„Totodată, tânărul nu a respectat obligația de a folosi luminile de întâlnire și pe timpul zilei, iar certificatul de înmatriculare al vehiculului era reținut. De asemenea, acesta nu a avut asupra sa documentele prevăzute de legislația în vigoare”, se arată într-un comunicat transmis de reprezentanții Poliției Bihor.

Șoferul a fost sancționat contravențional cu 21 de puncte amendă, în valoare de 4.252,5 lei. De asemenea, i-a fost suspendată exercitarea dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice, pe o perioadă de 120 de zile.

Prins cu 185 km/h pe DEx16

Tot în cursul zilei de joi, 16 aprilie, la ora 16:57, tot pe DEx16, în afara municipiului Oradea, polițiștii au depistat în trafic un bărbat, de 38 de ani, din comuna Sălard, în timp ce se deplasa cu o mașină. cu viteza de 185 de km/h, pe un sector de drum limitat la 120 de km/h, depășind astfel limita legală de viteză cu 65 km/h.

„Conducătorul auto a fost sancționat contravențional cu 9 puncte amendă, în valoare de 1.822,5 lei. De asemenea, i-a fost suspendată exercitarea dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice, pe o perioadă de 90 de zile”, se mai arată în comunicatul de presă.

Informaţiile privind proiectul propus pot fi consultate la sediul autorităţii competente pentru protecţia mediului, Agenţia Naţională pentru Mediu şi Arii Protejate – Direcția Județeană de Mediu Bihor, din municipiul Oradea, B-dul Dacia, nr. 25/A

Observaţiile publicului se primesc zilnic la sediul autorităţii competente pentru protecţia mediului, Agenţia Naţională pentru Mediu şi Arii Protejate – Direcția Județeană de Mediu Bihor, din municipiul Oradea, B-dul Dacia, nr. 25/A, în zilele de luni-vineri, între orele 09 – 14.

CH 27770

Bun imobil ale debitoarei compus din teren cu Nr. Cad. 1623 in suprafata de 443 mp si constructia – spatiu comercial cu Nr. Cad. CAD: 1623 cu suprafata construita la sol de 186 mp, construita desfasurata de 306 mp in regim de inaltime P+E.Proprietatea este inscrisa in CF 100020 Salonta– Pretul de incepere a licitatiei este de 187.766 euro.

Licitatia va avea loc in data de 30.04.2026 ora 10.00, in loc. Oradea, str. Cuza Vodă, nr. 50/A, jud. Bihor.

Participantii la licitatie vor depune oferte in scris la lichidator cu cel putin o zi inainte de licitatie insotite de dovada depunerii unei cautiuni de 10% din pretul de strigare si a unei taxe de participare de 5.000 lei.

În caz de neadjudecare licitația va fi reluată saptamanal in fiecare zi de joi in acelasi loc si la aceasi ora.

Informatii zilnic (luni-vineri) intre orele 09:00 – 15:00, la adresa la care se va organiza licitatia, sau la tel. 0359/175824, email: eurexpert.lichidari@gmail.com.

CH 27769

Planul de redresare aprobat la nivel european în 2024 prevedea un pachet de sprijin financiar de până la 95,3 milioane de euro, sub forma unor ștergeri de datorii și injecții de capital. În schimb, compania trebuia să implementeze o serie de măsuri de eficientizare, printre care reducerea dimensiunii flotei și optimizarea rețelei de rute, cu scopul de a limita distorsiunile asupra concurenței din piața aviatică.

Cu toate acestea, calendarul stabilit inițial nu a fost respectat integral, ceea ce a determinat autoritățile să reanalizeze viitorul operatorului. În prezent, scenariile aflate pe masă includ fie intrarea unui partener strategic privat, fie încetarea treptată a operațiunilor companiei ca operator integrat.

Varianta parteneriatului presupune atragerea unui investitor cu experiență în industria aeriană, capabil să aducă capital și expertiză operațională. În acest model, statul ar putea ceda o participație semnificativă, care ar putea varia între o poziție minoritară și chiar majoritară, în funcție de structura finală a tranzacției. Printre actorii internaționali luați în calcul în discuțiile informale se numără grupuri aeriene mari din Europa sau Orientul Mijlociu. Un astfel de partener ar urma să contribuie la modernizarea operațiunilor și la integrarea companiei în rețele aeriene mai extinse, fără a implica noi ajutoare de stat, aspect esențial în contextul reglementărilor europene.

