Festivalul a fost înființat în 2013 și poartă numele regretatului meșter și instrumentist Dorel Codoban, având drept scop promovarea viorii cu goarnă, instrument cunoscut în Bihor și sub numele de „higheghe cu tolcer”. Din 2022, vioara cu goarnă este inclusă în Patrimoniul Cultural Imaterial al României, ceea ce confirmă valoarea și unicitatea acestei tradiții muzicale specifice județului.

La concurs vor participa tineri instrumentiști din Bihor, cu vârste între 12 și 24 de ani, selectați în urma unei preselecții. Ei vor interpreta repertoriul caracteristic viorii cu goarnă, iar prestațiile cele mai apreciate vor fi recompensate cu premii în bani, Marele Premiu ridicându-se la 2.000 de lei. Toți participanții vor primi diplome.

Foto: CCJB

Pe lângă concurs, publicul se va bucura de un program artistic bogat, susținut parțial de Centrul de Cultură al Județului Bihor. Pe scenă vor evolua ansamblurile folclorice „Ardeleana”, „Datina – Dubașii din Hotar”, ansamblul folcloric slovac „Cervovina”, Ansamblul Folcloric „Busuiocul” din Sântana, Ansamblul Folcloric „Florea Barcăului” și Ansamblul Folcloric „Codrenii Bihorului”. Acompaniamentul muzical va fi susținut de un grup instrumental al orchestrei „Rapsodia Bihoreană”, sub bagheta prof. Liviu Buțiu.

Vor mai urca pe scenă, în recital: Surorile Tomele, Simona Tau și Mariana Lupău, Vlad Ștef, Ionela Florina Bocoiu, Denisa Andreea Ușvat, Emilia Florina Pupea, Alex Constantin Botiș, Daniela Rada, Antoanela Ferche Buțiu, Cristian Fodor, Mariana Deac, Alexandru Pugna și Cornel Borza. Prezentarea evenimentului îi revine Danielei Rada.

Managerul Centrului de Cultură al Județului Bihor, prof. Liviu Buțiu consideră că secțiunea competitivă rămâne elementul central al festivalului.

„Concursul este inima acestui festival. Prin el îi încurajăm pe tineri să ducă mai departe tradiția viorii cu goarnă. În cadrul evenimentului, publicul are ocazia să descopere acest instrument atât în competiție, cât și în programul artistic al festivalului. Alături de celelalte instrumente și de vocile interpreților, vioara cu goarnă își dezvăluie sonoritatea aparte și expresivitatea, punând în valoare specificul patrimoniului muzical bihorean.”, a declarat prof. Liviu Buțiu.

An de an, Festivalul-Concurs al Viorii cu Goarnă „Dorel Codoban” creează o punte între generațiile de instrumentiști, contribuind la păstrarea și promovarea unui instrument reprezentativ pentru identitatea culturală a județului Bihor, precum și la transmiterea sa către generațiile tinere.

Evenimentul este organizat de Centrul de Cultură al Județului Bihor, prin Compartimentul de Conservare, Cercetare și Promovare a Culturii Tradiționale, alături de Consiliul Județean Bihor și Primăria Comunei Roșia.

Cele două proiecte beneficiază de finanțări de până la 5 milioane de euro fiecare și vor fi implementate în parteneriat cu instituții publice, organizații neguvernamentale și alte entități eligibile.

Unul dintre programe este dedicat conservării castorului eurasiatic (Castor fiber), specie considerată esențială pentru echilibrul ecosistemelor acvatice datorită capacității sale de a construi baraje și de a crea habitate favorabile pentru numeroase alte specii.

Proiectul prevede activități de monitorizare, conservare și management al populațiilor. Al doilea program este orientat către protejarea speciilor de păsări de interes comunitar și refacerea habitatelor necesare acestora.

Munții Bihor, incluși în catalogul național

În același timp, Ministerul Mediului a pus în consultare publică proiectul privind Catalogul național al zonelor prioritare pentru biodiversitate, document necesar pentru îndeplinirea unui jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Catalogul reunește unele dintre cele mai importante arii naturale din România, incluzând zone cu protecție strictă din parcuri naționale și naturale, rezervații, monumente ale naturii, păduri virgine și cvasivirgine, dar și păduri incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO.

