Acesta trebuie să cuprindă fișa de înscriere, copii după actele de studii și foaia matricolă sau suplimentul la diplomă, dovada pregătirii psihopedagogice, copia deciziei de repartizare pe post, certificatul de naștere și cartea de identitate, precum și documentele privind eventualele schimbări de nume. Sunt necesare și adeverințe privind vechimea efectivă la catedră și, cu excepția celor aflați în primul an de stagiu, calificativul obținut în ultimul an în care au predat. Pentru profesorii din școlile private este necesară și dovada că unitatea este autorizată sau acreditată.

Profesorii care au susținut deja de trei ori examenul fără să îl promoveze trebuie să prezinte și dovada achitării taxei. Metodologia permite trei participări fără taxă, iar pentru încercările următoare aceasta este de 300 de lei.

După ce profesorul își depune actele la școală, procedura continuă prin intermediul conducerii unității. Între 12 și 23 octombrie, o persoană desemnată de școală va duce dosarele la ISJ Bihor, unde acestea sunt verificate. În aceeași perioadă, profesorii vor afla dacă înscrierea le-a fost acceptată.

Examenul nu înseamnă însă doar proba scrisă din vară. Până la 12 februarie 2027 trebuie realizată prima inspecție la clasă, iar cea de-a doua până la 28 mai. Este evaluat și portofoliul profesional. Pentru a ajunge la proba scrisă, profesorul trebuie să aibă calificativul „Bine” sau „Foarte bine” pentru activitatea din acest an școlar și o medie de cel puțin 8 între notele de la inspecții și portofoliu, fără ca vreuna dintre aceste note să fie sub 7.

Proba scrisă va avea loc în 6 iulie 2027. Rezultatele inițiale sunt programate pentru 13 iulie, contestațiile vor putea fi depuse în 13 și 14 iulie, iar rezultatele finale sunt prevăzute pentru 21 iulie.

Definitivatul marchează trecerea de la statutul de profesor debutant la cel de profesor cu drept de practică în învățământul preuniversitar. Nota finală este formată din rezultatele celor două inspecții, evaluarea portofoliului și, cu o pondere mult mai mare, nota de la proba scrisă. Pentru promovarea examenului este necesară minimum nota 8.

Formularele necesare înscrierii și metodologia completă sunt publicate pe site-ul ISJ Bihor, în secțiunea dedicată examenului de Definitivat 2027.

La locul indicat de apelantul numărului unic 112 s-a deplasat un echipaj din cadrul Stației de Pompieri Aleșd, care a constatat că patrupedul era captiv într-un canal lăsat descoperit.

Acționând cu echipamente și accesorii specifice unor astfel de misiuni, pompierii au evacuat în siguranță câinele, predându-l teafăr proprietarului, sosit între timp la locul intervenției.

FOTO: INFO TRAFIC BIHOR & ORADEA

Potrivit colonelului Camelia Roșca, purtătorul de cuvânt al ISU Bihor, accidentul a fost sesizat în jurul orei 20:15, iar pentru salvarea victimelor au fost mobilizate mai multe echipaje de intervenție.

La fața locului au fost trimise cinci echipaje de pompieri militari, cu o autospecială de descarcerare, o autospecială de stingere cu apă și spumă, prevăzută cu modul de descarcerare, precum și trei ambulanțe SMURD tip B2. La intervenție au participat și echipajul de terapie intensivă mobilă SMURD Oradea și un echipaj al Serviciului de Ambulanță Județean.

Pompierii militari au intervenit pentru evacuarea a două victime rămase captive între fiarele contorsionate ale vehiculelor.

Persoanele implicate în accident au fost evaluate la fața locului de pompierii paramedici, echipajul de terapie intensivă mobilă și personalul Serviciului de Ambulanță Județean, fiindu-le acordate îngrijirile medicale necesare.

În urma evaluării medicale, trei persoane au fost transportate la spital pentru investigații și îngrijiri de specialitate.

Datele conturează o piață a muncii în care nivelul salariului depinde tot mai mult de domeniul în care lucrează angajatul, de competențele disponibile și, foarte important, de regiunea în care se află.

Diferențele regionale rămân una dintre cele mai vizibile caracteristici ale pieței muncii. Bucureștiul are un salariu net mediu de 7.073 de lei, în timp ce media calculată pentru cele 42 de unități administrative analizate este de 4.839 de lei.

Rezultă o diferență de 46% în favoarea Capitalei.

