„La locul intervenției au fost mobilizați, de urgență, pompierii Detașamentelor 1 și 2 Oradea, cu 11 autospeciale de intervenție, dintre care 5 autospeciale de stingere cu apă și spumă, 2 autospeciale de lucru la înălțime, o autospecială de descarcerare grea și 3 autospeciale de primă intervenție și comandă”, a transmis purtătorul de cuvânt al ISU Bihor, locotenent colonel Camelia Roșca.

Pompierii acționează pentru localizarea incendiului

Incendiul s-a manifestat pe o suprafață de aproximativ 250 mp la nivelul acoperișului și în interiorul halei, în mai multe focare.

În jurul orei 11:20, pompierii au reușit să lichideze incendiul.

FOTO: Incendiu puternic în Parcul Industrial I din Oradea, 12.08.2026

Potrivit informațiilor primite de la Alex Laslău, consilierul președintelui CJ Bihor, cu ocazia mutării unui cablu de fibră optică s-a creat un arc electric cu un cablu aerian de 110 kV, care a produs acea flamă și norul văzut de cetățeni.

Conform datelor transmise Consiliului Județean de un inginer din cadrul firmei Selina, care execută acel pasaj subteran, în urma incidentului nu s-au înregistrat victime. În privința întreruperii alimentării cu energie electrică a zonei datorită acelui arc electric, elementele de siguranță din sistemul de distribuție au intrat în funcțiune, iar furnizarea energiei eletrice a fost reluată într-un timp foarte scurt.

Proiectul de ordin a fost pus în consultare publică în 29 iulie 2026 și nu este încă definitiv. Dacă va fi adoptat în forma actuală, cele mai mari reduceri ale numărului de ore ar urma să fie în cazul inspectorilor școlari și al directorilor caselor corpului didactic. În schimb, directorii adjuncți ai școlilor ar urma să aibă mai multe ore de predare.

Directorii celor mai mari școli ar putea preda doar 8 ore pe săptămână

Una dintre principalele noutăți ale proiectului este reducerea obligației de predare la 8 ore pe săptămână pentru directorii celor mai mari unități de învățământ.

Pentru a beneficia de această degrevare, școala trebuie să îndeplinească mai întâi unul dintre criteriile generale prevăzute în proiect și, suplimentar, să se încadreze în anumite praguri de dimensiune.

Este vorba despre unitățile care au cel puțin 1.000 de elevi, preșcolari și/sau antepreșcolari, cel puțin 500 de preșcolari și/sau antepreșcolari, cel puțin 400 de antepreșcolari, cel puțin 600 de elevi în cazul unităților de învățământ postliceal sau cel puțin 200 de elevi și/sau preșcolari în cazul învățământului special.

În aceste situații, directorul ar urma să aibă 8 ore de predare pe săptămână, restul timpului fiind destinat atribuțiilor manageriale.

10 ore pentru directorii unităților cu cel puțin 25 de formațiuni

Pentru o altă categorie importantă de școli, proiectul păstrează obligația de 10 ore de predare pe săptămână.

În această categorie intră unitățile care au cel puțin 25 de formațiuni de studiu, cele cu între 10 și 24 de formațiuni și cel puțin 10 clase primare și/sau grupe de antepreșcolari ori preșcolari, precum și unitățile cu cel puțin 5 structuri școlare arondate.

Tot aici sunt incluse unitățile cu minimum 20 de formațiuni de studiu și internat și/sau cantină, cele care au cel puțin patru niveluri de școlarizare și minimum 16 formațiuni, precum și unitățile de învățământ special cu cel puțin 16 formațiuni.

Dacă o astfel de unitate îndeplinește și criteriile suplimentare pentru categoria celor mai mari școli, obligația directorului scade de la 10 la 8 ore pe săptămână.

12 ore pentru majoritatea celorlalți directori

Directorii unităților de învățământ care nu se încadrează în categoriile speciale ar urma să aibă o obligație de predare de 12 ore pe săptămână.

Regula se aplică unităților de nivel antepreșcolar, preșcolar, primar, gimnazial, liceal, profesional și postliceal care nu îndeplinesc condițiile pentru normele de 8, 10 sau 14 ore.

Pentru această categorie nu apare, practic, nicio schimbare față de anul școlar 2025-2026, când obligația este tot de 12 ore.

Directorii școlilor cu 5-9 formațiuni vor avea 14 ore la catedră

Pentru unitățile de învățământ cu între 5 și 9 formațiuni de studiu, obligația de predare rămâne la 14 ore pe săptămână.

Directorii acestor unități vor efectua orele în specializarea sau specializările dobândite prin studii.

Regula se aplică atât unităților antepreșcolare și preșcolare, cât și celor primare, gimnaziale, liceale, profesionale sau postliceale.

Prin urmare, în cazul acestei categorii nu este prevăzută o modificare față de regulile din anul școlar 2025-2026.

Directorii unităților foarte mici vor avea normă didactică integrală

În cazul unităților cu mai puțin de 5 formațiuni de studiu, proiectul nu prevede o degrevare a directorului.

