să câștige funcția de director al școlii „Avram Iancu”. Falsificarea, confirmată printr-o expertiză tehnico-științifică, ar fi avut loc între seara de 15 octombrie 2021, momentul preluării lucrărilor din centrul de examen, și data de 18 octombrie 2021, când au ajuns la comisia de soluționare a contestațiilor.

Tribunalul Bihor a observat că Mioara Țigan și șeful de atunci al Inspectoratului Școlar Județean (IȘJ) Bihor, Horea Abrudan, președintele comisiei de organizare a concursului, au convenit ca lucrările candidaților să fie păstrate Ia Casa Corpului Didactic „în condiții de securitate precară, în acest spațiu neexistând sisteme de supraveghere”. Asta în timp ce alte documente, printre care ciornele, au fost ținute într-un birou la care accesul era monitorizat video.

Judecătoarea Crina Muntean a reținut că nu s-a putut stabili cine a avut acces, în perioada vizată, în sediul Inspectoratului Școlar Județean Bihor, de unde se putea pătrunde în Casa Corpului Didactic și nici că Mioara Țigan s-ar fi aflat singură în birou, cu documentele de la concurs. În plus, nu s-a indicat cât timp a fost necesar pentru falsificarea lucrării.

Magistratul a demontat și susținerea anchetatorilor că o singură persoană, respectiv Mioara Țigan, putea ajunge la formularele ținute la Casa Corpului Didactic, arătând că și inspectorul școlar general de atunci, Horea Abrudan, „a avut Ia rândul său acces, singur, la lucrări, în împrejurări similare”. De altfel, lucrările au fost predate de către profesoara Țigan, pe 18 octombrie 2021, comisiei coordonate de Abrudan, pentru a fi transmise apoi comisiei de evaluare a contestațiilor.

„Instanța reține că există un dubiu în cauză asupra autorului falsului, ce decurge din existenta unor probe ce atestă că în perioada 15.10 – 18.10.2021 , (…), atât inculpata Țigan Mioara, cât și martorul Abrudan Horea au deținut efectiv lucrările, în spații aflate sub controlul acestora și pentru intervale de timp relativ apropiate”, se arată în hotărârea motivată a Tribunalului Bihor.

Critici referitoare la ancheta DNA

Tribunalul Bihor face referire la fostul inspector școlar general și când aduce în discuție „posibila falsificare a ciornei inculpatului Cuc Sorin în scopul ascunderii acțiunii de falsificare a lucrării acestuia” . În opinia instanței, această împrejurare, catalogată de „o gravitate deosebită”, ar crea o legătură cu Horea Abrudan, pentru că ciorna nu a fost păstrată de Mioara Țigan, ci de comisia de organizare coordonată de șeful IȘJ Bihor. Instanța a precizat că nu reține cu certitudine „o stare de fapt privind falsificarea ciornei candidatului Cuc Sorin, nefiind sesizată cu constatarea unei astfel de acțiuni”.

Concluzionând, magistratul de caz a apreciat că „nu se poate reține lipsa de vinovăție a martorului Abrudan Horea, ca parte a participației improprii cu care instanța este sesizată”, dar a precizat că Tribunalul nu poate constata culpa acestuia, deoarece nu a fost sesizat cu judecarea fostului inspector școlar general. De altfel, procurorii DNA Oradea l-au indicat pe Abrudan strict ca martor în cauză, arătând că acesta ar fi fost determinat ca, fără vinovăție, să emită decizia de numire profesorului Sorin Cuc în funcția de director al școlii „Avram Iancu”.

Judecătoarea Muntean a arătat că anchetatorii nu au investigat „multiple aspecte relevante”, cum ar fi „interferarea mai multor persoane cu traseul lucrărilor” ori posibila falsificare a ciornei: „Acest mod de operare, vizând deopotrivă falsificarea lucrării, cât și posibila falsificare a ciornei din concurs, în condițiile în care aceste documente au fost păstrate în mod diferit, de persoane în spații diferite, conduce neechivoc Ia concluzia implicării unui număr mai mare de persoane decât cele trimise în judecată, ancheta sumară realizată de parchet restrângând nejustificat obiectul prezentei cauze, atât sub aspect subiectiv, cât și obiectiv.”

