Imobilul cuprinde patru săli de clasă, o sală profesorală, holuri, un grup sanitar și un spațiu pentru depozitare. Proiectul a urmărit modernizarea clădirii și reducerea consumului de energie. Lucrările au inclus termoizolarea pereților exteriori, a soclului și a planșeului podului, precum și izolarea pardoselii. Au fost prevăzute și intervenții la acoperiș, inclusiv înlocuirea sau consolidarea elementelor degradate. Școala a beneficiat și de modernizarea instalațiilor. Încălzirea și răcirea vor fi asigurate cu ajutorul unei pompe de căldură aer-aer de 12 kW și al ventiloconvectoarelor, iar instalația de iluminat va utiliza corpuri LED.

Clădirea va beneficia și de iluminat de siguranță pentru evacuare. Pe acoperiș sunt prevăzute panouri fotovoltaice având o putere instalată de 5,4 kWp.

Al doilea proiect finalizat de administrația locală a vizat dispensarul medical din satul Albiș. Valoarea lucrărilor a fost de 900.262,76 lei, cu TVA inclus. Investiția a avut ca obiect modernizarea și eficientizarea energetică a clădirii, care are regim de înălțime parter și o suprafață construită și desfășurată de 192 mp.

foto: Primăria Buduslău

La dispensar au fost prevăzute lucrări de termoizolare a pereților exteriori, soclului, planșeului podului și pardoselii. Proiectul a inclus și intervenții la tâmplărie și la acoperiș, unde au fost prevăzute lucrări pentru elementele distruse. Și instalațiile dispensarului au fost modernizate.

Conform proiectului, au fost instalate corpuri de iluminat LED, au fost realizate iluminatului de siguranță, instalația de împământare și o instalație de protecție la trăsnet. Totodată, clădirea a fost prevăzută cu un sistem de panouri fotovoltaice pentru producerea energiei electrice, cu o putere instalată de 5 kWp, destinată pentru alimentarea consumatorilor din clădire.

La standul Cărturești se vor regăsi, ca de obicei, o selecție riguroasă de volume și antologii de poezie contemporană. Evenimentul este organizat de Revista de cultură „Familia”, avându-i ca parteneri pe: Biblioteca Județeană „Gheorghe Șincai”, Posticum, Cărturești Oradea, Moszkva Café, Revista „Subversiv”.

Victor Țvetov (pseudonimul lui Victor Neaga) s-a născut în 1990, în Nimoreni, Republica Moldova. A debutat în 2015 cu volumul de poeme „în lipsa unor lucruri importante” (Casa de Editură Max Blecher) – Premiul pentru debut al Salonului Internațional de Carte, Chișinău.

„Poezia lui Victor Țvetov este o poezie a sintezei, în care se întâlnesc și se topesc aproape toate direcțiile din poezia tânără de astăzi. Furia, mânia, disperarea, neliniștea, fragilitatea și speranța fac casă foarte bună în această carte. (…) Poezia sa nu e doar a unei navete obositoare de la țară la oraș, nu e numai a micilor flirturi și întâmplări din marile corporații, nu e doar o poezie a vieții de la țară, sau doar o poezie existențialistă, bahică sau ludică, ci toate acestea luate împreună. Basarabenitatea este doar o trăsătură a discursului său, și nu cea mai importantă, pentru că toate lucrurile reținute în poezia lui au cam aceeași importanță”, scria poetul şi dramaturgul Dumitru Crudu despre volumul de debut.

Cristiana Ile s-a născut în 1990, în Craiova. A absolvit Facultatea de Litere a Universității din București. În prezent, trăiește cu familia în Oradea. Din 2025, membră a staffului Pragul Vaida, club de lectură în a cărui antologie, „Îndoiala vă înalţă domul” (2025, Familia), a și debutat. Pentru antologie au fost selectaţi, cu aportul lui Radu Bejan, doisprezece autori. Opt dintre ei au fost debutanți proaspăt ieșiți de pe băncile atelierului Pragului Vaida.