Astfel, directorul unei creșe, grădinițe, școli sau altei unități de învățământ cu mai puțin de cinci formațiuni ar urma să efectueze norma didactică integrală.

Cu alte cuvinte, funcția de conducere nu ar aduce, în această situație, o reducere a numărului de ore de predare.

Directorii adjuncți ar urma să predea 14 ore

O schimbare importantă este prevăzută pentru directorii adjuncți ai unităților de învățământ.

Aceștia ar urma să aibă o obligație de 14 ore de predare pe săptămână, față de 12 ore în anul școlar 2025-2026.

Regula este propusă pentru directorii adjuncți din unitățile de nivel primar, gimnazial, liceal, profesional și postliceal.

Tot 14 ore ar urma să efectueze și directorii adjuncți ai unităților de educație extrașcolară și ai centrelor județene de resurse și asistență educațională.

Situație specială pentru unele creșe și grădinițe

Proiectul introduce și o prevedere specială pentru directorii unităților de nivel antepreșcolar și/sau preșcolar.

Dacă unitatea are cel puțin 15 grupe și minimum 5 structuri arondate sau cel puțin cinci locații situate la adrese diferite, iar studiile directorului nu îi permit să efectueze obligația de predare stabilită prin norme, acesta va putea desfășura alte activități stabilite printr-o procedură aprobată de secretarul de stat care coordonează învățământul preuniversitar.

În cazul celorlalți directori și directori adjuncți ale căror studii nu permit efectuarea obligației de predare stabilite, proiectul prevede efectuarea integrală a normei didactice corespunzătoare specializării dobândite.

12 ore pentru directorii CJRAE, CMBRAE, centrelor de excelență și unităților extrașcolare

Directorii unităților de educație extrașcolară, ai centrelor județene de resurse și asistență educațională (CJRAE), ai Centrului Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională (CMBRAE) și ai centrelor de excelență ar urma să aibă 12 ore de predare pe săptămână.

Față de anul școlar 2025-2026, pentru aceste categorii este prevăzută o reducere de la 14 la 12 ore.

O reducere mai mare este propusă pentru directorii caselor corpului didactic. Aceștia ar urma să treacă de la 14 ore de predare în prezent la doar 8 ore pe săptămână începând cu anul școlar 2026-2027.

Inspectorii școlari generali și adjuncții lor: 6 ore de predare

Cea mai importantă reducere este propusă pentru conducerea inspectoratelor școlare.

Inspectorii școlari generali și inspectorii școlari generali adjuncți ar urma să aibă o obligație de predare de doar 6 ore pe săptămână.

În anul școlar 2025-2026, aceștia au 10 ore de predare. Dacă proiectul va fi adoptat în forma actuală, reducerea va fi de 4 ore pe săptămână.

Este cea mai mare reducere prevăzută pentru personalul de conducere, îndrumare și control din învățământul preuniversitar.

Inspectorii școlari ar urma să predea 8 ore

Pentru inspectorii școlari care ocupă funcții de îndrumare și control, proiectul prevede 8 ore de predare pe săptămână.

Și în acest caz ar fi vorba despre o reducere față de anul școlar 2025-2026, când obligația este de 10 ore.

Astfel, dacă proiectul rămâne în forma actuală, inspectorii școlari vor avea cu două ore mai puțin de predat în fiecare săptămână.

Cum arată principalele modificări

Pe scurt, proiectul păstrează obligația de 10 ore pentru directorii unităților mari care îndeplinesc criteriile generale, însă introduce posibilitatea reducerii la 8 ore pentru cei care conduc unități foarte mari și care ating și pragurile suplimentare privind numărul de elevi sau preșcolari.

Pentru directorii unităților care nu intră în categoriile speciale rămân cele 12 ore de predare, iar directorii școlilor cu 5-9 formațiuni vor continua să aibă 14 ore.

În schimb, directorii adjuncți ai școlilor ar urma să treacă de la 12 la 14 ore de predare pe săptămână.

Directorii unităților extrașcolare, ai CJRAE/CMBRAE și ai centrelor de excelență ar urma să aibă 12 ore, față de 14 în acest an. Directorii adjuncți ai acestor unități ar urma să aibă 14 ore, față de 16.

Pentru inspectorii școlari generali și adjuncți, proiectul propune o reducere de la 10 la 6 ore, iar inspectorii școlari ar urma să treacă de la 10 la 8 ore.

Cea mai mare reducere este prevăzută pentru directorii caselor corpului didactic, de la 14 la 8 ore pe săptămână.

Noile reguli nu sunt încă definitive

Proiectul publicat de Ministerul Educației și Cercetării în 29 iulie 2026 se află în consultare publică și nu reprezintă încă o regulă în vigoare.

Ministerul a stabilit un termen pentru transmiterea propunerilor și observațiilor, astfel că prevederile se mai pot modifica înainte de forma finală.

Noul ordin ar urma să înlocuiască Ordinul nr. 4.865/2011, care reglementează în prezent obligațiile didactice ale personalului de conducere, îndrumare și control.