Magistratul a mai arătat că ancheta apare ca fiind „direcționată”, în contextul în care procurorii au examinat doar situațiile ce ar incrimina-o pe Mioara Țigan, „cu excluderea unor împrejurări ce sugerează extrem de serios posibila implicare a unor alte persoane”.

„Atitudine care generează suspiciuni”

Instanța de fond a analizat și susținerile anchetatorilor legate de un posibil interes al Mioarei Țigan în promovarea concursului de către profesorul Cuc. În acest sens, procurorii au invocat mai multe apeluri telefonice între cei doi în perioada probei scrise și a soluționării contestațiilor. Despre acestea, președinta comisiei de evaluare a probei scrise a susținut că vizau un curs din programul de formare în care era implicat atât Sorin Cuc, cât și alte zeci de persoane, cărora Casa Corpului Didactic le transmitea informații obținute de la Ministerul Educației.

Dacă explicațiile fostei șefe a Casei Corpului Didactic au fost admise de Tribunalul Bihor, nu același lucru s-a întâmplat și în ceea ce privește acuzația conform căreia Mioara Țigan s-ar implicat în activitatea de evaluare a lucrării lui Cuc. Astfel, aceasta ar fi cerut lucrarea și ar fi citit în fața comisiei de evaluare răspunsuri greșite ca fiind corecte, determinând intervenția unui profesor-evaluator.

„Această conduită (a Mioarei Țigan – n. red.) nu este în niciun mod justificată, în contextul în care inculpata se cunoștea cu candidatul Cuc Sorin, avea în derulare proiecte profesionale împreună cu acesta. (…) Inculpata a avut în ceea ce-I privește pe inculpatul Cuc Sorin, pe durata concursului, o atitudine ce generează în mod semnificativ suspiciuni”, a considerat judecătoarea de caz, care a precizat, totuși, că intervenția nu probează acuzația că profesoara Țigan ar fi falsificat lucrarea lui Cuc.

Magistratul a explicat că la întâmplare ar fi asistat președintele comisiei de organizare a concursului, Horea Abrudan, care nu a intervenit în niciun fel, deși avea acest drept prin lege. „Prin lipsa oricărei reacții negative Ia adresa inculpatei, a validat comportamentul inadecvat al acesteia, (ceea ce – n. red.) îl plasează într-o poziție similară inculpatei, respectiv de a fi vizat de toate împrejurările reținute de organul de urmărire penală ca fiind Incriminatorii pentru inculpata Țigan Mioara”, se arată în sentință.

Nu există probe pentru uzul de fals

Referindu-se la acuzația de uz de fals adusă Mioarei Țigan, Tribunalul Bihor a explicat că, în condițiile în care nu s-a stabilit momentul în care a fost falsificată lucrarea și de către cine, nu există probe din care să rezulte că atunci când a predat documentul comisiei de organizare a concursului, pe 18 octombrie 2021, profesoara ar fi știut că lucrarea era modificată.

Instanța l-a găsit vinovat pe Sorin Cuc de complicitate materială la infracțiunea de abuz în serviciu, dar „nicidecum Ia activitatea infracțională reținută in sarcina inculpatei Țigan Mioara”. În urma unui raport al experților, Tribunalul a concluzionat că ciorna ar fi fost integral rescrisă de Cuc, ceea ce reprezintă, în opinia instanței, o dovadă „în a se reține implicarea efectivă a inculpatului în fraudarea concursului”.

Testul grilă, falsificat și rescris în totalitate! Detalii interesante din dosarul Mioara Țigan/Sorin Cuc vs DNA Oradea

Faptul că o femeie desfășoară o activitate independentă nu înseamnă automat că beneficiază de toate tipurile de concedii medicale.