„Nu a mai existat ca în Revista Familia să fie debutaţi atât de mulţi autori. Din acest punct de vedere este o premieră. Sunt nişte voci poetice în mare parte eterogene între ele, dar eu sunt mare fan diversitate. Am încercat să nu nivelăm aceste talente, ci să încercăm să cultivăm fiecare voce în funcţie de propriile valori, făcând, dacă îmi permiteţi, hermeneutică, să înţelegem care e direcţia, care e discursul, şi să încercăm să nu ne abatem de la el. Eu sper că e un semn corect pe care l-am dat infrastructurii literare autohtone, că avem şi noi un nucleu poetic la Oradea în plină dezvoltare şi într-adevăr se întrezăresc, trebuie să subliniez asta în calitate de coordonator, câteva talente care ies la rampă şi care, încet-încet, dacă vor avea răbdare, cred că vor apărea şi în volum individual”, preciza în debutul acestui an poetul Mihók Tamás.

FOTO: DSU

Mai mult de jumătate din această sumă – 640.000 de lei – a fost alocată pentru cele mai bine de 150 de autospeciale și alte echipamente pentru suport folosite în cadrul misiunii care a durat 33 de ore.

Pentru evacuarea pacienților din casele aflate în grija asociației familiei lui Viorel Pașca și mutarea lor în alte zone, IGSU a trimis la 340 de oameni. Dintre aceștia, doar 6 au fost de la ISU „Crișana”, iar restul de la 35 de inspectorate județene pentru situații de urgență, printre care cele din Vâlcea, Timiș, Suceava ori chiar Constanța.

Potrivit informațiilor obținute de Libertatea, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a precizat că nu va cere recuperarea sumelor cheltuite, deoarece a fost vorba despre o misiune „umanitară”. Aceasta a fost declanșată „la solicitarea unității de Parchet, prin dispoziția secretarului de stat în Ministerul Afacerilor Interne, șef al Departamentului pentru Situații de Urgență, dr. Raed Arafat”.

Întreaga ştire, pe libertatea.ro: Costul mobilizării IGSU din dosarul „Viorel Pașca”, privind așezămintele ilegale de la Dumbrava: 1,2 milioane de lei. Motivul pentru care banii nu vor fi recuperați niciodată

Potrivit datelor transmise de instituție, în această tranșă au fost virați 1,36 milioane de lei către 1.148 de rentieri agricoli. Alți bani au ajuns la urmașii unor beneficiari decedați: 76.719,50 lei au fost plătiți către 47 de moștenitori, reprezentând renta cuvenită rentierilor până la momentul decesului.

Rentierii care nu au parcurs încă procedura nu trebuie să se deplaseze neapărat la sediul APIA. Documentele pot fi transmise în mai multe moduri, în funcție de opțiunea beneficiarului.

Dosarul poate fi depus direct la Centrul Județean APIA unde este înregistrat dosarul, transmis prin e-mail, caz în care beneficiarul trebuie să confirme telefonic transmiterea cu funcționarii APIA, sau trimis prin poștă ori curier, cu confirmare de primire.

Termenul pentru această procedură este 31 august 2026.

Renta viageră agricolă se acordă anual, într-o singură tranșă. Pentru anul 2025, plățile trebuie efectuate de Centrele Județene APIA până cel târziu la 30 noiembrie 2026. Banii pot fi primiți fie prin mandat poștal, fie prin virament bancar, în funcție de opțiunea beneficiarului.

Există un termen separat pentru moștenitorii rentierilor agricoli care au decedat. Aceștia pot solicita plata rentei aferente perioadei până la data decesului, dacă prezintă documentele justificative cerute de legislație. Cererea poate fi depusă la orice Centru Județean APIA, iar termenul-limită este 15 octombrie 2026, inclusiv.

Măsura vine în contextul aplicării noilor prevederi ale Codului Urbanismului, care impun actualizarea formularelor utilizate în procedurile administrative și adaptarea modului de lucru.

Reluarea activității va avea loc după ce Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației va transmite noile formulare, iar acestea vor fi implementate în cadrul procedurilor Primăriei Oradea.