Printre suprafețele incluse se află și situl Munții Bihor (ROSCI0324), încadrat în Zona de Protecție pentru Biodiversitate (ZPB) 1, cu regim de management activ. Aria se întinde pe 206.389 de hectare și face parte din regiunea biogeografică alpină.

Ministerul precizează că acest catalog nu introduce un nou regim de protecție pentru întreg județul Bihor, ci vizează exclusiv suprafețele deja încadrate ca arii naturale protejate. Totodată, proprietățile private își păstrează regimul juridic actual, iar în zonele cu management activ pot continua activitățile tradiționale, precum pășunatul și cositul, cu respectarea obiectivelor de conservare.

Castorii au atras atenția și în Oradea

Subiectul conservării castorului are și o componentă locală. În ultimii ani, prezența acestei specii a fost semnalată inclusiv în zona municipiului Oradea, unde activitatea castorilor a dus la doborârea unor arbori de pe malurile cursurilor de apă și din spațiile verzi, situații care au necesitat intervenția autorităților.

Specialiștii au explicat însă că animalul este o specie strict protejată la nivel european, iar orice intervenție asupra populațiilor trebuie realizată în conformitate cu legislația de mediu.

Prin proiectul lansat acum, Ministerul Mediului urmărește îmbunătățirea monitorizării și conservării castorului eurasiatic, astfel încât protejarea speciei să fie însoțită de o gestionare mai eficientă a situațiilor în care prezența acesteia poate intra în conflict cu activitățile umane.

Organizațiile interesate să participe la implementarea celor două proiecte pot depune dosarele până la 24 august 2026, ora 16:00, urmând ca rezultatele selecției să fie publicate în termen de cel mult cinci zile lucrătoare de la încheierea perioadei de înscriere.

Activitatea se adresează celor cu vârste între 6 și 12 ani și include o prezentare despre modul în care se formează peșterile, precum și despre viețuitoarele troglobionte, troglofile și trogloxene, care trăiesc, permanent sau temporar, în mediul subteran. Vor fi şi discuții interactive despre biospeologie și despre savantul Emil Racoviță, dar și despre modul în care liliecii se orientează și se hrănesc.

În cadrul atelierului, copii vor avea parte de observarea directă a unor exemplare naturalizate de lilieci, pentru cunoașterea anatomiei acestor mamifere zburătoare, de activități interactive prin care copiii vor înțelege importanța biodiversității și a conservării peșterilor și a zonelor carstice, iar la final vor completă fișe de lucru și vor realiza un liliac din hârtie.

Atelierul este coordonat de muzeografele Erika Posmoșanu și Adina Pop și se organizează pentru grupuri de minimum 5 și maximum 20 de copii. Taxa de participare este de 20 lei/copil, iar înscrierile se fac telefonic, la numărul 0787.561.836, de luni până vineri, între orele 08:30 și 15:30.

Concordia Chiajna a avut o campanie de transferări importantă, aducând atât români, cât și străini: spaniolii Luis Pareja, Alexander Gualda, Sergio Carrasco, Ian Soler, spaniolo-paraguayanul Alexis Chamorro, Adrian Briciu (Rapid), Ștefan Pănoiu (FC Botoșani), Cristian Licsandru (Dinamo), Darius Fălcușan (U Craiova), Iosua Huluba (Știința Miroslava), Nicolae Carnat (Unirea Slobozia), Robert Ion (Olympic Charleroi / Belgia) sau ex-orădeanul Andreas Chirițoiu (54 de meciuri și 15 goluri la FC Bihor). La Concordia a revenit Adrian Iancu, care a fost împrumutat la FC Bihor, unde a evoluat în 13 meciuri în sezonul trecut.

Concordia se numără printre cele 11 echipe cu drept de promovare și se gândesc serios la acest obiectiv.

„Cred că ar fi momentul să jucăm fotbal, să fim mai aproape de Liga 1 decât am fost până acum. Până acum nu s-a întâmplat asta și a fost păcat! Avem infrastructură, lot, eforturile conducerii au fost mari, dar pretențiile și presiunea trebuie să ne motiveze. Vreau să construim o echipă, iar apoi vedem dacă putem să intrăm în play-off și să luptăm pentru promovare. Echipa aceasta trebuie să reușească, iar cu presiune putem face performanță”, a prefațat sezonul Adrian Scarlatache, cunoscut după cariera de fotbalist la Dinamo București.

