Însă nici atunci nu s-a potolit și a încălcat din nou ordinul, au constatat anchetatorii. Astfel, în perioada 19 aprilie – 4 mai, Lingurar a stat chiar în casa de care nu avea voie să se apropie. A fost din nou depistat de polițiști, dar de această dată nu a mai fost lăsat în libertate, ci a fost reținut și a fost cerută de Parchetul Beiuș arestarea lui.

Pe 5 mai, un judecător de drepturi și libertăți a admis cererea procurorilor și l-a trimis după gratii pe Sabin Lingurar. În cursul zilei de miercuri, bărbatul a contestat măsura, astfel că o decizie definitivă va fi luată de Tribunalul Bihor.

Este pentru a doua oară când persoana protejată a solicitat ordin de protecție față de bărbatul din Căbești. Prima dată s-a întâmplat în decembrie 2025, dar victima și-a retras la scurt timp cererea.

„Le mulțumesc colegilor mei care în această perioadă au fost și sunt în Guvern, acum în guvernul interimar (…) și tuturor miniștrilor cu care am colaborat în aceasta perioadă, fiindcă a fost o perioadă extrem de dificilă și a fost o perioadă în care scopul nostru principal era de a echilibra finanțele țării și de a menține bugetul în limitele acceptabile de a reduce deficitul. (…) Votul de ieri este un vot foarte categoric, o majoritate foarte largă, peste 280 de voturi pentru a demite Guvernul și, bineînțeles, tot în Parlament trebuie găsite o soluție pentru a investi un nou guvern. Toate soluțiile trebuie lăsate pe masă, nu există nicio soluție nedemocratică până la urmă, fiindcă în spatele fiecărui parlamentar, în spatele fiecărui partid, formațiune politică, există voturi și votul trebuie respectat, votul fiecărui cetățean. Opțiunea noastră, înainte de orice altă discuție, ar fi să refacem coaliția care a funcționat până acum o lună de zile, adică PSD, PNL, USR, UDMR, grupul minorităților naționale”, a declarat Kelemen Hunor la Parlament.

El a reafirmat că este necesară o formulă care să asigure o majoritate în Parlament, cu un premier acceptat de toate partidele.

„Dacă se poate găsi un premier care poate fi acceptat de toate partidele și care nu ar fi rival niciunuia dintre ele, mai ales vorbesc de partidele mari. Sigur, deciziile PNL sunt cunoscute, dar discuțiile trebuie continuate. Se poate gândi și la alte formule, alte formule majoritare. Eu nu m-aș gândi acum la nicio formulă minoritară, fiindcă am văzut că și o formulă, o coaliție majoritară funcționează greu. Deci eu m-aș gândi la o formulă majoritară sau o formulă prin care se poate asigura o majoritate în Parlament pentru un guvern, o majoritate foarte clară, foarte transparentă, fără a negocia în fiecare zi pentru fiecare proiect cu fiecare om câte un vot în Parlamentul României. Așteptăm să fim invitați la discuții cu președintele Dan, încă nu am fost contactați, și așteptam discuțiile cu colegii noștri din PNL, din PSD, din USR, cu grupul condus de domnul Pambuccian. Încă nu am discutat cu nimeni de ieri, de când a fost acest vot împotriva guvernului condus de Ilie Bolojan”, a subliniat Kelemen Hunor.

Liderul UDMR a pledat pentru identificarea urgentă a unei figuri politice capabile să unească forțele politice.

„Deci eu nu spun cine trebuie să fie, nu știu numele, prenumele, dar trebuie găsită o soluție, un om care reușește să aducă pe toți la aceeași masă și nu cred că nu există în România un astfel de om. (…) Trebuie un om responsabil care poate aduna, poate coagula o coaliție din aceste formațiuni politice care au voturile oamenilor. Deci cam asta este singura soluție. Stai la masă și discuți până când se conturează variantele. (…) Nu calitatea de membru de partid e problema. Calitatea omului contează, nu dacă are carnet de partid sau nu. Important este să știe să gestioneze o criză politică, o criză guvernamentală și o criză bugetară, până la urmă”, a adăugat liderul UDMR.

Întrebat dacă UDMR ar putea face parte dintr-un guvern format doar cu unul dintre partidele mari, cu referire la AUR, Kelemen Hunor a răspuns: ‘Dacă e cu un singur partid, atunci nu facem parte din ăla. (…) Nu există nicio discuție în acest sens. Toate sunt doar speculații. Nu am discutat nici cu domnul Grindeanu, nici cu domnul Bolojan, nici cu domnul Fritz. (…) Eu, de la bun început, am exclus o variantă care e legată de AUR. Acolo unde e AUR, nu suntem noi’.