Primăria mai precizează că vor anunța public reluarea serviciilor de urbanism imediat ce acest lucru va fi posibil.

Până atunci, persoanele și firmele care au nevoie de eliberarea sau prelucrarea unor acte de urbanism trebuie să țină cont de suspendarea temporară a serviciilor, atât online, cât și la ghișee.

Noua sesiune va rămâne deschisă până la 31 decembrie 2026, ora 23:59, însă înscrierile se pot încheia mai devreme dacă fondurile disponibile sunt epuizate.

Cea mai mare parte a bugetului, respectiv 70,312 milioane de lei, este destinată autovehiculelor cu motor termic, inclusiv celor alimentate cu GPL sau GNC, precum și mașinilor hibride. Pentru autoturismele electrice, plug-in hybrid și cele echipate cu pilă de combustie pe bază de hidrogen sunt disponibile 20,45 milioane de lei. Alți 2,975 milioane de lei sunt alocați pentru motociclete, inclusiv pentru cele electrice.

Valoarea sprijinului financiar diferă în funcție de tipul vehiculului cumpărat. Pentru persoanele fizice, ecotichetele sunt stabilite astfel:

• 18.500 de lei pentru un autoturism pur electric sau unul cu pilă de combustie cu hidrogen;
• 15.000 de lei pentru un autoturism plug-in hybrid sau o motocicletă electrică;
• 12.000 de lei pentru un autoturism hibrid;
• 10.000 de lei pentru un autoturism cu motor termic, inclusiv GPL/GNC, sau pentru o motocicletă.

Finanțarea este acordată în limita bugetului disponibil pentru fiecare categorie.

Înscrierea se face online, iar banii se rezervă în ordinea cererilor

Solicitanții trebuie să depună cererea prin platforma informatică a AFM. În momentul înregistrării, sistemul generează un număr de identificare și, dacă mai există bani în categoria respectivă, rezervă valoarea ecotichetului.

Obținerea numărului de înregistrare nu înseamnă însă că procedura este încheiată.

În termen de 10 zile de la înscriere, solicitantul trebuie să introducă în platformă seria VIN a autovehiculului uzat și să încarce documentele solicitate. Tot în această etapă trebuie selectat un producător validat în cadrul programului.

Printre documentele care pot fi solicitate se numără certificatul de înmatriculare și cartea de identitate a mașinii uzate, în funcție de situația fiecărui solicitant.

AFM atrage atenția asupra unui detaliu important pentru cei care vor încerca să obțină finanțare începând din 25 august.

La această sesiune pot fi utilizate doar cererile de finanțare disponibile în aplicația informatică după deschiderea oficială a etapei, la ora 10:00.

Prin urmare, solicitanții trebuie să descarce formularul pus la dispoziție în platformă după deschiderea sesiunii, să îl completeze și să îl încarce în momentul depunerii dosarului.

Rabla Auto 2026, interes mare încă de la primele înscrieri

Etapa precedentă a programului a arătat cât de rapid se pot epuiza anumite categorii de finanțare.

Bugetul destinat motocicletelor, în valoare de 15 milioane de lei, a fost consumat în aproximativ nouă minute de la deschiderea sesiunii, după depunerea a 1.293 de dosare.

Și pentru mașinile electrice cererea a fost ridicată. Cei 120 de milioane de lei alocați inițial acestei categorii s-au epuizat pe 30 iulie, când erau înregistrate 6.724 de dosare.

În cazul autoturismelor cu motor termic, bugetul inițial a fost de 165 de milioane de lei, iar numărul cererilor depuse a depășit 14.000.

Proiectul se află în prezent pe masa Comisiei de Apărare din Senat, iar inițiativa prevede introducerea unei probe în care viitorii șoferi să demonstreze că pot controla și manevra corect autoturismul în situații de bază.

Titi Aur, expert în conducere defensivă, consideră că o astfel de probă este necesară și că reintroducerea poligonului ar reprezenta un pas firesc în pregătirea viitorilor conducători auto.