Clujul ocupă următoarea poziție, cu un salariu mediu net de 6.633 de lei, cu 37% peste media analizată. Timișul ajunge la 6.192 de lei, în creștere cu 28% față de aceeași referință.

La celălalt capăt al clasamentului se află Hunedoara, unde salariul mediu net este de 4.108 lei.

Diferențele arată că media națională ascunde disparități importante între piețele locale de muncă. Pentru angajați, aceeași experiență profesională și aceleași competențe pot fi remunerate diferit în funcție de orașul sau regiunea în care își caută un loc de muncă.

IT-ul păstrează avantajul salarial

Sectorul în care se lucrează rămâne un alt factor decisiv. Potrivit analizei, IT-ul are cea mai ridicată mediană salarială netă dintre domeniile analizate: 11.750 de lei pe lună.

Urmează domeniul juridic și industria farmaceutică, ambele cu o mediană de 11.000 de lei, în timp ce în vânzări mediana ajunge la 10.750 de lei.

În sectorul financiar, valoarea mediană este de 10.000 de lei, iar în marketing de 9.250 de lei. Pentru logistică, mediana este de 8.500 de lei, iar pentru inginerie de 8.000 de lei.

La baza clasamentului se află retailul, cu o mediană netă de 4.700 de lei.

Diferențele sunt și mai mari atunci când sunt analizate funcțiile individuale. Pozițiile executive și cele pentru care există un număr redus de specialiști disponibili ajung la niveluri salariale de câteva ori mai mari decât cele întâlnite la începutul carierei.

Cea mai mare mediană din studiul analizat este înregistrată pentru funcția de Medical Director, la 28.000 de lei net pe lună. Pentru un CFO, mediana este de 26.000 de lei, iar pentru pozițiile de Audit Partner/Director și Finance Director ajunge la 25.000 de lei.

Candidații cer mai mult decât sunt companiile dispuse să ofere

Piața muncii este marcată și de o altă diferență: cea dintre așteptările angajaților și bugetele de recrutare ale companiilor.

În medie, candidații solicită un salariu net de aproximativ 7.000 de lei. Ofertele angajatorilor se situează însă în jurul valorii de 5.400 de lei. Diferența este de aproximativ 30%.

În anumite sectoare, decalajul este și mai mare. În ingineria energetică ajunge la circa 42%, iar în banking și real estate se apropie de 40%.

Pentru angajatori, problema este cu atât mai dificilă în domeniile în care oferta de specialiști este redusă. În astfel de cazuri, concurența pentru un număr limitat de candidați poate împinge remunerațiile în sus.

„Astăzi, salariul nu mai reflectă doar responsabilitatea unui rol, ci și cât de dificil este să găsești persoana potrivită”, explică Georgiana Brudaru, Head of Recruitment la International Work Finder.

România rămâne o piață cu forță de muncă relativ ieftină

În ciuda creșterilor salariale, România păstrează un avantaj important pentru angajatori în ceea ce privește costul muncii.

Costul orar al forței de muncă este estimat la 13,6 euro, față de o medie de 34,9 euro la nivelul Uniunii Europene. România se află astfel la aproximativ 39% din media europeană.

Avantajul nu este însă static. În ultimul an, costul orar al muncii a crescut cu 10,6%, unul dintre cele mai ridicate ritmuri înregistrate în afara zonei euro.

Pe de o parte, companiile beneficiază în continuare de costuri ale forței de muncă mai mici decât în multe alte state europene. Pe de altă parte, deficitul de personal calificat și presiunea pentru salarii mai mari reduc treptat acest avantaj.

Datele din Barometrul Salariilor 2026 indică astfel trei realități care evoluează simultan: puterea de cumpărare a salariilor a fost afectată de inflație, diferențele dintre regiunile României rămân mari, iar domeniile cu deficit de specialiști continuă să ofere venituri semnificativ mai ridicate.

În acest context, piața muncii devine mai dificil de abordat atât pentru angajați, cât și pentru companii. Candidații își ajustează așteptările în funcție de costul vieții și de alternativele disponibile, în timp ce angajatorii trebuie să țină cont de concurența pentru personal calificat.

„Piața muncii din România devine tot mai polarizată”, este concluzia Georganiei Brudaru, care consideră că firmele din regiunile unde salariile sunt mai mici trebuie să își adapteze strategiile de recrutare și să caute noi surse de personal.