Două înfrângeri cu Concordia

FC Bihor nu are amintiri prea plăcut din duelurile cu Concordia din ultimele două sezoane, ambele pierdute, fără gol marcat, 0-4 la Oradea în 1 noiembrie 2024, ultimul cu argentinianul Gustavo Aragolaza pe bancă, și 0-1 la Chiajna în 20 noiembrie 2025 cu Lincar pe bancă. La meciul de pe Stadionul Iuliu Bodola unul din cele 4 goluri a fost marcat de Alexandru Boiciuc.

Delegația FC Bihor va începe „operațiunea Chiajna” joi după antrenament, pe jucători așteptându-i o deplasare de peste 600 km.

„Ne așteaptă un meci greu. Concordia Chiajna a făcut multe transferuri și va fi un adversar puternic. Va trebui să fim mai atenți, să controlăm mai bine momentele în care avem posesia și să nu mai fim atât de naivi în anumite situații de joc. Am mare încredere în jucătorii noștri. Sunt convins că unii dintre ei vor avea o evoluție mai bună decât în prima etapă și mă aștept la un joc disputat între două echipe valoroase. Pentru noi, obiectivul a fost și va fi întotdeauna victoria. Știm că nu putem fi perfecți, dar încercăm permanent să progresăm și sunt convins că lumea apreciază implicarea jucătorilor noștri”, spune antrenorul Erik Lincar.

Antrenorul a vorbit și despre arbitrajul din prima etapă: „Am avut și de această dată trei situații de penalty, iar una dintre ele cred că s-a văzut foarte clar. Totuși, nu vreau să intru în prea multe detalii. Nu vreau ca FC Bihor să fie ajutată, dar îmi doresc să fie arbitrată corect. Am suferit destul și în play-off-ul sezonului trecut și sper ca în acest campionat să nu mai fim dezavantajați. Noi vrem să ne câștigăm punctele pe teren și îmi doresc să avem parte de un arbitraj 100% corect”, a declarat tehnicianul.

Lincar consideră corectă decizia anulării golului marcat de Unirea Slobozia, afirmând că imaginile au arătat că „atacantul advers se afla în poziție de ofsaid în momentul șutului și influența faza”.

Lincar a lucrat la Chiajna

Erik Lincar este ca și acasă la Chiajna, unde a fost jucător și antrenor. A fost secundul lui Marius Baciu în 2015, când Concordia activa în prima ligă, după care a lucrat ca „principal” timp de 8 meciuri în intervalul octombrie – decembrie 2019, iar înainte de a veni la FC Bihor a mai stat pe banca ilfovenilor 15 meciuri în perioada iunie 2023 – martie 2024.

Meciul Concordia Chiajna – FC Bihor este programat sâmbătă, de la ora 11:00 și va fi televizat de Digi Sport și Prima Sport.

PROGRAMUL ETAPEI A II-A (7-9 AUGUST):

VINERI

Unirea Slobozia – Gloria Bistrița (ora 18:00 – Digi Sport, Prima Sport)

SÂMBĂTĂ – ORA 11:00

CSM Slatina – CS Dinamo Bucureşti

Metalul Buzău – CS Afumaţi

CSC Şelimbăr – Știința Poli Timișoara

Concordia Chiajna – FC Bihor Oradea (Digi Sport, Prima Sport)

ASA Târgu Mureş – Cetatea Suceava

Olimpia Satu Mare – ACSM Reşiţa

CSL Ștefăneștii de Jos – CSC Dumbrăviţa

SC Popești Leordeni – FC Bacău

Steaua București – SCM Rm. Vâlcea

DUMINICĂ

Chindia Târgoviște – Metaloglobus (ora 16:30).

Cod galben de caniculă în tot județul

Avertizarea de căldură a intrat în vigoare vineri, 7 august, la ora 10:30, și este valabilă până sâmbătă, 8 august, la ora 10. Codul galben vizează centrul și nordul Crișanei, inclusiv întregul județ Bihor.

„Se vor înregistra temperaturi deosebit de ridicate, local va fi caniculă, disconfort termic ridicat și indicele temperatură-umezeală (ITU) va atinge pragul critic de 80 de unități”, avertizează ANM.