Ce manevre ar putea fi verificate în poligon

Proba de poligon ar urma să includă mai multe manevre esențiale pentru controlul mașinii. Printre acestea se numără plecarea din rampă, deplasarea în marșarier, parcarea laterală și întoarcerea într-un spațiu limitat.

Potrivit lui Titi Aur, pregătirea într-un spațiu special amenajat le-ar permite cursanților să învețe aceste manevre fără presiunea traficului și fără să îi încurce pe ceilalți participanți la circulație.

„Bineînțeles că este nevoie de o astfel de probă pentru că, după cum vedem, șoferii noștri nu știu să manevreze mașina, pleacă nepregătiți de școala de șoferi. Din păcate, instructorii sunt nevoiți acum să facă diferite manevre atât cât pot în circulație, deschise, câteodată chiar încurcând circulația, dar nu-și pot permite să le facă ca într-un poligon specializat”, a susținut acesta.

Expertul consideră că reintroducerea probei ar urma o logică simplă: elevul ar trebui mai întâi să învețe comenzile și caracteristicile mașinii, apoi să exerseze manevrele într-un poligon și abia după aceea să intre în traficul rutier.

„Prima dată explici elevului ca instructor la o școală de șoferi, îi explici despre ce înseamnă mașină, aparate, comenzi, pe loc, static, undeva poate fi în centrul orașului sau în câmp, nu contează. Pe urmă te duci în poligon niște ore, în care îl înveți să facă manevre, să plece de pe loc, să dea cu spatele, să parcheze, să înțeleagă gabaritul mașinii, să treacă printre jaloane, să facă probe, să pornească rampă, să oprească, și abia pe urmă pleci în circulație și să ajungi în circulație, să mergi cu viteze normale și cu 50 și cu 80 în afara localității, să nu zic cu 90 se ajungi pe autostradă, ca în lumea civilizată”, a mai adăugat expertul.

„În alte țări se dă examen și pe autostradă”

Expertul în conducere defensivă atrage atenția că pregătirea viitorilor șoferi din România este mai limitată în comparație cu ceea ce se întâmplă în alte țări.

„Din acest punct de vedere, sigur în toate țările se merge și pe autostradă, se de examen pe autostradă, se de examen noaptea, se de examen în centrul orașului. La noi se merge doar cu 30 km/h în timpul școlii de șofer, deloc în poligon. Fiecare instructor care e mai sârguincios și mai serios mai face cu elevul câteva manevre pe unde poate – pe o străduță printr-un cartier pe undeva, cum spuneam, încurcând sau neîncurcând circulația. Și nu este suficient. Nu poți să faci manevre în trafic ca să înțelegi cu adevărat gabaritul mașinii”, a mai explicat Titi Aur.

Reintroducerea poligonului ar avea, astfel, rolul de a le permite cursanților să capete mai multă experiență înainte de a fi evaluați în trafic. Manevre precum parcarea, mersul cu spatele sau plecarea din rampă ar putea fi exersate într-un spațiu controlat, înainte ca elevul să fie pus în situația de a le realiza pe drumurile publice.

În cazul în care proiectul va fi adoptat și va intra în vigoare în forma propusă, modul în care sunt pregătiți și examinați viitorii șoferi din categoria B se va schimba. Proba din poligon ar urma să completeze examenul desfășurat în trafic și să verifice mai atent capacitatea candidatului de a controla și manevra autoturismul.

Sprijinul se acordă o singură dată pe an școlar, sub forma unui tichet social pe suport electronic. Cei 500 de lei nu sunt o bursă lunară și nici nu sunt virați într-un cont bancar obișnuit al familiei. Banii pot fi folosiți exclusiv pentru produse necesare activităților școlare și preșcolare.

Programul cardurilor educaționale este prevăzut până în 2027

Schema națională de sprijin pentru preșcolarii și elevii dezavantajați este reglementată prin OUG nr. 83/2023, în forma actualizată. Actul normativ prevede că programul se desfășoară pe durata a patru ani școlari, în perioada 2023-2027, în limita bugetului disponibil și cu respectarea condițiilor de eligibilitate ale Programului Incluziune și Demnitate Socială 2021-2027.