Kelemen Hunor a afirmat că nu se va ajunge la alegeri anticipate, considerând că acestea ar putea duce la o perioadă lungă de guvernare pentru AUR.

„Aici sunt de acord cu președintele, că nu vom ajunge la anticipate. Nu ar trebui să ajungem la anticipate. (…) Dar eu cred că astăzi, dacă mergem în anticipate, înseamnă că dăm pentru o perioadă lungă de timp guvernarea țării celor de la AUR. Trebuie să vedem că ei au în acest moment susținerea cea mai largă. Votul din 2024 a fost pentru patru ani de zile. De aceea cei care au obținut atunci votul cetățenilor și au format un guvern în 2024, și după aceea în 2025, au responsabilitatea față de cetățeni de a găsi și acum o soluție”, a spus Kelemen Hunor.

Întrebat dacă ar fi o soluție ca PNL să renunțe la Ilie Bolojan și să propună un alt premier, Kelemen Hunor a spus: „Dumneavoastră nu-l cunoașteți pe Ilie Bolojan încă. Am impresia că încă nu-l cunoașteți. Nu va ceda, credeți-mă, eu îl știu pe Ilie Bolojan!”

sursa: Agerpres

Decizia, publicată în Monitorul Oficial, vine să unifice o practică judiciară neunitară, în condițiile în care unele instanțe se rezumau strict la motivele din actul administrativ contestat, în timp ce altele acceptau și justificări noi invocate pe parcursul procesului.

Un caz care a declanșat schimbarea

Hotărârea ÎCCJ a fost determinată de un litigiu în care un pensionar a contestat refuzul de recalculare a pensiei. În timpul procesului, casa de pensii a adus argumente suplimentare pentru a-și susține decizia, ceea ce a ridicat întrebarea: poate instanța să ia în considerare astfel de motive sau este limitată strict la documentul inițial?

Răspunsul instanței supreme a fost clar: controlul judecătoresc nu este restricționat artificial la motivarea inițială a deciziei administrative.

Pentru cei care se judecă cu casele de pensii, schimbarea este semnificativă. Practic, instanțele pot analiza întreg contextul dosarului, inclusiv eventuale justificări suplimentare formulate de instituții în timpul procesului.

Această abordare oferă pensionarilor șanse mai mari de a obține o soluție favorabilă, deoarece judecata nu mai este limitată la un cadru strict formal, ci la ansamblul situației de fapt și de drept.

Termenul de 45 de zile rămâne esențial

În ciuda acestei deschideri procedurale, regulile privind contestarea rămân stricte. Potrivit legislației în vigoare, deciziile caselor teritoriale de pensii pot fi atacate în instanță în termen de 45 de zile de la comunicare. După expirarea acestui interval, actele devin definitive.

Casa Națională de Pensii Publice a transmis că instituțiile din subordine vor trata cu prioritate sesizările pensionarilor, astfel încât aceștia să își poată exercita dreptul la contestație în termenul legal.

Decizia ÎCCJ vine pe fondul unor interpretări diferite în instanțele din țară, semnalate și de publicații de specialitate precum Avocatnet.ro. Lipsa unei practici unitare a generat incertitudine în numeroase dosare privind recalcularea sau revizuirea pensiilor.

În acest an, clasamentul, dat publicității pe 4 mai, cuprinde 34 de universități, cu două mai multe decât cel de anul trecut.

Metarankingul Național al universităților din România, realizat de Ministerul Educației și Cercetării, este un instrument de lucru important, el fiind folosit pentru alocarea anuală a 100 de milioane de lei dedicați cercetării universitare.
Rectorul Universității din Oradea, prof. univ. dr. habil. Constantin Bungău a ținut să aducă mulțumiri cadrelor didactice, cercetătorilor și studenților doctoranzi „pentru munca depusă în domeniul cercetării și pentru dedicarea lor, care au făcut posibilă această nouă performanță a universității noastre”.

Pe primul loc în Metarankingul Național al universităților din România este Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, urmată de Universitatea de Medicină și Farmacia „Carol Davila” din București și Universitatea din București. Singura prezență surprinzătoare în primele zece universități, unde se găsesc aproape toate instituțiile cu tradiție din țară, este cea a Universității Transilvania din Brașov, pe locul 5. Printre instituțiile aflate în spatele Universității din Oradea sunt Universitatea Politehnica Timișoara pe locul 14, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu pe locul 20 și Universitatea de Medicină și Farmacie Victor Babeș din Timișoara, pe locul 22.