19:00 – Seară de conversație în limba franceză, cu Francofilii orădeni – Petit Cafe

Expoziții

Muzeul Țării Crișurilor, Str. Armatei Române, nr 1/A:

• Expoziția documentară „Nadia Comăneci – Drumul către perfecțiune” (expoziție temporară);
• Expoziția „MEGALOS ASELINOS – Golful regăsit” a artistului Ioan Aurel Mureșan (expoziție temporară);
• Expoziția artistei Cristina Farcaș „NARAȚIUNILE LUMINII – O călătorieîntre materie, lumină și memorie” (expoziție temporară);
• Expoziția „Artiști plastici orădeni între 1860-1940” (expoziție permanentă);
• Expoziția permanentă a Secției de Științele Naturii;
• Expoziția permanentă a Secției de Arheologie și Istorie;
• Expoziția permanentă a Secției de Etnografie;
• Lapidariul (expoziție permanentă);
• Vivariul (expoziție permanentă).

Muzeul Memorial „Aurel Lazăr”, Str. Aurel Lazăr nr.13:

• Expoziția permanentă „Bihorul «… la spargerea lumii»” (12 octombrie 1918-20 aprilie 1919).

Muzeul Memorial „Iosif Vulcan”, Str. Iosif Vulcan nr.16:

• Expoziția permanentă a Muzeului Memorial „Iosif Vulcan”.

Muzeul Memorial „Ady Endre”, Parcul Traian nr. 1:

• Expoziția permanentă a Muzeului Memorial „Ady Endre”.

Muzeul Orașului Oradea, P-ța Mihai Viteazul nr. 39-41 (Cetatea Oradea):

• Expoziția foto „Magia clipei” (expoziție temporară);
• Expoziția artistei ceramiste Zoe Dancovici (expoziție temporară);
• Expoziția artistului plastic Marcel Munteanu „Armonii mediteraneene” (expoziție temporară);
• Expoziția „Pompierii în focul caricaturii” (expoziție temporară);
• Expoziția „Dantela de porțelan a unei epoci gri” (expoziție temporară);
• Expoziția „101 ani de evoluție a calculatoarelor” (expoziție temporară);
• Expoziția „Episcopul Nicolae Popoviciu al Oradiei. Un luptător al credinței creștine împotriva comunismului” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Repere din istoria pompierilor bihoreni” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Istoria orașului Oradea de la preistorie până în epoca migrațiilor” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Marea invazie mongolă” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Umanism și renaștere la Oradea” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Cucerirea și stăpânirea otomană” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Perioada habsburgică și dualistă” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Domus Dispensatoris. Ocrotirea sănătății în Cetatea Oradea (sec. XVII–XIX)” (expoziție permanentă);
• „Expoziția închinată Primului Război Mondial și lui Traian Moșoiu” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Arhitectura orădeană” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Spațiul urban orădean” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Viața culturală orădeană interbelică și postbelică” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Învățământul orădean în sec. XX” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Viața cotidiană orădeană în comunism” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Discoteca anilor ’70-’80” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Represiunea comunistă” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Arta memoriei: Leon Alex” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Istoria fotografiei orădene” (expoziție permanentă);
• „Expozițiile cultelor religioase” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Biserici în palat – cercetări arheologice în palatul princiar” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Renaștere prin restaurare” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Sala cu grifoni” (expoziție permanentă);
• „Lapidarium” (expoziție permanentă).

Recomandare Cinema Palace

Resident Evil

FOTO: Cinema Palace

Întregul program al cinematografului, precum și biletele sunt disponibile aici.

Calculul pornește de la rezultatul contabil, însă acesta este ajustat potrivit Codului fiscal. Practic, anumite venituri sunt eliminate din baza de impozitare, în timp ce unele cheltuieli sunt adăugate înapoi dacă sunt nedeductibile fiscal.

Aceste ajustări sunt reflectate inclusiv în Declarația 101 privind impozitul pe profit, unde veniturile neimpozabile și cheltuielile nedeductibile sunt evidențiate separat.

Există mai multe categorii de venituri care nu sunt luate în calcul la stabilirea rezultatului fiscal, în condițiile prevăzute de lege. Printre acestea se pot regăsi anumite dividende primite de o societate, venituri rezultate din anularea unor cheltuieli pentru care deducerea nu a fost permisă și alte venituri pentru care Codul fiscal prevede un regim special.