Pentru persoanele care nu au un raport de muncă și vor să fie acoperite de sistemul concediilor și indemnizațiilor de asigurări sociale de sănătate există posibilitatea încheierii unui contract de asigurare cu casa de sănătate. Casa Națională de Asigurări de Sănătate precizează că persoanele care nu au raporturi de muncă și nu obțin venituri dintr-un contract individual de muncă sau dintr-un raport de serviciu se pot asigura în acest sistem pe baza unui astfel de contract.

Prin urmare, pentru o antreprenoare, PFA sau altă persoană care obține venituri din activități independente, primul lucru de verificat este existența calității de asigurat pentru concedii și indemnizații. Nu trebuie confundată această asigurare cu simpla calitate de asigurat în sistemul de sănătate.

Concediul de risc maternal are un scop diferit de concediul de maternitate. El intervine atunci când activitatea desfășurată prezintă riscuri pentru sănătatea femeii însărcinate, a femeii care a născut recent sau a celei care alăptează.

Cât se poate primi

Legislația privind protecția maternității enumeră printre factorii care pot reprezenta riscuri inclusiv anumite condiții fizice de muncă, manipularea unor greutăți, vibrațiile, zgomotul, temperaturile extreme, efortul fizic sau anumite substanțe și procese de lucru.

În cazul unei salariate, mecanismul presupune mai întâi identificarea riscului și încercarea de a adapta condițiile sau programul de lucru ori de a o muta temporar la un alt loc de muncă fără riscuri. Dacă aceste măsuri nu pot fi aplicate, poate interveni concediul de risc maternal.

Pentru persoanele care lucrează independent, aplicarea dreptului trebuie privită însă prin prisma regulilor speciale din OUG nr. 158/2005, care extinde dreptul la concediu și indemnizație de risc maternal și asupra anumitor persoane care nu se află într-un raport clasic de muncă.

Indemnizația de risc maternal este stabilită la 75% din baza de calcul prevăzută de OUG nr. 158/2005. Spre deosebire de alte tipuri de concedii medicale, concediul și indemnizația de risc maternal se acordă fără condiție de stagiu de asigurare. Plata este suportată integral din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate.

Asta înseamnă că lipsa unei perioade minime de contribuție nu blochează, în sine, acordarea dreptului, dacă sunt îndeplinite celelalte condiții prevăzute de legislație.

Este însă importantă diferența dintre lipsa condiției de stagiu și lipsa asigurării. Faptul că legea nu cere o anumită perioadă minimă de contribuție nu înseamnă că orice persoană care desfășoară activități independente primește automat indemnizația.

Concediul de risc maternal poate fi acordat integral sau fracționat, însă durata totală nu poate depăși 120 de zile. Certificatul medical este eliberat de medicul de familie sau de medicul specialist, în condițiile prevăzute de legislație.

Concediul de risc maternal nu poate fi suprapus cu celelalte concedii prevăzute de OUG nr. 158/2005.

Prin urmare, cele 120 de zile reprezintă o limită maximă, nu o perioadă acordată automat oricărei beneficiare. Durata efectivă este stabilită în funcție de situația medicală și de condițiile prevăzute de lege.

Un drept diferit de concediul de maternitate

O altă confuzie frecventă este asocierea concediului de risc maternal cu concediul de maternitate.

Sunt două drepturi distincte. Concediul de maternitate, destinat sarcinii și perioadei de lăuzie, are în mod obișnuit o durată totală de 126 de zile și o indemnizație de 85% din baza de calcul.

Concediul de risc maternal are un alt scop: protejarea sănătății femeii sau a copilului atunci când continuarea activității în anumite condiții reprezintă un risc.

De aceea, nu este vorba despre o alternativă la concediul de maternitate, ci despre o măsură distinctă de protecție, care poate interveni înaintea acestuia, în condițiile stabilite de legislație.