Valoarea sprijinului este de 500 de lei pentru fiecare beneficiar și se acordă într-o singură tranșă pe an școlar. La începutul programului, autoritățile estimau aproximativ 410.000 de copii beneficiari în fiecare an, iar bugetul inițial a fost de 120 de milioane de euro. Fondurile au fost suplimentate ulterior prin OUG nr. 45/2025.

Programul urmărește susținerea copiilor proveniți din medii vulnerabile, reducerea riscului de abandon școlar și asigurarea materialelor necesare participării la cursuri, a relatat Digi24.

Cine poate primi cei 500 de lei pentru rechizite

Ajutorul este destinat preșcolarilor și elevilor din învățământul de stat primar și gimnazial care provin din familii cu venituri reduse. Liceenii și copiii înscriși în unități de învățământ particulare nu se află printre categoriile prevăzute de ordonanță.

În cazul preșcolarilor, sunt vizați copiii înscriși la grădinițe de stat care provin din familii defavorizate și îndeplinesc condițiile prevăzute de Legea nr. 248/2015.

Pentru această categorie se aplică reguli diferite față de cele valabile pentru elevi, iar plafonul financiar aferent anului școlar 2026-2027 trebuie confirmat de autorități. Programul vizează copiii cu vârste între 3 și 6 ani, iar acordarea sprijinului este condiționată și de frecventarea regulată a grădiniței.

În cazul elevilor din clasele pregătitoare până la clasa a VIII-a, copilul trebuie să fie înscris într-o unitate de învățământ de stat și să facă parte dintr-o familie al cărei venit mediu net lunar pe membru, realizat în luna iulie 2026, nu depășește 50% din salariul minim brut pe țară.

Având în vedere salariul minim brut de 4.325 de lei menționat pentru 1 iulie 2026, plafonul rezultat este de 2.162,50 lei net pe membru de familie.

Părintele sau reprezentantul legal trebuie să depună cererea la unitatea de învățământ și să declare toate persoanele care compun familia. Depunerea solicitării nu înseamnă însă acordarea automată a sprijinului. Eligibilitatea este stabilită după verificarea datelor declarate.

foto: 500 de lei pentru rechizite în anul școlar 2026-2027, 25.08.2026

Cum sunt verificate veniturile familiei

Unitățile de învățământ îi informează pe părinți cu privire la condițiile programului și le solicită completarea cererii. Datele sunt apoi introduse în Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România și transmise, printr-un canal securizat, către aplicația administrată tehnic de Serviciul de Telecomunicații Speciale.

Informațiile de identificare sunt verificate în bazele de date oficiale. Ulterior, aplicația consultă datele disponibile în bazele Ministerului Finanțelor și ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală pentru stabilirea venitului mediu net lunar pe membru de familie.

Calculul se face prin însumarea veniturilor obținute în luna iulie de persoanele declarate în cerere și împărțirea sumei la numărul membrilor familiei. În urma acestor verificări este stabilită lista finală a beneficiarilor eligibili.

Când trebuie depusă cererea

Potrivit reglementărilor în vigoare, părintele sau reprezentantul legal trebuie să depună cererea la unitatea de învățământ în cel mult 25 de zile calendaristice de la începutul cursurilor, pentru anii școlari cuprinși în perioada 2024-2027.

Pentru anul școlar 2026-2027, data exactă și procedura de depunere trebuie confirmate prin informările transmise de autorități și de unitățile de învățământ.

După încheierea perioadei de înscriere, școlile introduc datele în sistem, iar acestea sunt transmise pentru verificările necesare. Prin urmare, părinții trebuie să fie atenți la termenul comunicat de școală și să se asigure că informațiile din cerere sunt corecte.

Când intră banii pe cardurile educaționale

Pentru anul școlar 2026-2027, Ministerul Educației și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene nu au anunțat încă o dată exactă pentru alimentarea cardurilor.