Modificările sunt propuse într-un moment important pentru școli, în condițiile în care în această toamnă sunt programate și concursurile pentru ocuparea funcțiilor de directori. Numărul de ore de predare, în paralel cu responsabilitățile manageriale, a fost unul dintre aspectele discutate în ultimii ani în legătură cu activitatea directorilor.

Deocamdată, însă, regulile prezentate rămân la nivel de proiect. Numărul final de ore pe care directorii, directorii adjuncți și inspectorii le vor avea de predat în anul școlar 2026-2027 va fi cunoscut după adoptarea și publicarea ordinului în Monitorul Oficial.

Regulile sunt prevăzute în Codul rutier, respectiv în OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, precum și în regulamentul de aplicare a acesteia.

„Portocala”, obligatorie în primul an de permis

Conducătorii auto care au obținut permisul de mai puțin de un an sunt obligați să afișeze pe mașină semnul distinctiv de începător.

Potrivit regulamentului, acesta este un disc galben cu diametrul de 100 de milimetri, în centrul căruia se află un semn de exclamare negru. În limbajul obișnuit, indicatorul este cunoscut drept „portocala”.

Semnul trebuie amplasat diferit, în funcție de tipul vehiculului.

La autoturisme, acesta se montează pe parbriz, în partea dreaptă jos, și pe lunetă, în partea stângă jos.

Pentru vehiculele care nu au lunetă, semnul se aplică pe parbriz, în partea dreaptă jos, și pe caroserie, în partea din spate, stânga sus.

În cazul motocicletelor din categoriile AM, A1, A2 și A, semnul se amplasează în partea din spate, lângă numărul de înmatriculare sau înregistrare.

Reguli speciale există și pentru tramvaie sau pentru vehiculele care tractează remorci.

Cât este amenda dacă lipsește semnul de începător

Un șofer care circulă fără semnul distinctiv riscă o amendă cuprinsă între 2 și 3 puncte-amendă, sancțiune care face parte din clasa I.

De la 1 iulie 2026, un punct-amendă valorează 216,25 lei, după majorarea salariului minim brut pe economie la 4.325 de lei. Potrivit Codului rutier, punctul-amendă reprezintă 5% din salariul minim brut.

Astfel, pentru lipsa semnului de începător, amenda este cuprinsă între 432,50 lei și 648,75 lei.

După un an, semnul poate fi dat jos

Obligația de a afișa semnul distinctiv se aplică până la împlinirea unui an de la obținerea permisului de conducere.

După această perioadă, șoferul poate renunța la semn.

Cei care consideră însă că mai au nevoie de un astfel de indicator îl pot păstra și după primul an. Potrivit clarificărilor Ministerului Afacerilor Interne, acest lucru nu este sancționat.

Șoferii începători trebuie să reducă viteza în afara localităților

În primul an de permis există și o limită de viteză specială pentru deplasarea în afara localităților.

Mai exact, șoferii începători trebuie să circule cu 20 km/h sub limita generală stabilită pentru categoria respectivă de drum.

Pentru ceilalți conducători auto, limitele generale sunt:

• 130 km/h pe autostrăzi;
• 120 km/h pe drumuri expres;
• 100 km/h pe drumuri naționale europene (E);
• 90 km/h pe celelalte categorii de drumuri.

În cazul șoferilor începători, limitele sunt:

• 110 km/h pe autostrăzi;
• 100 km/h pe drumuri expres;
• 80 km/h pe drumuri naționale europene (E);
• 70 km/h pe celelalte drumuri din afara localităților.

Ce vehicule nu pot conduce șoferii aflați în primul an

Pe lângă aceste reguli, Codul rutier stabilește și câteva interdicții pentru conducătorii auto care au mai puțin de un an de experiență.

Aceștia nu au voie să conducă:

• vehicule care transportă mărfuri sau produse periculoase;
• vehicule destinate testării sau folosite pentru probe;
• vehicule destinate transportului public de persoane, inclusiv taxiuri.

Regulile au fost introduse pentru a limita riscurile în perioada în care un șofer se află la începutul experienței sale la volan. Respectarea lor este obligatorie chiar dacă șoferul se simte deja suficient de sigur în trafic.

Potrivit unei investigații publicate de Snoop, proiectul ridică însă mai multe întrebări legate de conținutul concret al cursurilor, modul în care cadrele didactice ar trebui să identifice și să raporteze situațiile suspecte, dar și nivelul de informare al elevilor și părinților.

Ce este proiectul PREVISIO

Proiectul „PREVISIO – Prevenirea radicalizării și a extremismului violent în sistemul de învățământ preuniversitar” a fost implementat de SRI, prin Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul” și alte structuri ale Serviciului, în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării, Direcția Generală de Protecție Internă și Inspectoratul General al Poliției Române.

Scopul declarat a fost dezvoltarea competențelor necesare pentru identificarea, gestionarea și prevenirea radicalizării și extremismului violent în rândul tinerilor.