Meteorologii estimează temperaturi maxime cuprinse între 31 și 37 de grade Celsius. Minimele nocturne vor ajunge la 20-21 de grade, iar în unele zone din țară, pe litoral, până la 24 de grade, caracterizând o noapte tropicală.

foto: Administrația Națională de Meteorologie

Furtuni în cea mai mare parte a județului

O a doua avertizare emisă de ANM este valabilă vineri, între orele 12 și 23, și vizează cea mai mare parte a județului Bihor, cu excepția zonei montane.

Meteorologii anunță intensificări ale vântului, vijelii, averse torențiale, descărcări electrice și căderi de grindină.

„Vor fi perioade cu instabilitate atmosferică ce se va manifesta prin intensificări ale vântului și vijelii (viteze la rafală de 50…70 km/h și pe arii restrânse de peste 80 km/h), averse torențiale, descărcări electrice și izolat grindină de mici dimensiuni (1…2 cm)”, se arată în avertizarea ANM.

În intervale scurte, de una până la trei ore, cantitățile de apă vor ajunge la 15-20 de litri pe metrul pătrat, iar în zonele montane se pot acumula, pe arii restrânse, între 30 și 50 de litri pe metrul pătrat.

Cod portocaliu pentru zona montană

În același interval, între orele 12 și 23, zona montană a județului Bihor se va afla sub cod portocaliu de instabilitate atmosferică accentuată.

Potrivit meteorologilor, în aceste zone sunt așteptate vijelii puternice, ploi torențiale, grindină și descărcări electrice.

„În cea mai mare parte a zonei montane (…) vor fi perioade cu instabilitate atmosferică accentuată ce se va manifesta prin intensificări ale vântului, vijelii puternice (rafale de 70…90 km/h), averse torențiale importante cantitativ, grindină de medii și posibil mari dimensiuni (2…4 cm) și descărcări electrice”, avertizează meteorologii.

Cantitățile de apă vor fi de 25-40 de litri pe metrul pătrat în intervale de una până la trei ore și, izolat, vor depăși 50 de litri pe metrul pătrat.

foto: Administrația Națională de Meteorologie

Aflat la conducerea comunei din 2008, edilul-șef din Abram a fost anchetat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor și de polițiștii de investigare a criminalității economice pentru fapte care ar fi fost comise în 2019. Conform datelor făcute publice de anchetatori în octombrie 2021, la momentul trimiterii în judecată a primarului Nuțaș, acesta ar fi semnat documente de plată emise de o firmă din Oradea – Orabih Ambient SRL -, care atestau executarea unor lucrări de infrastructură la școala din Abram, în realitate nefăcute.

Concret, edilul ar fi certificat prin semnătură înscrisurile emise SRL-ul orădean – centralizatorul de deconturi, cel al situațiilor de plată și situația de plată.

În baza acestor acte, Gabriel Nuțaș ar fi solicitat Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației transferul de la bugetul de stat a sumei de 146.241,05 lei pentru decontarea lucrărilor efectuate la școala din comună. Refacerea clădirii era finanțată prin Programul Național de Dezvoltare Locală, în baza unui contract semnat, în 2018, între Ministerul Dezvoltării Regionale și administrația locală din Abram. Transferul sumei nu a fost aprobat de autoritățile centrale.

„Lăsați-mă să-mi revin”

Contactat de Bihon, primarul comunei Abram, Gabriel Octavian Nuțaș, a cerut răgaz pentru a-și reveni, promițând că va reveni ulterior cu amănunte: „O să vedeți ce minciuni au fost în dosarul ăsta. Dar lăsați-mă puțin să-mi revin. Acum chiar nu pot să vă dau niciun detaliu.” Într-o declarație dată în 2021 pentru dnews24.ro, edilul a recunoscut că a semnat o factură de 146.000 de lei prezentată de constructor, pentru o fundație la o școală nouă care se ridica în comună.

„Înaintea acestei facturi mai era una, de vreo 7 miliarde și ceva de lei (vechi – n. red.), care, cu toate că Inspecția în Construcții a fost în teren, nu mi-au decontat-o de la Ministerul Dezvoltării. (Constructorii) au venit între timp și pentru factura asta de 146.000 de lei – eu atunci având și niște probleme de sănătate, fiind și în spital în Cluj, mi-au pus factura în față și am semnat-o. Dar, repet, nu am primit banii nici pe factura de 7 miliarde, nici pe cea de 146.000 de lei. Nu mi-au fost nici trimiși la primărie, nici nu i-am plătit firmei. Probabil că am greșit semnând factura aceea, dar am avut încredere și în dirigintele de șantier și în constructorul cu care am mai lucrat. Ne-au reabilitat școala veche în trei luni, ceea ce puține firme fac”, a precizat atunci Gabriel Nuțaș.