A doua opțiune, considerată mai puțin favorabilă, ar fi încetarea activității Tarom ca operator de transport aerian complet integrat. În acest caz, statul ar putea valorifica individual activele companiei, precum sloturile de aterizare și decolare în aeroporturi importante din Europa, acordurile bilaterale sau infrastructura tehnică. O astfel de soluție ar marca practic ieșirea companiei de pe piața concurențială, cu efecte semnificative asupra sectorului aerian național.

Evaluările recente ale autorităților subliniază faptul că modelul de funcționare al Tarom a fost constant neprofitabil în ultimul deceniu. Deși în anumite perioade au existat rezultate contabile pozitive, acestea nu au fost generate de activitatea operațională de bază, ci de operațiuni punctuale sau vânzări de active. În acest context, reprezentanți ai guvernului au atras atenția că este necesară o schimbare structurală profundă, întrucât actualul model nu mai este sustenabil economic.

În paralel, compania continuă procesul de restructurare internă, care include reducerea costurilor, reevaluarea rutelor și valorificarea unor active strategice. Printre măsurile implementate recent se numără și vânzarea unor drepturi de operare pe aeroporturi importante, acțiuni care au avut rolul de a genera lichidități și de a susține planul de redresare.

De asemenea, Tarom a trecut printr-un proces de modernizare a flotei, renunțând la aeronave mai vechi și urmând să introducă modele mai noi în anii următori. Înlocuirea avioanelor de generație veche cu aeronave mai eficiente face parte din strategia de reducere a costurilor operaționale și de creștere a competitivității.

Potrivit informațiilor primite, neconfirmate încă oficial, premierul Ilie Bolojan este așteptat să participe la aceste manifestări, acesta fiind prezent și anul trecut la festivități, când deținea funcția de președinte interimar al României. Venirea premierului Bolojan la Oradea ar fi condiționată și de evoluțiile de pe scena politică, având în vedere că pe 20 aprilie este programat votul în cadrul PSD privind ieșirea de la guvernare.

Primăria Oradea organizează manifestări pentru aniversarea a 107 ani de la instaurarea administrației românești

Decizia a fost avizată de Comisia tehnică pe probleme de circulație și transport rutier în ședința din 3 aprilie.

La începutul lunii aprilie, ABA Crișuri a transmis că deciziile sunt fundamentate strict pe criterii tehnice și că investiția de pe Valea Călata face parte dintr-o strategie integrată de management al riscului la inundații. La acel moment, ANAR nu oferise un punct de vedere. Ulterior însă, instituția a revenit cu un răspuns amplu, în care detaliază mecanismele de prioritizare a investițiilor și respinge acuzațiile privind posibile influențe politice.

Investigația Recorder a documentat mai multe situații din țară în care lucrările hidrotehnice nu par să fi fost prioritizate în funcție de riscul real de inundații sau de numărul persoanelor expuse, ci, potrivit jurnaliștilor, în funcție de interese politice sau conexiuni cu firme apropiate de decidenți.

Cum explică ANAR criteriile de prioritizare

Unul dintre exemplele invocate este cel din zona de graniță dintre județele Cluj și Bihor. Acolo, deși râurile Iad și Crișul Repede apar pe hărțile oficiale ca având risc potențial semnificativ la inundații, investițiile au fost realizate pe Valea Călata, un afluent care nu figurează explicit în această categorie. Situația a determinat Bihon.ro să solicite explicații instituțiilor responsabile.

În răspunsul transmis, ANAR subliniază că prioritizarea investițiilor trebuie înțeleasă într-un cadru mai larg, care include atât planificarea strategică, cât și realitățile din teren. Instituția face o distincție importantă între promovarea obiectivelor de investiții și finanțarea celor deja aflate în execuție, arătând că cele două procese urmează logici diferite.

Potrivit ANAR, baza principală a deciziilor o reprezintă Planurile de Management al Riscului la Inundații, elaborate la nivel național și european pe baza evaluărilor de risc, a hărților de hazard și a hărților de risc. Aceste instrumente oferă o imagine detaliată asupra zonelor vulnerabile și asupra impactului potențial al inundațiilor asupra populației, infrastructurii și mediului.

Instituția insistă însă asupra faptului că aceste planuri nu sunt exhaustive. Fenomenele hidrologice sunt dinamice, iar schimbările climatice, modificările în utilizarea terenurilor sau apariția unor situații neprevăzute pot genera necesități de intervenție care nu au fost incluse inițial în documentele strategice. În acest context, un rol esențial revine Administrațiilor Bazinale de Apă, care monitorizează permanent cursurile de apă și pot identifica, pe baza experienței directe, nevoi urgente de investiții.