La finalul proiectului, SRI a anunțat că au fost formate 1.500 de persoane, în cadrul a 60 de sesiuni de pregătire. Proiectul a inclus și o platformă de e-learning, un site dedicat promovării culturii de securitate și un program de formare acreditat.

Potrivit investigației Snoop, din cele 1.500 de persoane instruite, 1.180 au fost profesori, inspectori și consilieri școlari, iar alte 320 au fost cadre din Ministerul Afacerilor Interne.

Aproape 5 milioane de lei, în mare parte bani europeni

PREVISIO a avut o valoare totală de 4.973.146 de lei, cu TVA.

Cea mai mare parte a sumei, 4.475.831,40 lei, a reprezentat finanțare europeană nerambursabilă, în timp ce 497.314,60 lei au fost asigurați prin cofinanțare națională.

Banii au provenit din Programul Național 2021-2027 Securitate Internă, gestionat prin structurile de fonduri europene ale Ministerului Afacerilor Interne.

Ce au învățat profesorii despre radicalizare

Potrivit SRI, unul dintre obiectivele proiectului a fost ca profesorii și ceilalți participanți să poată recunoaște anumite semne ale radicalizării și extremismului violent și să poată interveni preventiv înainte ca situațiile să escaladeze.

Serviciul vorbește despre dezvoltarea unor „instrumente tehnice specifice” pentru identificarea, prevenirea și combaterea radicalizării, precum și despre creșterea capacității de reacție a celor aflați în prima linie, în contact direct cu tinerii.

Investigația Snoop arată însă că răspunsurile primite de la inspectoratele școlare cu privire la ceea ce au învățat concret profesorii au fost diferite.

Unele inspectorate au vorbit despre colaborarea dintre școli, Poliție și structurile de securitate. Altele au menționat urmărirea unor indicatori ai radicalizării. Într-un caz, a fost indicată inclusiv raportarea către SRI, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Educației.

Cui trebuie să se adreseze profesorii dacă observă un caz suspect

O întrebare importantă este ce ar trebui să facă un profesor atunci când observă la un elev comportamente pe care le consideră îngrijorătoare.

Potrivit răspunsului transmis de SRI publicației Snoop, cadrele didactice ar trebui să apeleze la consilierii școlari, reprezentanții Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) și Poliție.

În cadrul investigației, mai mulți profesori au spus că, într-o etapă ulterioară, ar putea ajunge să contacteze și SRI. Unele inspectorate școlare au inclus explicit Serviciul printre instituțiile către care ar putea fi transmise astfel de sesizări.

Izolarea, schimbările de comportament sau anumite simboluri, printre semnele urmărite

Pentru a vedea ce a rămas în urma cursurilor, Snoop a discutat cu 23 de profesori, directori și consilieri școlari care au participat sau au avut legătură cu proiectul.

Unii dintre aceștia au declarat că, după participarea la cursuri, sunt mai atenți la anumite schimbări în comportamentul elevilor. Printre acestea se numără izolarea socială, schimbările bruște de comportament, anumite simboluri, modificări de vestimentație sau mesajele pe care elevii le afișează.

Profesorii intervievați au subliniat însă că astfel de manifestări nu înseamnă automat că un elev este radicalizat.

Tocmai aici apare una dintre dificultățile evidențiate de investigație: diferența dintre comportamentele firești ale adolescenței și semnele care ar putea indica un proces real de radicalizare nu este întotdeauna ușor de stabilit.

Elevii și părinții nu au fost informați întotdeauna despre cursurile SRI

Un alt aspect analizat de Snoop este modul în care proiectul a fost comunicat în școli.

Cei mai mulți dintre profesorii intervievați de publicație au spus că nu le-au transmis explicit elevilor și părinților că au participat la un curs organizat de SRI.

Unii profesori au discutat ulterior cu elevii despre siguranța online, extremism sau conținutul periculos de pe internet, însă fără să le spună neapărat că aceste discuții au legătură cu pregătirea primită în cadrul PREVISIO.

Ministerul Educației a transmis, potrivit investigației, că proiectul a fost făcut public prin apariții în presă și prin distribuirea unor broșuri.

Ministerul Educației: discuțiile cu SRI sunt clasificate

Snoop a solicitat Ministerului Educației informații despre discuțiile și consultările purtate cu SRI înainte ca instituția să fie implicată în proiect.

Potrivit răspunsului primit de publicație, procesul de consultare interinstituțională se încadrează în categoria informațiilor clasificate.

Investigația mai arată că publicația nu a primit răspunsuri directe de la mai mulți oficiali ai Ministerului Educației cu privire la modul în care a fost pregătită și coordonată participarea sistemului de învățământ la proiect.

PREVISIO continuă până în 2027

Programul nu se oprește însă aici.

Potrivit SRI, o a doua etapă, denumită PREVISIO 2, este în desfășurare și se va derula până în august 2027.

Aceasta urmărește dezvoltarea competențelor profesorilor, polițiștilor din structurile de siguranță școlară și reprezentanților sistemului penitenciar pentru identificarea, gestionarea și prevenirea radicalizării și extremismului violent.