Pentru o antreprenoare sau o persoană care lucrează pe cont propriu, situația trebuie analizată în mai mulți pași:

• dacă are calitatea necesară pentru a beneficia de concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate;
• dacă este acoperită printr-un contract de asigurare, atunci când acesta este necesar;
• dacă situația medicală și condițiile concrete de desfășurare a activității justifică un concediu de risc maternal;
• ce documente medicale sunt necesare;
• care este baza de calcul pentru indemnizație;
• unde trebuie depuse documentele pentru acordarea și plata drepturilor.

CNAS confirmă că persoanele care nu sunt salariate se pot asigura pentru concedii și indemnizații printr-un contract încheiat cu casa de asigurări de sănătate la care sunt luate în evidență ca persoane asigurate.

De ce contează această prevedere pentru antreprenoare

Pentru o salariată, protecția maternității este construită în jurul relației cu angajatorul: modificarea condițiilor de muncă, schimbarea temporară a locului de muncă sau, dacă acest lucru nu este posibil, acordarea concediului de risc maternal.

În cazul unei femei care lucrează pe cont propriu, problema este diferită. Nu există un angajator care să îi poată schimba postul sau programul. De aceea, accesul la indemnizația de risc maternal este legat de sistemul de asigurări sociale de sănătate și de îndeplinirea condițiilor specifice pentru persoanele care desfășoară activități independente.

Reglementarea este relevantă mai ales pentru femeile care au construit o activitate economică în nume propriu și pentru care întreruperea muncii în perioada sarcinii poate însemna, în lipsa unei protecții sociale, pierderea temporară a veniturilor.

Înainte de solicitarea concediului, este importantă verificarea situației individuale la casa de asigurări de sănătate și, după caz, cu un specialist în legislația muncii sau fiscalitate, deoarece dreptul și documentele necesare depind de forma concretă în care este desfășurată activitatea.

Pentru elevii din clasele VI-VIII și X-XII se ia în calcul media generală din anul școlar trecut. Aceasta trebuie să fie de cel puțin 9,00, nu peste 9,00. Elevii sunt ordonați după medie, iar bursa revine celor care intră în limita de 15% a clasei și îndeplinesc și condiția privind purtarea: media 10 în anul școlar anterior.

Procentul se calculează separat pentru fiecare clasă, iar rezultatul se rotunjește în sus. De exemplu, într-o clasă cu 28 de elevi, 15% înseamnă 4,2, astfel că pot intra în calcul cinci elevi. Dacă al șaselea elev are aceeași medie cu ultimul dintre cei cinci, primește și el bursă, chiar dacă astfel procentul de 15% este depășit. În schimb, dacă nu există suficienți elevi cu medii de minimum 9,00, locurile nu sunt completate cu elevi care au medii mai mici.

Pentru clasa a IX-a, clasamentul nu se face după rezultatele din clasa a VIII-a, ci după media de admitere la liceu sau în învățământul profesional, care trebuie să fie cel puțin 9,00. La profilurile vocaționale artistic, sportiv, teologic și militar este folosită media finală de admitere. Separat de procentul de 15%, pot primi bursa și elevii de clasa a IX-a admiși fără Evaluarea Națională datorită unor rezultate de vârf la olimpiadele naționale sau internaționale prevăzute de metodologie.

Situația elevilor de clasa a V-a este diferită. Pentru ei nu există încă o medie anuală relevantă, astfel că vor fi luate în calcul rezultatele din primele două intervale de cursuri ale acestui an școlar. Media se calculează cu două zecimale, fără rotunjire, iar listele beneficiarilor vor fi stabilite în ianuarie. Plata începe în februarie, inclusiv pentru drepturile aferente lunii ianuarie.

Termenul de 1 octombrie rezultă din faptul că metodologia le acordă diriginților 25 de zile calendaristice de la începerea cursurilor pentru a trimite listele elevilor din clasele VI-XII. Cursurile au început în 7 septembrie, potrivit structurii oficiale a anului școlar.

Pentru părinți și elevi este important că bursa de merit se acordă fără cerere. Dirigintele identifică elevii eligibili și înaintează lista secretariatului, iar la nivelul școlii aceasta este verificată de comisia care gestionează bursele.