În 2026, printre veniturile tratate ca neimpozabile se numără și anumite sume rezultate din aplicarea creditului fiscal pentru cercetare-dezvoltare, precum și bonificația acordată pentru plata la timp a impozitului pe profit, atunci când sunt îndeplinite condițiile legale.

Una dintre cele mai frecvente confuzii este aceea că orice cheltuială înregistrată în contabilitate reduce automat impozitul pe profit. În realitate, unele costuri sunt deductibile integral, altele doar în anumite limite, iar unele sunt complet nedeductibile.

De exemplu, cheltuielile de protocol beneficiază de deductibilitate în limita stabilită de legislația fiscală. Pentru partea care depășește plafonul, firma nu poate reduce rezultatul fiscal. Un regim special există și pentru anumite cheltuieli legate de autoturisme. Dacă vehiculul nu este utilizat exclusiv în scopul activității economice, deductibilitatea unor costuri poate fi limitată.

În practică, ANAF a identificat în controalele fiscale și situații în care contribuabilii au dedus cheltuieli pentru autoturisme fără ca acestea să fie utilizate exclusiv în scopul activității economice. Exemplele prezentate de ANAF arată și alte situații care pot duce la ajustări fiscale.

Cheltuielile aferente sediului social trebuie, la rândul lor, analizate în funcție de modul în care este folosit spațiul. În cazul unui sediu aflat într-o clădire de locuințe și care nu este utilizat exclusiv pentru activitatea economică, anumite cheltuieli, inclusiv amortizarea, pot avea deductibilitate limitată. Situația este diferită dacă spațiul este folosit exclusiv pentru desfășurarea activității.

Firmele care au raportat pierderi fiscale le pot recupera din profiturile viitoare, însă există limite. Pentru pierderile fiscale anuale înregistrate începând cu 2024, recuperarea se face într-o perioadă de cinci ani consecutivi și în limita a 70% din profitul impozabil realizat în fiecare an.

Prin urmare, pentru stabilirea corectă a impozitului pe profit, companiile trebuie să facă diferența între ceea ce apare în contabilitate și ceea ce este recunoscut fiscal. O cheltuială poate fi perfect justificată contabil, dar să nu poată fi dedusă la calculul taxei. În același timp, anumite venituri sau facilități fiscale pot reduce suma asupra căreia se aplică impozitarea. Pentru firme, verificarea încadrării fiscale a fiecărei categorii de venit și cheltuială este esențială, mai ales în condițiile modificărilor fiscale aplicabile în 2026.

Situația nu reprezintă însă o repetare automată a crizei din 2022. Europa dispune acum de mai multe surse de aprovizionare, de capacități suplimentare de import pentru GNL și de un consum mai redus. Comisia Europeană apreciază că nu există, în prezent, un risc imediat pentru securitatea aprovizionării în iarna 2026-2027.

Miza este însă rezerva de siguranță în cazul unei perioade de frig prelungit.

Germania poate influența întreaga piață

Una dintre principalele vulnerabilități este Germania. La începutul lunii septembrie, depozitele germane erau umplute în proporție de aproximativ 53%, unul dintre cele mai scăzute niveluri din ultimii ani.

Berlinul consideră că un grad de umplere de 60-70%, completat de accesul la importuri, poate fi suficient pentru sezonul rece. O perioadă lungă de temperaturi scăzute ar putea însă schimba rapid situația.

Germania este unul dintre cei mai mari consumatori de gaze din Europa, iar necesarul său este important atât pentru gospodării, cât și pentru industrie și producția de energie. Dacă va trebui să cumpere volume suplimentare în timpul iernii, concurența pentru gaz pe piața europeană va crește.

Efectul poate fi resimțit și în statele din Europa Centrală și de Est, inclusiv prin prețuri mai ridicate.

GNL-ul american, alternativa care nu rezolvă problema prețului

Europa a redus puternic dependența de gazul rusesc și s-a orientat către surse alternative. Norvegia, Statele Unite și nordul Africii au devenit componente importante ale noului sistem de aprovizionare.

GNL-ul american are un rol tot mai mare. Europa și-a extins infrastructura de regazificare, iar gazul lichefiat poate fi direcționat către piețele unde cererea este mai mare.

Există însă o limită: Europa nu este singurul cumpărător. Asia concurează pentru aceleași transporturi, iar atunci când oferta este tensionată, prețul devine principalul instrument prin care cumpărătorii încearcă să atragă volume.