Programul vizează atât tinerii din sistemul de învățământ, cât și persoanele private de libertate sau aflate în centre de reeducare.

SRI susține că PREVISIO 2 continuă și consolidează activitățile începute în cadrul primului proiect.

La gală au fost prezenți mama Nadiei, în vârstă de 85 de ani, precum și fratele său, Adrian. De asemenea, de la eveniment nu au lipsit președintele Comitetului Olimpic și Sportiv Român – Mihai Covaliu și vicepreședintele Agenției Naționale pentru Sport – Cosmin Tabără, alături de soția, fosta mare gimnastă Simona Amânar Tabără.

24 de sportivi premiați

Evenimentul a fost condus de Simona Țăranu, cunoscuta prezentatoare a Digisport. Gala a debutat cu trei piese corale interpretate de Corul de Copii Coralini al Filarmonicii de Stat Oradea (dirijor Nicoleta Țâmpu). Au urmat demonstrații susținute de gimnastele Clubului Sportiv Universitar Oradea (antrenoare Anca Sabău) și ale Liceului cu Program Sportiv Bihorul (antrenoare Alexandra Ille).

Manifestarea a continuat cu un moment de premiere, în care 24 de actuali și foști sportivi și oameni de sport de top ai județului Bihor au fost recompensați cu diplome oferite de Nadia Comăneci și Mihai Covaliu.

Cei 24 de sportivi au fost: Ecaterina Cărbunar (atletism), Alex George Creț (judo), Szücs István Lajos (box), Roxana Stela Hamza (box), Vlad Ioan Trip (lupte greco-romane), Alexandrina Iris Samuilă (triatlon), Daria Ioana Pop (taekwondo), Răzvan Schwartz (judo), Dan Fâșie (judo), Sebastian Oltean (polo), Vancsik Levente (polo), Ramiro Georgescu (polo), Kádár Kálmán (polo), Dorin Costrăș (polo), Aurel Gavriș (judo), Marcel Laza (atletism), Szokolszky István (atletism), Karmen Chimerel (atletism), Korodi Ibolya (atletism), Octavian Șovre (fotbal), Adrian Alexandrescu (polo), Mihai Cioc (judo), Mircea Frățică (judo) și Cristian Gațu (handbal).

FOTO: Nadia Comăneci, sărbătorită la Oradea într-o seară de nota 10, 12.08.2026

Secvențe din filmul „Nadia”, în avanpremieră

La eveniment a fost prezent directorul Arhivelor Naționale ale României, Cristian Anița, principalul realizator al expoziției documentare „Nadia Comăneci. Drumul către perfecțiune”. Expoziția a fost prezentată în foaierul teatrului, dar va putea fi vizitată și admirată până la finele anului, la Muzeul Țării Crișurilor. Expoziția va fi mutată apoi în mai multe orașe din țară.

A urmat un recital susținut de Narcisa Badea, solista finalistă a concursului „Vocea României”.

Au fost prezentate apoi, în avanpremieră absolută, secvențe din filmul documentar „Nadia”, în regia lui Tudor Giurgiu, Cristian Pascariu și Tudor D. Popescu. Filmul este încă în lucru, urmând să fie prezentat după finalizare, în 2027, în premieră tot la Oradea, iar apoi în întreaga țară. „Trebuie să spun că în acest film apar secvențe pe care nicj eu le cunoșteam. Aștept finalizarea filmului și promit să ne revedem aici, la premiera filmului. Am făcut azi câțiva pași prin oraș și mi-am spus: ce oraș frumos și curat și ce lume pașnică!”, a afirmat Nadia Comăneci.

În continuare, Simona Țăranu a realizat un interviu pe scenă cu Nadia Comăneci, după care marea sportivă a răspuns întrebărilor venite din partea publicului. La Jocurile Olimpice de la Montreal 1976, gimnasta română a obținut șapte note de 10 și a cucerit cinci medalii – trei de aur, una de argint și una de bronz. Tabela de afișaj de la Monteal nu era programată pentru patru cifre și a afișat nota 1.00, în loc de 10.00. „La prima notă de 10 pe care am primit-o, eu nu m-am uitat pe moment la tabelă. Am auzit apoi un vuiet al tribunelor și instinctiv, am privit tabela. Am văzut numărul meu de concurs, 37, pentru că fiecare gimnastă avea un număr, iar apoi nota 1.00. Atunci am realizat că e notă de 10”, a rememorat marea campioană primul moment în care a atins perfecțiunea.

Un cadou inedit: „Madona minunată”

La finele evenimentului, primarul municipiului Oradea, Florin Birta, i-a mulțumit Nadiei Comăneci pentru această vizită.

„În primăvara acestui an m-a sunat domnul Bolojan, care era alături de domnul Covaliu, punând la punct vizita Nadiei la Oradea. Vă mulțumim pentru această vizită în orașul nostru”, a afirmat Florin Birta.

Acesta i-a oferit apoi un cadou inedit, o statuie unicat din bronz – Madona minunată”, realizată de sculptorul orădean Dan Daniel.