ANAR respinge în mod explicit ideea că lucrările ar fi finanțate pe criterii politice, argumentând că proiectele sunt supuse unor analize tehnico-economice, evaluări de risc și proceduri de avizare, inclusiv în contextul finanțărilor europene. În opinia instituției, complexitatea acestor mecanisme reduce semnificativ posibilitatea unor decizii arbitrare.

De ce a fost aleasă Valea Călata

În ceea ce privește cazul concret al Văii Călata, ANAR oferă un răspuns detaliat, în care pune accent atât pe caracteristicile hidrologice ale zonei, cât și pe istoricul evenimentelor.
Instituția arată că Valea Călata este un afluent important al Crișului Repede, având, în zona de confluență, un bazin hidrografic chiar mai mare decât cel al râului principal. Cursul de apă are un caracter torențial, cu pante semnificative, timpi scurți de concentrare a viiturilor și o capacitate ridicată de transport al aluviunilor. Aceste caracteristici favorizează eroziunea malurilor și producerea unor viituri rapide, cu impact semnificativ asupra localităților traversate.

Proiectul „Amenajare Valea Călata” a fost promovat încă din anul 2006, în urma unor episoade hidrologice severe înregistrate între 2000 și 2005, și a intrat în execuție în 2009. De atunci, zona a fost afectată în mod repetat de inundații. ANAR invocă o serie de rapoarte oficiale care consemnează pagube importante în anii 2010, 2014, 2016, 2017, 2018 și 2020.

În 2010, de exemplu, viiturile au afectat zeci de localități din județul Cluj, au produs distrugeri semnificative de infrastructură și au dus la pierderea a două vieți omenești. În anii următori, episoadele de ploi torențiale au continuat să provoace pagube, inclusiv distrugeri de drumuri, podețe, gospodării și terenuri agricole.

Instituția subliniază că lucrările nu sunt nici în prezent finalizate, fiind afectate inclusiv de lipsa finanțării în anumite perioade. Cu toate acestea, proiectul a fost inclus ulterior în Planul de Management al Riscului la Inundații actualizat, aprobat prin HG nr. 1566/2024, cu un grad ridicat de prioritate.

ANAR respinge astfel afirmațiile potrivit cărora investiția ar fi fost realizată într-o zonă fără risc, considerându-le nefondate în raport cu datele istorice și hidrologice.

În privința existenței unor studii sau documente interne care să justifice investiția, ANAR indică faptul că fundamentarea se bazează pe rapoartele de sinteză întocmite de Comitetul județean pentru situații de urgență Cluj și de structurile tehnice din teritoriu.

Aceste documente consemnează în mod detaliat efectele fenomenelor hidrometeorologice din ultimii ani, inclusiv pagubele produse infrastructurii și gospodăriilor, precum și intervențiile realizate ulterior. Practic, justificarea nu este construită în jurul unui singur studiu, ci pe un cumul de date și analize rezultate din monitorizarea continuă a fenomenelor din teren.

Unde ajung banii pentru protecția împotriva inundațiilor

Un alt punct important din răspunsul instituției vizează modul în care sunt alocate resursele financiare. ANAR arată că deciziile sunt luate pe baza unor criterii tehnico-economice clare, care urmăresc atât impactul investițiilor, cât și eficiența utilizării fondurilor.

Instituția explică faptul că un criteriu major îl reprezintă numărul de locuitori și bunuri protejate, lucrările care deservesc comunități mai mari sau infrastructuri critice având un grad mai ridicat de prioritate. În același timp, este luat în considerare bugetul disponibil, ceea ce impune orientarea fondurilor către proiectele aflate deja în execuție și care pot fi finalizate într-un termen rezonabil.

ANAR mai precizează că sunt favorizate lucrările aflate într-un stadiu avansat, pentru care mai este necesar un efort financiar relativ redus, astfel încât beneficiile să fie obținute rapid. De asemenea, sunt analizate eventualele blocaje tehnice sau administrative care ar putea întârzia implementarea, cum ar fi problemele de autorizare, necesitatea reproiectării sau situația juridică a terenurilor. În viziunea instituției, această abordare nu indică o lipsă de coerență, ci o adaptare necesară pentru a evita blocarea fondurilor în proiecte care nu pot fi finalizate.