Astfel, Europa este astăzi mai puțin dependentă de un singur furnizor, dar mai expusă la evoluțiile unei piețe globale.

România are un avantaj important

În acest context, România pornește de la o poziție diferită față de multe state europene. Producția internă acoperă o parte importantă din necesar, iar depozitele subterane pot furniza volume suplimentare în perioadele de consum ridicat.

Într-o zi rece, necesarul este acoperit printr-o combinație între producția internă, gazele retrase din depozite și importuri. Datele din sezonul rece precedent au arătat că producția internă s-a situat în jurul valorii de 23-24 de milioane de metri cubi pe zi, iar depozitele au furnizat volume importante atunci când consumul a crescut.

Importurile devin necesare mai ales în perioadele de vârf.

Acest mecanism este important pentru iarna care urmează, pentru că producția internă reprezintă un tampon împotriva șocurilor externe. România nu este însă complet izolată de ceea ce se întâmplă pe piața europeană.

Ce se poate întâmpla într-o perioadă de ger

Gazul este folosit simultan pentru încălzirea locuințelor, producția de energie electrică, termoficare și activitatea industrială. În zilele foarte reci, cererea poate crește rapid.

Dacă producția internă și retragerile din depozite nu sunt suficiente pentru acoperirea vârfului de consum, diferența trebuie adusă din import. Iar într-un moment în care mai multe state europene caută simultan gaze, problema poate deveni costul aprovizionării.

România este conectată la piețele regionale prin interconectoare, ceea ce permite circulația gazelor între state. Avantajul este că țara poate importa atunci când are nevoie. Dezavantajul este că evoluțiile din Germania, Ungaria, Austria sau Bulgaria pot influența piața regională și prețurile.

După criza din 2022, riscul arată diferit

Europa nu mai este în aceeași situație ca în urmă cu patru ani. Ponderea gazului rusesc în importurile UE a coborât de la aproximativ 45% în 2021 la 12% în 2025, iar infrastructura pentru GNL s-a extins.

Diversificarea a redus dependența de o singură rută, dar nu a eliminat vulnerabilitatea energetică. Dacă oferta globală de GNL se reduce exact în momentul în care cererea europeană crește, prețurile pot urca rapid.

Pentru România, producția internă și depozitele oferă o protecție importantă. Țara nu este însă o insulă energetică. Prețul și disponibilitatea gazului din regiune contează și pentru consumatorii români.

Prin urmare, iarna 2026-2027 va fi mai degrabă un test al rezistenței noului sistem energetic european decât o copie a crizei din 2022. Cât de dificil va deveni sezonul rece va depinde în principal de temperaturi, de volumele de GNL disponibile la nivel mondial și de cantitatea de gaz pe care marile economii europene vor trebui să o cumpere.

Noile prevederi vin în completarea cadrului stabilit pentru entitățile esențiale și importante și urmăresc să clarifice o situație tot mai frecventă în mediul de afaceri: cine răspunde, concret, pentru securitatea informatică atunci când mai multe companii folosesc aceleași sisteme, proceduri sau servicii IT.

Ordinul DNSC nr. 1/2026, care stabilește măsurile de gestionare a riscurilor de securitate cibernetică și metodologia de autoevaluare a maturității acestora, a intrat în vigoare la sfârșitul lunii august. Ulterior, regulile au fost completate pentru situația grupurilor de întreprinderi.

Una dintre principalele clarificări vizează companiile care folosesc politici și sisteme de securitate stabilite de societatea-mamă.

Faptul că o procedură există la nivelul grupului nu este suficient, în sine, pentru a demonstra că o filială sau o altă entitate din grup respectă cerințele aplicabile. Compania trebuie să poată arăta că măsurile respective funcționează efectiv în propria activitate.

În funcție de modul în care este organizată securitatea IT, controalele pot fi preluate de la nivelul grupului, implementate direct de entitate sau împărțite între structura centrală și compania locală.

De exemplu, grupul poate stabili politica privind accesul la sistemele informatice și poate administra infrastructura de securitate, în timp ce filiala este responsabilă pentru aplicarea procedurilor în propria organizație și pentru gestionarea unor incidente locale.

Astfel, responsabilitatea nu dispare odată cu centralizarea serviciilor IT.

Ce se schimbă pentru companiile din grupuri

Pentru o companie care face parte dintr-o structură corporativă mai mare, una dintre problemele importante devine documentarea modului în care sunt aplicate măsurile de securitate.