MIPE coordonează implementarea schemei și transferă către unitățile emitente contravaloarea tichetelor. Cardurile sunt apoi distribuite prin inspectoratele școlare și unitățile de învățământ.

Părinții care au primit cardul în anii anteriori ar trebui să îl păstreze până la apariția instrucțiunilor pentru noua etapă. Autoritățile urmează să precizeze dacă acesta va fi alimentat din nou și când vor fi emise cardurile pentru beneficiarii nou-intrați în program.

Ce se poate cumpăra cu cei 500 de lei

Suma poate fi folosită pentru cumpărarea materialelor necesare frecventării școlii sau grădiniței. Printre produsele eligibile se numără articolele de papetărie, caietele, instrumentele de scris, produsele pentru pictură, ghiozdanele și alte obiecte folosite în activitatea educațională.

Pot fi cumpărate și articole de vestimentație necesare participării la cursuri. Plățile sunt permise doar la comercianții afiliați programului, care comercializează produsele acceptate de legislație.

Cardurile sunt valabile numai pe teritoriul României și pot fi utilizate exclusiv pentru scopul pentru care au fost emise. Cei 500 de lei nu pot fi retrași în numerar, schimbați în bani cash sau transferați către alte conturi ori persoane.

Pentru familiile care se încadrează în criteriile programului, următorul pas este depunerea cererii la școala sau grădinița unde este înscris copilul, în termenul stabilit de legislație. Alimentarea cardurilor pentru anul școlar 2026-2027 va depinde însă de calendarul pe care autoritățile urmează să îl comunice.

Prin rechizitoriul Parchetului Beiuș, Călin Ioan Rotariu a fost acuzat de o faptă comisă în noaptea de 5 spre 6 mai 2023. Împreună cu un bărbat din Ștei, Andrei I., au desfăcut capacul rezervorului unui camion parcat lângă sediul unei societăți comerciale din oraș, și au furat în jur de 30 de litri de motorină. Au pus combustibilul în două canistre și au alimentat un autoturism.

Au fost surprinși de camerele de supraveghere ale firmei lângă care au acționat, dar și de un alt șofer de camion, care a sunat la 112, astfel că au fost repede identificați și prinși. În timpul procesului, cei doi au restituit contravaloarea combustibilului furat.

Condamnat pentru trafic de droguri și instigare la furt

Andrei I. a fost condamnat la un an de închisoare, cu amânarea aplicării pedepsei pe un termen de supraveghere de 2 ani. Și Călin Rotariu a primit aceeași pedeapsă, doar că în cazul lui Judecătoria Beiuș a ținut cont și de condamnare anterioară, la 3 ani și 10 luni de închisoare.

În acel dosar a fost acuzat de trafic de droguri, după ce, la jumătatea lunii decembrie 2023, polițiștii antidrog au găsit 40 de grame de 3-CMC, un cântar electronic și bani. Un martor a relatat că, înainte cu câteva zile, mai multe persoane au mers acasă la tânărul de 23 de ani ca să cumpere „cristal” – 3-CMC – în schimbul a 200 de lei pentru un gram.

În plus, Rotariu a fost judecat și pentru instigare la furt, după ce i-a cerut unui bărbat care i-a rămas dator cu 800 de lei să ducă un gram de 3-CMC unui minor din Ștei și să ia un sistem audio din grădina tatălui său vitreg, pe motiv că aparatura ar fi a sa.

Sentința în acel dosar a devenit definitivă în iunie 2025, când tânărul a fost ridicat de polițiști și predat penitenciarului din Oradea. În prezent, el este încarcerat la Penitenciarul Satu Mare și are posibilitatea să atace cu apel, în termen de 10 zile, hotărârea din dosarul de furt de combustibil.

Tânăr din Ștei, dus de polițiști la Penitenciar. Va sta 3 ani și 10 luni în închisoare pentru trafic cu „cristal”

foto: IA

Potrivit celui mai recent Raport trimestrial asupra inflației, publicat în august 2026, rata anuală a inflației este prognozată la 6,1% la sfârșitul acestui an, la 3,4% în decembrie 2027 și la 2,8% în trimestrul al doilea din 2028.