„Trebuie să recunosc că această statuie e superbă, este cea mai frumoasă medalie pe care am primit-o. M-ați copleșit în această seară, a fost cu adevărat o seară de nota 10”, a conchis marea sportivă.

„Necesarul va fi acoperit prin utilizarea posibilităților de import din sistemele energetice regionale și europene, precum și prin activarea unor resurse suplimentare de producție la nivel național. În acest sens, grupul energetic Rovinari 4 al Complexului Energetic Oltenia va fi scos din rezervă și pus la dispoziția Sistemului Electroenergetic Național. De asemenea, va fi utilizată, în limitele tehnice și ale resursei de apă disponibile, capacitatea suplimentară de producție a Hidroelectrica”, se arată în comunicat.

Ministerul Energiei dă asigurări că Dispecerul Energetic Național monitorizează permanent producția, consumul, rezervele disponibile și posibilitățile de schimb transfrontalier, astfel încât măsurile să fie activate gradual, în funcție de necesitățile reale ale sistemului.

„Limitarea în tranșe a consumului pentru anumiți mari consumatori industriali, în intervalul 19:00 – 23:00, este ultima măsură în ordinea de prioritate și ar putea fi aplicată doar dacă evoluția Sistemului Electroenergetic Național o va impune, iar celelalte opțiuni disponibile nu vor fi suficiente. Consumatorii casnici nu sunt vizați de mecanismul de limitare a consumului”, transmite instituția.

Măsurile sunt aplicate în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 603/2026 privind adoptarea unor măsuri de siguranță pe piața de energie electrică, precum și cu măsurile dispuse prin Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 15/2026 privind declararea stării de alertă la nivelul României în vederea gestionării efectelor generate de scăderea producției de energie electrică, în contextul actualei situații hidrometeorologice.

Totodată, sunt avute în vedere prevederile pct. 4.2.1 din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 582/2026 pentru aprobarea Planului de pregătire pentru riscuri în domeniul energiei electrice, care stabilește succesiunea măsurilor ce pot fi aplicate pentru protejarea funcționării Sistemului Electroenergetic Național.

„Ministerul Energiei, împreună cu Transelectrica, Nuclearelectrica, Hidroelectrica și ceilalți operatori implicați, monitorizează permanent situația și evaluează în timp real măsurile necesare pentru menținerea funcționării în condiții de siguranță a Sistemului Electroenergetic Național. Ministerul Energiei reînnoiește apelul către populație, instituțiile publice și operatorii economici pentru un consum responsabil, în special în intervalul 19:00 – 23:00. Reducerea voluntară a consumului de energie electrică în această perioadă contribuie la diminuarea presiunii asupra Sistemului Electroenergetic Național”, se mai arată în document.

Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă a inițiat procedurile tehnice premergătoare opririi controlate a Unității 2, pe fondul debitului foarte scăzut al Dunării și al evoluției nivelului apei în zona de aspirație a pompelor de răcire.

Este vorba despre proceduri uzuale și preventive, specifice pregătirii în condiții de siguranță a opririi unei unități nucleare. Acestea nu indică existența unui incident la nivelul centralei, ci fac parte din măsurile tehnice aplicate atunci când parametrii de funcționare impun pregătirea pentru o oprire controlată.

În condițiile în care prognoza privind debitul Dunării se menține nefavorabilă, oprirea controlată a Unității 2 este așteptată în cursul acestei săptămâni, precizează reprezentanții ME.

sursa: Agerpres

Cum se produce o eclipsă de Soare

„O eclipsă totală de Soare apare atunci când Luna trece complet peste discul Soarelui, blocând lumina acestuia pentru câteva minute. Este vizibilă doar dintr-o bandă îngustă care traversează suprafața Pământului, iar totalitatea poate dura maxim 7 minute. În regiunile aflate în imediata apropiere a acestei benzi, eclipsa se vede parțial, adică Luna nu acoperă complet Soarele.”, a explicat pentru Digi24.ro Adrian Șonka, astronom la Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” din București

Unul dintre cele mai importante fenomene astronomice ale anului va avea loc pe 12 august 2026, când din mai multe zone ale României va putea fi observată o eclipsă parțială de Soare. Fenomenul va fi vizibil în special în județele și orașele din nord-vestul țării, Luna urmând să acopere o parte din discul solar, în proporții diferite în funcție de localitate.

Cele mai favorabile condiții sunt așteptate în apropierea graniței de nord-vest a României, unde procentul din discul Soarelui acoperit de Lună va fi mai ridicat. Eclipsa nu va putea fi observată însă din București și nici din regiunile estice ale țării, acestea aflându-se în afara zonei de vizibilitate a fenomenului.

Unde va fi eclipsa mai spectaculoasă în vestul țării

După Carei, Salonta se numără printre localitățile cu cele mai bune condiții de observare, Luna urmând să acopere aproximativ 33,3% din discul solar.