Există și o condiție care trebuie respectată pe parcursul anului. Elevul care acumulează 10 sau mai multe absențe nemotivate într-o lună nu primește bursa pentru luna respectivă. Dreptul nu este însă pierdut pentru restul anului, plata fiind afectată doar în luna în care este atins pragul de absențe nemotivate.

Bursele de merit sunt plătite în perioada cursurilor școlare. Prin modificările aprobate în 18 septembrie, Guvernul a menținut, în schimb, plata burselor sociale și în perioadele de vacanță.

Pentru Bihor, prognoza publicată de Meteo Tulca-Bihor arată că temperaturile maxime nu vor mai trece de 18–21 de grade Celsius. Cerul va prezenta înnorări, iar vântul se va intensifica în toate zonele județului, cu rafale estimate la 30–45 km/h.

Sunt așteptate și precipitații, însă cantitățile estimate pentru Bihor sunt reduse, în general de până la 5–8 l/mp și, cu totul izolat, de peste 10 l/mp în zonele de deal.

La nivelul informării meteorologice, luni sunt anunțate intensificări ale vântului, cu viteze în general de 45–55 km/h, precum și perioade cu averse. Cantitățile de apă pot ajunge în general la 10–15 l/mp și, pe arii restrânse, la 20–30 l/mp, iar aversele pot fi temporar însoțite de descărcări electrice.

Schimbarea bruscă a vremii vine în contextul formării unui vortex polar deasupra Arcticii. Fenomenul este urmărit de meteorologi pentru posibilele efecte pe care le-ar putea avea asupra vremii din Europa în perioada următoare.

Guvernul a aprobat acordarea unor ajutoare de urgență în valoare totală de 3.078.112 lei pentru cele 65 de persoane relocate în centre private din Alba, Hunedoara și Sibiu. Banii sunt destinați cheltuielilor cu asistența, îngrijirea, cazarea și masa, pentru o perioadă de până la șase luni.

În mesajul său, Viorel Pașca pornește de la această sumă și întreabă de ce un astfel de sprijin nu ar putea fi acordat și altor persoane fără adăpost.

„Care este diferența dintre un om fără adăpost de la Dumbrava și o altă persoană fără adăpost de pe stradă? De ce pentru unul se acordă suma respectivă și pentru celălalt, nu?”, întreabă Pașca.

El susține că, dacă persoane care dorm pe străzi ar fi preluate și duse într-un centru privat, statul nu ar acorda automat aproximativ 8.000 de lei lunar pentru îngrijirea fiecăreia.

„Dacă mâine primesc licență și iau oameni de pe stradă, îmi va da statul bani?”

O altă întrebare ridicată de Pașca vizează autorizarea. Acesta amintește că una dintre criticile aduse activității de la Dumbrava a fost lipsa autorizării ca serviciu social.

„Credeți că dacă mâine primesc licență și autorizație de funcționare și iau de pe străzi persoane fără adăpost, îmi va da statul 8.000 de lei lunar pentru fiecare dintre aceste persoane? Nu”, afirmă el.

Pașca susține că Dumbrava nu a fost gândită niciodată ca un azil privat și că acesta este unul dintre motivele pentru care nu și-a dorit transformarea activității într-un astfel de serviciu.

„La Dumbrava am îngrijit persoane fără adăpost, fără familii sau abandonate de acestea și majoritatea fără niciun venit”, spune el.

În opinia sa, diferența fundamentală este că oamenii de la Dumbrava nu plăteau pentru cazare și îngrijire.

„Niciodată nu a fost și nu va exista vreo taxă pentru a fi îngrijit la Dumbrava”, afirmă Pașca.

„Am vrut să le ofer case, nu să fac un azil”

Viorel Pașca spune că scopul activității de la Dumbrava a fost acela de a le oferi persoanelor vulnerabile un loc pe care să-l considere casă, nu de a crea o afacere.