Expoziția prezintă 50 de lucrări remarcabile ale fotografilor chinezi, concentrându-se pe obiceiurile tradiționale de Anul Nou Chinezesc. Prin intermediul obiectivului, o narațiune vizuală vie a tradițiilor festive chinezești este dezvăluită publicului românesc. De la dansuri de dragon printre scântei zburătoare, la decorațiuni decupate din hârtie pentru ferestre pe străzi și alei înguste; de la dansuri energice ale leilor și dragonilor până la căldura reuniunilor de familie sub lumini strălucitoare, expoziția surprinde diversele obiceiuri ale Anului Nou Chinezesc în diferite regiuni, reflectând moștenirea culturală transmisă din generație în generație.

Aceste momente „înghețate” nu sunt doar interpretări diverse ale simbolului cultural al Anului Nou, ci și un mediu viu pentru dialogul dintre culturile chineză și românească – permițând oamenilor din limbi și medii diferite să înțeleagă căldura și emoția tradițiilor Anului Nou Chinezesc și să experimenteze vitalitatea culturii festive orientale.

Fie ca acest schimb fotografic să devină un alt capitol de prietenie în comunicarea culturală dintre China și România. Fie ca spiritul Anului Nou surprins în aceste imagini să călătorească peste munți și mări, construind o punte de înțelegere și conexiune în Oradea, unde tradiția și căldura prind rădăcini, iar cultura și prietenia înfloresc prin rezonanță comună.

FOTO: Obiceiuri tradiționale de Anul Nou Chinezesc, 06.05.2026

„În urma verificărilor efectuate de polițiști, s-a constatat că bărbatul de 67 de ani, care conducea tractorul, nu posedă permis de conducere pentru nicio categorie de vehicule”, a transmis purtătorul de cuvânt al IPJ Bihor, comisar șef Alina Fărcuța

În cauză a fost întocmit dosar penal, iar polițiștii Secției nr.2 de Poliție Rurală Beiuș continuă cercetările sub supravegherea unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Beiuș.

Evenimentul rutier a fost unul fără victime.

În Oradea, cele mai multe locuri de muncă sunt în industrie, transport și servicii. Se caută în mod constant șoferi de transport rutier de marfă și persoane, cu zeci de poziții deschise la mai mulți angajatori din logistică și distribuție. De asemenea, există o cerere ridicată pentru manipulanți de marfă, muncitori în depozite și personal de curierat, ceea ce confirmă presiunea mare din sectorul logistic local.

Industria prelucrătoare continuă să absoarbă o parte importantă din forța de muncă disponibilă. În fabrici din Oradea și zona metropolitană sunt disponibile posturi pentru operatori pe mașini-unelte, montatori subansamble, electricieni, lăcătuși mecanici și muncitori necalificați în producție. Unele companii, precum cele din industria componentelor auto sau a echipamentelor industriale, caută atât personal calificat, cât și muncitori fără experiență, semn că deficitul de forță de muncă rămâne o problemă structurală.

Pe segmentul serviciilor, oferta este variată, dar fragmentată. Se caută agenți de vânzări, lucrători comerciali, casieri, ospătari, pizzari și ajutoare de bucătar, în special în retail și HoReCa. Există și câteva posturi în domenii administrative și tehnice, precum contabili, asistenți manager, inspectori în administrația publică sau ingineri în construcții, mecanică și electrotehnică, însă acestea sunt mult mai puține comparativ cu pozițiile operative.

În afara municipiului Oradea, locurile de muncă sunt distribuite inegal în județ. În Marghita, Salonta, Beiuș sau în comunele din jur, oferta se concentrează în special pe muncă necalificată, agricultură, construcții și transport. Sunt disponibile posturi pentru muncitori agricoli, dulgheri, zidari, ambalatori, sortatori sau lucrători în fabrici locale, dar și câteva poziții în servicii sau comerț. De exemplu, în Salonta și Bors apar și oportunități în logistică și industrie, inclusiv posturi pentru montatori, șoferi și operatori pe utilaje.

Condițiile de angajare, valabilitatea ofertei și informațiile suplimentare despre fiecare loc de muncă în parte se pot obține la sediul Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Bihor, strada Transilvaniei nr. 14.

Lista locurilor de muncă disponibile în județul Bihor:

În competiție au fost înscrise 17 teze de doctorat, validate de CNATDCU în anul 2025, 15 dintre acestea au fost declarate eligibile pentru participare, ele fiind supuse evaluărilor făcute de 9 experți din cele mai mari centre universitare ale țării, pe parcursul a două etape de evaluare.

Dr. Simina Mikó-Morar a urcat pe podiumul competiției, alături de doi reprezentanți ai Universității din București.