Valori apropiate sunt estimate și pentru Oradea, unde gradul de acoperire va fi de 33,2%, Marghita – 32,7%, Satu Mare – 32,1%, Arad – 31,1% și Timișoara – 28,5%. Procentele reprezintă partea din discul Soarelui care va fi mascată de Lună în timpul eclipsei.

FOTO: Adrian Șonka

Cum poate fi observată eclipsa fără riscuri

„Observarea unei eclipse de Soare impune respectarea unor măsuri stricte de siguranță, deoarece privirea directă către discul solar poate provoca leziuni grave ale retinei, cu efecte ireversibile, inclusiv pierderea permanentă a vederii. Pericolul este și mai mare atunci când sunt folosite telescoape sau binocluri fără filtre de protecție adecvate. Ochelarii de soare obișnuiți nu asigură protecția necesară și nu trebuie utilizați pentru urmărirea unei eclipse. Fenomenul poate fi observat în siguranță doar cu ochelari special concepuți pentru observarea Soarelui sau cu filtre de sudură care au gradul maxim de protecție. În cazul telescoapelor și al binoclurilor, filtrele solare de tip Mylar trebuie montate în fața obiectivului înainte de începerea observațiilor.”, a conchis Adrian Șonka

FOTO: Adrian Șonka

Perseidele ating maximul în jurul datei de 13 august

Tot în luna august va putea fi urmărit și curentul de meteori Perseide, perioada de maximă activitate fiind cuprinsă între 11 și 13 august.

Momentul de vârf este așteptat în 13 august, la ora 06:00, când însă va fi deja lumină. Cum meteorii nu pot fi observați în timpul zilei, specialiștii Observatorului Astronomic din București recomandă urmărirea fenomenului în noaptea de 12 spre 13 august și în cea de 13 spre 14 august.

Intervalul cel mai favorabil pentru observații este după miezul nopții și până dimineața. În mod obișnuit, curentul poate produce între 50 și 80 de meteori pe oră, deși în anumiți ani activitatea poate fi și mai intensă.

Pentru o vizibilitate cât mai bună, observarea ar trebui făcută dintr-un loc cât mai întunecat și îndepărtat de lumina artificială a orașelor, recomandare valabilă și în cazul altor ploi de meteori.

„Denumite după constelația din care par că vin, Perseidele reprezintă unul dintre numeroasele roiuri de meteori activi într-un an. Perseidele sunt cunoscute pentru că este perioada concediilor și a vacanțelor, perioada din an când oamenii petrec mai mult timp sub cerul liber, noaptea”, spun reprezentanții Observatorului Astronomic din București.

Fenomenul cunoscut popular drept „stea căzătoare” apare atunci când o particulă cu diametrul mai mic de un milimetru pătrunde în atmosfera Pământului și arde în urma frecării cu aerul. Dâra luminoasă poate fi observată pentru o fracțiune de secundă, iar astronomii numesc acest fenomen meteor. În schimb, un corp care ajunge până la suprafața Pământului poartă denumirea de meteorit, potrivit sursei citate.

Un iPad poate fi suficient pentru cursuri și notițe, dar accesoriile potrivite îl pot face mult mai practic. Nu toate sunt însă la fel de utile. Unele schimbă efectiv modul în care iei notițe sau organizezi materialele, în timp ce altele sunt mai degrabă opționale.

Pentru studiu, cele mai importante sunt accesoriile care îți permit să scrii confortabil, să protejezi tableta și să o folosești mai ușor pe perioade lungi. Un stylus, o tastatură, o husă potrivită sau un suport pot avea un rol diferit, în funcție de felul în care folosești iPad-ul.

În acest ghid, trecem prin accesoriile care merită cu adevărat luate în calcul pentru cursuri și notițe și vedem la ce te ajută fiecare.

Stylus compatibil – scrii natural, direct pe ecran

Dacă iei notițe de mână, un stylus bun schimbă complet experiența. Scrii formule, subliniezi idei și desenezi scheme exact ca pe hârtie, dar păstrezi totul organizat digital.

Pentru cursuri precum medicină, arhitectură sau matematică, scrisul direct pe PDF-uri ajută mult. De exemplu, poți descărca suportul de curs, apoi să adaugi explicații peste slide-uri, să încercuiești definiții sau să completezi graficele profesorului.

Un stylus original oferă sensibilitate la presiune și înclinare. Asta contează dacă desenezi sau lucrezi cu schițe detaliate. Se conectează rapid și, în majoritatea cazurilor, permite sprijinirea palmei pe ecran fără să lase urme nedorite.

Alternativele mai accesibile funcționează bine pentru notițe uzuale. Verifică însă compatibilitatea exactă cu modelul tău de iPad. Unele generații nu suportă toate tipurile de stylus. Găsești accesorii originale Apple online.

Dacă scrii zilnic 2–3 ore, adaugă și:

• husă din silicon pentru prindere mai bună;
• vârfuri de schimb, mai ales dacă folosești folie mată.

Folie de protecție tip paper feel – mai mult control la scris

Ecranul din sticlă este foarte neted. Stylus-ul alunecă rapid și, după două ore de curs, mâna obosește. O folie tip paper feel adaugă o textură fină care oferă mai mult control.