„Nu mi-am dorit niciodată să funcționez ca un azil privat, ci am vrut să ofer acelor oameni case de locuit în care aceștia să-și trăiască ultima parte a vieții ca într-o familie”, afirmă el.

Pașca amintește și de activitățile organizate pentru beneficiari: excursii, ieșiri la restaurant, meciuri de fotbal, ștrand, pescuit, picnic, cinematograf sau bowling.

„Câte azile private cunoașteți care primesc persoane fără venituri, după care le duc în excursie, la Dunăre, la Peștera Urșilor, la restaurant, la meci de fotbal, la ștrand, la pescuit, la picnic, la cinematograf, la bowling?”, întreabă acesta.

El precizează că nu face referire la toate centrele private și admite că există azile care oferă condiții foarte bune, însă susține că autorizarea nu garantează automat o calitate superioară a îngrijirii.

Pașca respinge și ideea că activitatea de la Dumbrava ar fi fost una profitabilă.

„Dacă Dumbrava ar fi fost o afacere, unde sunt banii?”, întreabă el.

Acesta susține că banii găsiți în conturile sale, ale asociației sau la domiciliu proveneau din donații și afirmă că, potrivit calculelor făcute în timpul anchetei, aceștia ar fi acoperit costurile de îngrijire pentru aproximativ o lună și câteva zile.

„Dumbrava nu a fost și nu va fi niciodată o afacere”, spune Pașca.

În același timp, el afirmă că, în cei aproximativ 20 de ani de activitate, nu a luat casele sau averile persoanelor îngrijite.

„Niciodată în douăzeci de ani nu am luat casa ori averea vreunui bolnav”, susține acesta.

Afirmațiile lui vin în contextul în care ancheta privind activitatea de la Dumbrava este în continuare în desfășurare, iar acuzațiile formulate de anchetatori nu reprezintă o stabilire definitivă a vinovăției.

„Dacă statul mai dorește ca Dumbrava să funcționeze, va găsi soluții legale”

Pașca respinge și ideea că lipsa autorizării ar fi fost motivată de dorința de a evita controalele autorităților.

„Cum se face că la Dumbrava au fost inspectori de peste tot și au fost primiți de fiecare dată fără probleme?”, întreabă el, enumerând Poliția, DGASPC, ITM, DSVSA și Protecția Consumatorilor.

El susține că inclusiv persoane care au lucrat la Dumbrava și care au fost criticate pentru lipsa calificării lucrează în prezent în centre private autorizate.

Pașca susține că experiența acumulată în cadrul proiectului Dumbrava ar putea fi valorificată în continuare în sprijinul persoanelor fără adăpost.

În finalul mesajului său, Viorel Pașca lasă deschisă posibilitatea reluării activității de la Dumbrava, dar spune că acest lucru trebuie făcut într-un cadru legal.

„Dacă statul român mai dorește ca Dumbrava să funcționeze, va găsi soluții legale”, afirmă Pașca, precizând că există discuții în acest sens și că urmează întâlniri cu reprezentanți ai autorităților.

El spune că, dacă activitatea va fi reluată, obiectivul va rămâne același: oferirea unui adăpost persoanelor fără familie, fără locuință și fără posibilitatea de a se întreține singure.

„Nu doresc să funcționez ca un azil care percepe taxă, care să ia casele oamenilor, în care să nu aibă acces săracul și nenorocitul”, afirmă Pașca.

Pentru acesta, cele peste 3 milioane de lei alocate acum pentru îngrijirea celor 65 de persoane readuc în discuție o întrebare mai largă: cum poate statul să asigure, pe termen lung, o soluție pentru oamenii fără familie, fără venituri și fără locuință care ajung să trăiască pe străzi?

„Dumbrava nu a fost și nu va fi niciodată o afacere”, își încheie Viorel Pașca mesajul.

Peste 3 milioane de lei pentru 65 de persoane relocate din Dumbrava. Guvernul a aprobat banii pentru următoarele șase luni