Entitatea trebuie să poată identifica ce controale sunt administrate de grup, care sunt aplicate local și care dintre ele sunt realizate în comun.

Acest lucru este relevant inclusiv în procesul de autoevaluare a maturității măsurilor de securitate cibernetică.

DNSC a prevăzut un mecanism de evaluare pe mai multe niveluri, de la situația în care procesele sunt încă realizate ad-hoc până la etapa în care măsurile sunt monitorizate, analizate și îmbunătățite permanent.

Cerințele de securitate nu se limitează la instalarea unor soluții antivirus sau la protejarea accesului în rețea.

Cadrul DNSC acoperă mai multe componente ale securității informatice: organizarea responsabilităților, identificarea activelor și a riscurilor, protejarea datelor și a infrastructurii, controlul accesului, monitorizarea sistemelor, gestionarea incidentelor și revenirea după producerea unui atac.

În practică, o companie trebuie să poată demonstra că are procese prin care identifică riscurile, detectează evenimentele neobișnuite și poate reacționa în cazul unui incident.

La fel de importantă este și etapa de după incident: existența unor planuri de recuperare și capacitatea organizației de a reveni la funcționarea normală.

Cinci niveluri pentru evaluarea maturității

Regulile DNSC introduc o abordare graduală a maturității măsurilor de securitate.

La primul nivel, procesele pot fi inexistente sau desfășurate fără o procedură clară. Următoarele etape presupun existența unor reguli aprobate și aplicarea lor mai consecventă.

La nivelurile superioare, compania trebuie să demonstreze că măsurile sunt monitorizate, evaluate prin indicatori și îmbunătățite pe baza rezultatelor obținute.

Cel mai înalt nivel presupune un proces de optimizare continuă, în care organizația folosește rezultatele monitorizării și experiența incidentelor pentru a-și îmbunătăți permanent securitatea.

Pentru companiile care fac parte din grupuri, atingerea unui nivel ridicat de maturitate presupune însă mai mult decât simpla preluare a unei politici elaborate de compania-mamă. Entitatea trebuie să participe efectiv la mecanismele de guvernanță și să poată demonstra că măsurile funcționează în propriul mediu.

Nu sunt introduse controale noi, ci sunt clarificate regulile de aplicare

Un aspect important este că regulile pentru grupurile de întreprinderi nu reprezintă, în sine, o listă complet nouă de controale de securitate.

Scopul lor este să explice cum trebuie aplicate cerințele deja stabilite atunci când responsabilitățile sunt împărțite între mai multe entități din aceeași structură corporativă.

Ordinul DNSC nr. 1/2026 rămâne baza pentru măsurile de gestionare a riscurilor și pentru metodologia de autoevaluare. Actul stabilește inclusiv posibilitatea ca anumite controale care nu sunt aplicabile unei entități să fie tratate corespunzător în cadrul autoevaluării, cu respectarea unor limite și condiții și cu justificarea excluderii.

Pentru companiile care fac parte dintr-un grup, noile reguli pun accent pe trasabilitatea responsabilităților.

În esență, firmele trebuie să știe:

• ce măsuri de securitate sunt stabilite la nivelul grupului;
• ce controale sunt efectiv aplicate în cadrul companiei;
• ce servicii de securitate sunt administrate centralizat;
• ce responsabilități rămân la nivel local;
• cum poate fi demonstrată aplicarea măsurilor;
• ce controale sunt considerate neaplicabile și cum este justificată această situație.

Documentarea devine astfel la fel de importantă ca existența efectivă a măsurilor tehnice.

Pentru companiile cu infrastructuri IT comune, centre de securitate administrate centralizat sau politici informatice stabilite de societatea-mamă, delimitarea responsabilităților poate fi esențială în procesul de evaluare a conformării.

Decizie pentru aprobarea Normelor de aplicabilitate a cerințelor de securitate cibernetică pentru entitățile care fac parte dintr-un grup de întreprinderi (pag. 7-10):

„În ziua de 5 octombrie – Ziua internațională a educației și în zilele nelucrătoare/de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil nu se organizează cursuri”, se precizează în articolul 3 al ordinului.

Asta înseamnă că weekendul va începe vineri și se va încheia luni, copiii urmând să revină la școală marți, 6 octombrie. Următoarele zile libere vor fi la finalul modului 1, din 24 octombrie până pe 1 noiebrie, când va fi vacanța de toamnă.