ANAR recunoaște că există situații în care hărțile de risc nu reflectă pe deplin realitatea din teren. În astfel de cazuri, instituția afirmă că recurge la reprioritizarea investițiilor, în funcție de evenimentele recente și de impactul acestora.

Pentru a ilustra această abordare, sunt oferite exemple din alte zone ale țării. Unul dintre acestea este cel al inundațiilor din 2025 de pe râul Neagra, în județul Suceava, unde debitele au depășit de zeci de ori valorile obișnuite și au provocat distrugeri majore, deși zona nu era considerată prioritară în planurile existente. Un alt exemplu este cel al pârâului Corund, unde, în urma unui eveniment considerat dezastru ecologic la Salina Praid, lucrările au fost accelerate pentru a preveni riscuri suplimentare.

Cum explică ABA Crișuri investițiile controversate pe Crișul Repede, dezvăluite de investigația Recorder

Radu Niţescu s-a născut în 1992, la București. Este câștigătorul marelui premiu „Cartea de Poezie a Anului 2025” (Gala Tinerilor Scriitori, MNLR) cu volumul „în inima pustiului, la malul Cişmigiului”, apărut anul trecut la Casa de Editură Max Blecher. A mai publicat volumele „Gringo”, la Casa de pariuri literare, în 2012, „Dialectica urşilor”, la Casa de Editură Max Blecher, în 2016 și „Satao”, publicată la Casa de Editură Max Blecher, în anul 2020.

Anca Chimoiu s-a născut și a crescut la Iași. A absolvit Facultatea de Filosofie din București, cu o specializare în Filosofia culturii. A publicat în mai multe antologii colective (Cicada, Retroversiuni, Munca, Poetic Hub, Contorsionări zilnice), debutând cu volumul de proză scurtă „Atunci când”, la Editura Vellant, în 2023). Volumul „femeia zepelin”, publicat anul trecut la Casa de Editură Max Blecher, reprezintă debutul ei în poezie.

Volumele în discuție, precum și altele de poezie contemporană, vor putea fi achiziționate la fața locului de la standul Cărturești. Seara se va încheia cu o dublă sesiune de autografe. Evenimentul este organizat de Revista de cultură Familia, având ca parteneri Revista Subversiv, Cărtureşti Oradea, Moszkva şi Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea.

Cât timp a fost în vigoare această măsură, cei patru nu au avut voie să iasă din țară și nici să desfășoare vreo activitate la Spitalul de Psihiatrie din Ștei. Ulterior, în luna februarie a acestui an, instanța le-a modificat obligațiile și le-a interzis inculpaților să lucreze ca supraveghetori sau infirmieri.

Acuzații: agresiuni filmate de camere de supraveghere

Nistor, Mateaș, Tofan și Crâznic au fost trimiși în judecată în iulie 2025, printr-un rechizitoriu al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea pentru fapte pe care le-ar fi comis în perioada 7 – 14 septembrie 2024. Ancheta a fost pornită de procurorii din Beiuș, după un control făcut la Spitalul de Psihiatrie din Ștei, la sesizarea unui pacient, de Consiliul de Monitorizare a Implementării Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități.

Conform informațiilor făcute publice anul trecut de Parchetul Curții de Apel Oradea, victimele celor patru inculpați erau pacienți internați în cadrul secției CP 1, etajul al doilea. Agresiunile de care sunt acuzați supraveghetorii și infirmierul au fost surprinse de camerele de supraveghere video din incinta spitalului, au stabilit procurorii.

Tudor Marin Mateaș a fost inculpat pentru două infracțiuni de supunere la rele tratamente (6 acte materiale) și patru de purtare abuzivă. Concret, pe 9 septembrie 2024, bărbatul ar fi agresat nu mai puțin de șase pacienți: pe unul l-ar fi lovit cu un cablu peste spate, pe alți doi – cu piciorul, iar pe altul l-ar fi agresat de trei ori în două zile. El ar fi folosit o șipcă de la un geam PVC ca să lovească doi pacienți.

Supraveghetor pe aceeași secție CP1, Dan Mihai Tofan a fost acuzat că ar fi lovit patru pacienți, de 12 ori, în timp ce Roberto Mădălin Nistor a fost anchetat pentru supunere la rele tratamente (5 acte materiale) și două infracțiuni de purtare abuzivă. În cazul infirmierului Alin Virgil Paul Crâznic au fost reținute trei infracțiuni de supunere la rele tratamente (7 acte materiale) și purtare abuzivă. Un pacient pe care l-ar fi agresat a avut nevoie de 10 zile de îngrijiri medicale, au consemnat anchetatorii.