Prof. univ. dr. habil. Adrian Hatos, coordonatorul tezei scrisă de Simina Mikó-Morar, cadru didactic al Universității din Oradea și președintele Societății Sociologilor din România, spune că organizația pe care o reprezintă a organizat acest concurs „pentru a promova munca de cercetare a tinerilor sociologi și pentru a le arăta acestora că efortul, creativitatea și pasiunea lor nu trec neobservate și nerăsplătite. În plus, semnalăm societății că rezultatele acestor tineri sunt foarte importante pentru a înțelege societatea în care trăim”.

Director al Școlii Doctorale de Sociologie a Universității din Oradea, Adrian Hatos spune că fosta sa doctorandă a muncit foarte mult la teza premiată. „Pentru noi e ceva extraordinar de onorant că mica noastră Școală Doctorală a reușit să ajungă pe podium, în competiție cu marile școli de sociologie ale țării. Nu doar existăm, ne place să credem că suntem chiar buni”, afirmă universitarul orădean. El subliniază că premiul obținut de dr. Simina Mikó-Morar este cu atât mai valoros cu cât tezele participante la această primă ediție au fost de o calitate foarte bună.

La rândul ei, dr. Simina Mikó-Morar afirmă că premiul trei al concursului Societății Sociologilor din România este o mare bucurie și o confirmare a faptului să munca sa are sens. „Este recunoașterea unui demers în care am investit nu doar efort academic, ci și preocuparea constantă pentru realitățile elevilor și tinerilor cu care lucrez”. Dr. Simina Mikó-Morar spune că a ales să studieze tema aspirațiilor ocupaționale la adolescenți pentru că aceasta surprinde un moment esențial în formarea parcursului de viață. „În adolescență se conturează nu doar preferințe profesionale, ci și așteptări legate de statut și reușită socială, adesea într-un context în care inegalitățile sociale sunt puțin discutate sau chiar ignorate. Din această perspectivă, aspirațiile nu sunt doar opțiuni individuale, ci reflectă oportunități, constrângeri și modele sociale interiorizate”, subliniază dr. Simina Mikó-Morar. Tânăra cercetătoare pledează pentru discuții oneste, în consilierea școlară, despre realitățile sociale în care elevii își construiesc aspirațiile – inclusiv despre diferențele de șanse și impactul acestora asupra parcursului lor educațional și profesional. „Consider că orientarea în carieră nu poate fi completă fără această înțelegere a contextului social”, a mai adăugat ea.

În câteva cuvinte, teza de doctorat a Siminei Mikó-Morar arată că aspirațiile de carieră sunt dezvoltate în adolescență în funcție de anumite deziderate de status și că acestea indică un orizont ocupațional limitat la profesii tradiționale. De asemenea, studiile ei au identificat discrepanțe între aspirațiile fetelor și ale băieților, dar și unele particularități în cazul tinerilor etnici maghiari. „De departe, rezultatele școlare au cel mai mare efect pozitiv semnificativ în conturarea aspirațiilor de status, după cum, situația de a avea un părinte plecat la muncă în afara țării se asociază cu planuri profesionale mai modeste la elevi”, mai arată dr. Simina Mikó-Morar.

Premianta Societății Sociologilor din România promite că va continua această direcție de cercetare, valorificându-i rezultatele, atât în plan academic, cât și în sprijinul elevilor ei, inclusiv prin implicarea în proiecte precum MERPAS 4 (2025), alături de echipa coordonată de Adrian Hatos.

Potrivit instituției, campania de primire a cererilor se va încheia în data de 5 iunie 2026, fără a exista o perioadă de depunere cu penalități, așa cum s-a practicat în anii anteriori. Această modificare crește presiunea asupra fermierilor care nu și-au depus încă documentația.

Datele centralizate de APIA Centrul Județean Bihor indică un ritm scăzut al depunerilor. În intervalul 16 aprilie – 4 mai 2026, au fost înregistrate doar 15.070 de cereri, reprezentând 47,6% din totalul depus în 2025 (31.666 cereri). Situația este și mai îngrijorătoare în ceea ce privește suprafața agricolă: doar 67.439,17 hectare, adică 21,5% din suprafața solicitată anul trecut.

În contextul în care până la termenul limită au mai rămas doar 22 de zile lucrătoare, conducerea instituției face apel la responsabilitate și colaborare.

„Pentru ca preluarea cererilor de plată să fie cât mai eficientă și a nu ajunge în situația ca unii fermieri să nu poată depune cererile de plată, adresăm rugămintea fermierilor să respecte programările transmise, iar UAT-urilor să transmită, în regim de urgență, adeverințele fermierilor către centrele APIA la care sunt arondate”, a declarat directorul executiv, Ioan Sorin Roman

Acesta a subliniat că angajații APIA vor depune toate eforturile pentru a procesa cererile în timp util, estimând un ritm necesar de aproximativ 755 de cereri pe zi lucrătoare pentru a acoperi întreaga cerere până la termenul limită.