Pedepse pentru directoarea firmei din Oradea și dirigintele de șantier

Alături de primarul de Abram, în același dosar au fost inculpați Delia Elena Galiș (46 de ani), directoarea firmei din Oradea care a întocmit actele care ar fi atestat în mod nereal efectuarea lucrărilor, dar și dirigintele de șantier, arădeanul Traian Ion Vlaicu Hergane, de 56 de ani, care ar fi confirmat cantitativ și calitativ existența lucrărilor de infrastructură. Ambii au scăpat de pedeapsa pentru acuzația de fals în înscrisuri sub semnătură privată, pe motiv că fapta s-a prescris.

În schimb, pentru complicitate la tentativă de obținere ilegală de fonduri, Delia Galiș a fost condamnată la un an de închisoare, iar Vlaicu Hergane – la 9 luni de închisoare, ambele pedepse cu suspendare pe un termen de supraveghere de 2 ani. Cei doi au fost obligați să presteze muncă în folosul comunității pe o perioadă de 60 de zile.

Societatea Orabih Ambient SRL a fost amendată cu 27.000 de lei pentru complicitate la tentativă de obținere ilegală de fonduri. Toți inculpații au fost obligați să plătească 3.000 de lei, valoarea totală a cheltuielilor de judecată.

Sentința nu este definitivă și poate fi atacată în termen de 10 zile de la comunicare, la Curtea de Apel Oradea.

Primarul de la Abram, trimis în judecată pentru obținerea ilegală de fonduri

„În urma verificărilor efectuate, polițiștii au constatat că bărbatul deținea permis de conducere categoria B, însă acesta *nu era corespunzător categoriei necesare din care face parte ansamblul de vehicule, care avea masa totală maximă admisă a ansamblului de 5.880 de kilograme.

În cauză, polițiștii au întocmit dosar penal și efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de _conducere cu permis de conducere necorespunzător categoriei din care face parte ansamblul de vehicule”, se arată într-un comunicat transmis de reprezentanții Poliției Bihor.

Totodată, pentru depășirea cu 21–30 km/h a limitei legale de viteză, șoferul a fost sancționat contravențional cu amendă în valoare de 865 de lei, fiind aplicate și 3 puncte de penalizare.

Cererile de finanțare vor putea fi depuse exclusiv online, pe platforma AFIR, în cadrul unei sesiuni care va fi deschisă la cel puțin 15 zile după publicarea ghidului. Documentația le permite fermierilor să își pregătească din timp proiectele și actele necesare.

FOTO: Întâlnire AFIR cu fermierii din Bihor, 07.08.2026

Intervenția se adresează fermelor de mici dimensiuni care îndeplinesc criteriile privind dimensiunea economică a exploatației, inclusiv celor din sectorul vegetal, zootehnic și legumicol, în limitele stabilite prin ghidul de finanțare.

Sprijinul financiar poate ajunge la 50.000 de euro pentru fiecare proiect, iar valoarea nerambursabilă poate acoperi până la 85% din cheltuielile eligibile. Beneficiarii trebuie să fie mici fermieri, cu excepția persoanelor fizice, iar eligibilitatea va fi verificată prin baza de date IACS a APIA.

Fondurile europene pot fi folosite pentru o gamă largă de investiții destinate dezvoltării exploatațiilor agricole. Printre acestea se numără construirea sau modernizarea spațiilor agricole, amenajarea platformelor pentru gestionarea gunoiului de grajd, realizarea unor facilități de depozitare, condiționare și procesare a produselor agricole, precum și achiziția de utilaje și echipamente noi.

De asemenea, sunt eligibile investițiile pentru racordarea exploatațiilor la utilități și modernizarea sistemelor de irigații, inclusiv amenajarea unor facilități de stocare a apei, atunci când acestea reprezintă o componentă secundară a proiectului.

Directorul Oficiului Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale Bihor, Cristian Buzlea, spune că instituția a desfășurat o amplă campanie de informare înainte de lansarea ghidului, pentru ca fermierii să fie pregătiți să acceseze fondurile.