Noua prognoză vine însă cu o veste mai puțin favorabilă: estimările pentru următorii ani au fost revizuite în sus față de raportul publicat în luna mai. BNR consideră că procesul de reducere a inflației va continua, dar într-un ritm ceva mai lent decât se anticipa anterior.

„Rata anuală a inflației IPC este prognozată în scădere pe cvasitotalitatea intervalului proiecției, mai vizibilă în trimestrul III 2026, până la 5,9% în luna septembrie, date fiind efectele de bază asociate șocurilor ample din 2025. Indicatorul este proiectat la 6,1% în decembrie 2026, la 3,4% la finele anului viitor și la 2,8% la orizontul proiecției, trimestrul II 2028. Comparativ cu valorile publicate în Raportul asupra inflației din luna mai, traiectoria actualizată a ratei anuale a inflației IPC a fost revizuită în sus, cu 0,6 puncte procentuale la finele anului curent, cu 0,5 puncte procentuale în decembrie 2027 și cu 0,3 puncte procentuale în trimestrul I 2028, orizontul proiecției precedente”, se arată în raport.

Inflația ar urma să scadă, dar nu atât de repede

Potrivit estimărilor BNR, în septembrie 2026 rata anuală a inflației ar putea coborî la 5,9%, după care ar urma să încheie anul la 6,1%. Pentru 2027, perspectiva este mai bună, banca centrală anticipând o reducere a inflației până la 3,4% la sfârșitul anului.

Scăderea ar urma să continue și în prima parte a anului 2028. La orizontul actual al prognozei, respectiv trimestrul II din 2028, rata anuală a inflației este estimată la 2,8%.

Reducerea inflației nu înseamnă însă că prețurile vor reveni la nivelurile din anii anteriori. O rată mai mică a inflației indică, în primul rând, o încetinire a ritmului în care prețurile cresc. Astfel, chiar și într-un scenariu cu inflație de 2,8%, consumatorii se vor confrunta cu prețuri mai mari decât cele din prezent.

Banca centrală atrage atenția că prognoza este în continuare expusă unor riscuri importante. Balanța riscurilor este considerată înclinată în sensul unor abateri în sus de la traiectoria inflației din scenariul de bază.

Printre factorii care ar putea alimenta noi presiuni asupra prețurilor se numără evoluțiile geopolitice, situația de pe piețele de energie și schimbările din comerțul internațional.

„Presiuni inflaționiste mai ample și persistente ar putea proveni din escaladarea tensiunilor geopolitice, prelungirea crizei energetice, precum și din fragmentarea în continuare a comerțului internațional. În sens opus acționează o potențială slăbire mai accentuată a cererii interne și externe”, se menționează în document.

O eventuală intensificare a conflictelor geopolitice sau o nouă criză energetică ar putea majora costurile pentru companii și consumatori. La rândul său, fragmentarea comerțului mondial poate afecta lanțurile de aprovizionare și prețurile unor produse.

Există însă și un factor care ar putea contribui la temperarea inflației. Dacă cererea internă și externă ar slăbi mai mult decât se anticipează, presiunile asupra prețurilor s-ar putea reduce.

Ce înseamnă prognoza pentru români

Pentru consumatori, datele publicate de BNR indică o perioadă în care scumpirile ar urma să încetinească treptat, însă presiunea asupra bugetelor nu va dispărea imediat. Inflația de 6,1% estimată pentru finalul lui 2026 arată că ritmul de creștere a prețurilor rămâne important.

Perspectivele devin mai favorabile în 2027 și 2028, când rata inflației este estimată să se apropie de niveluri mult mai reduse. Totuși, evoluția finală depinde de o serie de factori interni și externi, iar BNR avertizează că riscurile sunt în continuare orientate în principal în sensul unei inflații mai mari decât cea prognozată.

Prin urmare, scenariul central al băncii naționale este unul de dezinflație graduală, dar cu suficiente incertitudini pentru ca estimările să poată fi modificate din nou în trimestrele următoare.