Procesul se află în faza de cameră preliminară la Judecătoria Beiuș, la termenul din 20 aprilie urmând ca instanța să se pronunțe asupra cererilor inculpaților și legalității administrării probelor.

Detalii șocante din ancheta agresiunilor de la Spitalul de Psihiatrie din Ștei: pacienți loviți cu piciorul ori cu pumnii, fără motiv

Infirmierii de la Spitalul de Psihiatrie Ștei, acuzați că au lovit pacienți, puși de Tribunal sub control judiciar

“Există situaţii obiective şi neprevăzute în care datoriile scapă de sub control. În astfel de cazuri, oamenii au nevoie de o şansă să îşi revină, iar statul trebuie să ofere soluţii corecte, nu uşi închise sau blocaje administrative. De aceea, am pus în transparenţă un proiect de lege care îmbunătăţeşte procedura de insolvenţă a persoanelor fizice şi o face mai accesibilă pentru cei care au nevoie de ea”, a scris joi ministrul Economiei, Irineu Darău, într-o postare pe pagina sa de Facebook.

Potrivit acestuia, prin proiect se propune reducerea pragului de acces de la 15 la 10 salarii minime, “astfel încât mai mulţi oameni aflaţi în dificultate reală să poată intra în această procedură”.

“Protejăm locuinţa familiei, dacă este singura şi respectă standardele legale, astfel încât oamenii să nu fie scoşi din propria casă. În acelaşi timp, le oferim acces şi celor care îşi pot plăti datoriile, dar au nevoie de timp şi de un plan clar de rambursare. În felul acesta, procedura devine funcţională, datoriile devin gestionabile, iar oamenii au o şansă corectă să îşi revină, fără să piardă tot ce au. Nu vorbim despre a scăpa de obligaţii, ci despre a le face gestionabile şi a asigura un sistem care îi ajută pe cei de bună-credinţă să meargă mai departe”, a menţionat Irineu Darău.

El a precizat că proiectul se află în etapa de avizare şi consultare publică, după care va ajunge pe masa Guvernului.

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) preciza, pe 30 martie, că persoanele fizice aflate în dificultate financiară pot apela la procedura de insolvenţă reglementată de Legea nr. 151/2015, care oferă posibilitatea restructurării sau ştergerii datoriilor şi suspendării executărilor silite.

Pentru deschiderea procedurii de insolvenţă, debitorii persoane fizice trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: notificarea prealabilă a creditorilor cu cel puţin 30 de zile înainte de depunerea cererii; prezentarea dovezilor privind veniturile sau lipsa acestora, precum şi a situaţiei profesionale; anexarea documentelor care atestă veniturile realizate în ultimii 3 ani şi estimările pentru următorii 3 ani.

Totodată, persoanele fizice trebuie să depună documentele fiscale, cazierul judiciar şi fiscal, precum şi raportul de la Biroul de Credit. De asemenea, are nevoie de prezentarea unei propuneri de plan de rambursare (acolo unde este cazul), iar în anumite situaţii, anexarea extrasului din Registrul naţional notarial al regimurilor matrimoniale.

Conform sursei citate, Legea 151/2015 reglementează trei tipuri de proceduri de insolvenţă.

Una dintre acestea este “Procedura pe bază de plan de rambursare a datoriilor”, care se adresează debitorilor ale căror datorii sunt egale sau depăşesc 15 salarii minime brute pe economie (60.750 lei). “Aceasta presupune achitarea a cel puţin jumătate din datorii, pe o perioadă de maximum 60 de luni, în baza unui plan aprobat de creditori. Printre beneficii se numără suspendarea executărilor silite şi a dobânzilor, precum şi posibilitatea ştergerii parţiale a datoriilor la finalul procedurii”, se menţionează în comunicat.

Pe listă se mai află “Procedura simplificată de insolvenţă”, care este destinată pensionarilor sau persoanelor cu capacitate de muncă redusă, ale căror datorii nu depăşesc 10 salarii minime brute (40.500 lei) şi care nu deţin bunuri sau venituri urmăribile. “După o perioadă de supraveghere de 3 ani, debitorii pot beneficia de ştergerea integrală a datoriilor”, se mai arată în document.

Conform sursei citate, mai există “Procedura judiciară prin lichidare de active”, care se aplică debitorilor cu datorii de peste 60.750 lei, care nu pot acoperi cel puţin jumătate din acestea în 5 ani.

Sursa: AGERPRES