„Publicarea Ghidului final pentru intervenția DR-14 reprezintă un moment important pentru micii fermieri din județul Bihor. Împreună cu colegii din cadrul OJFIR Bihor, am desfășurat încă din perioada consultării publice o amplă campanie de informare, fiind prezenți în peste 60 de localități și întâlnindu-ne cu peste 1.500 de fermieri potențial beneficiari, pentru a le explica oportunitățile oferite de această intervenție. Îi încurajez pe toți fermierii care dețin exploatații agricole de mici dimensiuni să depună proiecte, deoarece este o măsură accesibilă, care oferă sprijin pentru achiziționarea de utilaje și echipamente moderne, precum și pentru construirea sau modernizarea spațiilor de producție și condiționare. Totodată, această intervenție beneficiază de una dintre cele mai ridicate intensități ale sprijinului financiar nerambursabil, ceea ce înseamnă un avantaj real pentru cei care doresc să își dezvolte ferma. OJFIR Bihor va continua să fie alături de fermieri pe tot parcursul procesului de depunere și implementare a proiectelor, astfel încât cât mai multe investiții să fie realizate cu succes în județul nostru”, a declarat Cristian Buzlea, directorul OJFIR Bihor.

Ghidul solicitantului și anexele aferente intervenției DR-14 sunt disponibile pe site-ul AFIR și pot fi consultate de toți cei interesați să pregătească un proiect pentru viitoarea sesiune de depunere. Programul este finanțat prin Planul Strategic PAC 2023–2027, din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, cu cofinanțare de la bugetul de stat.

În incident au fost implicate două autoturisme.

O persoană este investigată medical la fața locului de către forțele de intervenție.

Potrivit purtătorului de cuvânt al IPJ Bihor, comisar șef Alina Fărcuța, în zona în care s-a produs accidentul traficul este îngreunat, fiind dirijat de polițiștii aflați la fața locului.

Oamenii legii urmează să efectueze cercetări la fața locului pentru stabilirea cauzelor și împrejurărilor producerii accidentului rutier.

În prima etapă din sezonul 2026/2027 în poartă au apărat „underii”: Rareș Măluțan (20 de ani – CSC Șelimbăr), Edgar Cadar (19 ani – FC Bihor), Marc Rădulescu (19 ani – SC Popești Leordeni), Lucian Anton (19 ani – FC Bacău), Adrian Briciu (19 ani – Concordia Chiajna), David Dumitrescu (19 ani – CS Afumați), Mihai Răcășan (19 ani – CSM Slatina), Valentin Frătilă (18 ani – SCM Râmnicu Vâlcea), Alin Ciobanu (18 ani – CSM Cetatea Suceava) și Arsenie Mocan (18 ani – Chindia Târgoviște).

Dintre portarii mai experimentați au evoluat în prima rundă: George Gavrilaș (35 de ani – Metaloglobus București), Denis Rusu (35 de ani – Unirea Slobozia), Alexandru Greab (34 de ani – Gloria Bistrița), Iustin Popescu (32 de ani – CSM Reșița), Florin Iacob (32 de ani – ASA Târgu Mureș), Horia Iancu (31 de ani – Steaua București), Ionuț Pop (29 de ani – CSM Olimpia Satu Mare), Iulian Dinu (28 de ani – Metalul Buzău), Haralambie Mociu (25 de ani – CSL Ștefăneștii de Jos), Sebastian Micu (25 de ani – Știința Poli Timișoara), Robert Miklos (25 de ani – CSC Dumbrăvița), Denis Oncescu (22 de ani – CS Dinamo București).

Trei portari au legături cu FC Bihor

De remarcat că trei dintre portarii care evoluează acum la alte echipe au apărat în trecut și poarta lui FC Bihor. Plecat de la FCB de la 15 ani la AS Roma, Ionuț Pop (29 de ani) a ajuns acum la CSM Olimpia Satu Mare, Mihai Pînzariu (21 de ani) a promovat cu FC Bihor în Liga 2 și apără la Poli Timișoara, iar Arsenie Mocan (18 ani) a fost cel mai tânăr portar din Liga 2 în campionatul trecut, iar în această vară a ajuns la Chindia Târgoviște. Pînzariu a fost rezervă, în timp ce Mocan a apărat pe toată durata jocului de la Timișoara.