Pentru utilizare uzuală la facultate, diferența se simte imediat. Literele devin mai clare, scrisul mai stabil, iar tu te concentrezi mai bine. În amfiteatrele cu lumină puternică, folia mată reduce reflexiile și citești mai ușor notițele.

Există și compromisuri:

• vârful stylus-ului se uzează mai repede;
• imaginea poate părea ușor mai puțin clară.

Dacă folosești iPad-ul și pentru filme sau editare foto, gândește-te dacă accepți această mică pierdere de claritate. Dacă prioritatea ta este scrisul zilnic la cursuri, folia merită testată.

Husă cu funcție de suport – protecție și stabilitate în fiecare zi

Transporti iPad-ul în ghiozdan, îl pui pe bancă, îl folosești în bibliotecă sau la cafenea. O husă bună îl protejează de șocuri și zgârieturi și îl menține stabil pe masă.

Pentru rezultate stabile la scris, alege o husă care permite două unghiuri:

• unul mai jos, potrivit pentru notițe cu stylus;
• unul mai ridicat, util pentru vizionare sau cursuri online.

Funcția de auto sleep/wake ajută la economisirea bateriei. Închizi capacul și ecranul se stinge automat. Deschizi și continui instant de unde ai rămas.

Dacă îți cade des tableta sau o folosești intens în deplasare, caută protecție suplimentară în colțuri. Dacă vrei un look simplu și ușor, mergi pe o husă slim, ușor de strecurat în geantă.

Tastatură pentru iPad – ideală pentru eseuri și proiecte

La unele facultăți, scrisul de mână nu este suficient. Redactezi referate, proiecte, prezentări și multe emailuri. O tastatură te ajută să lucrezi mai rapid și mai organizat. Dacă folosești aplicații pentru notițe complexe, precum Evernote, tastatura îți permite să structurezi rapid ideile, să creezi liste și să editezi texte lungi fără efort.

Ai trei variante principale:

1. Tastatură cu trackpad integrat – transformă iPad-ul într-un mini laptop.
2. Tastatură Bluetooth separată – ușoară, ușor de transportat.
3. Husă cu tastatură detașabilă – protecție și funcționalitate într-un singur produs.

Verifică:

• greutatea totală (iPad + tastatură);
• autonomia;
• compatibilitatea exactă cu modelul tău.

Dacă studiezi informatică sau business și tastezi zilnic, investiția se justifică. Dacă iei notițe mai ales de mână, poate fi opțională.

Stand pentru birou – confort pentru sesiuni lungi

Stai ore întregi cu privirea în jos? Gâtul și spatele resimt rapid poziția incorectă. Un stand ridică iPad-ul la nivelul ochilor și îți îmbunătățește postura.

Pentru cursuri online sau sesiuni lungi de învățat, un stand fix pentru birou oferă stabilitate bună. Reglezi înălțimea și unghiul și îl lași pregătit pentru fiecare zi.

Dacă înveți des în deplasare, alege un model pliabil. Îl pui în rucsac și îl folosești la bibliotecă sau în sala de seminar.

Un scenariu simplu: ai curs online dimineața, apoi redactezi un proiect. Ridici iPad-ul pe stand, conectezi tastatura și lucrezi fără să te apleci constant spre ecran. Pe termen lung, postura corectă face diferența.

Hub USB-C și cabluri potrivite – conectivitate fără stres

Modelele mai noi de iPad permit conectarea prin USB-C. Un hub îți oferă porturi suplimentare pentru:

• stick USB cu materiale de curs;
• card SD pentru proiecte foto;
• cablu HDMI pentru prezentări.

Dacă susții proiecte în fața colegilor, conectezi rapid iPad-ul la un proiector. Nu depinzi de transferuri lente sau de internet instabil.

Adaugă și:

• cablu de încărcare mai lung (2 metri, pentru bibliotecă sau cămin);
• încărcător rapid, util între cursuri;
• power bank pentru zilele lungi.

Pentru majoritatea studentelor care își organizează programul pe telefon și tabletă, autonomia contează. Nu vrei să cauți priză exact înainte de un test sau o prezentare.

Căști wireless – concentrare în spații aglomerate

Biblioteca nu este mereu liniștită. Căminul poate fi gălăgios. Căștile wireless te ajută să te concentrezi pe cursuri înregistrate, podcasturi educaționale sau materiale video.

Modelele cu funcție de reducere a zgomotului sunt utile pentru sesiuni intense de studiu. Te izolezi de conversațiile din jur și rămâi focusată pe ce ai de făcut.

Conectarea rapidă prin Bluetooth este o altă funcție utilă, care simplifică lucrurile. Le scoți din husă și continui studiul imediat. Pentru apeluri sau seminare online, microfonul integrat te ajută să comunici clar.

Când alegi accesoriile, verifică mereu compatibilitatea cu modelul tău de iPad. Citește specificațiile și asigură-te că accesoriile se potrivesc generației tale.

Advertorial: Cod 3823