Materialul arată că, în mai multe județe, lucrările nu par să fie prioritizate după gradul de risc sau numărul persoanelor expuse, ci în funcție de interese politice și conexiuni cu firme abonate la contracte cu statul. Cazuri au fost documentate în Galați, Buzău și alte județe, unde investițiile au fost realizate fie în zone fără risc real, fie în colegiile unor politicieni influenți, în timp ce zonele vulnerabile au fost ocolite.

Un exemplu relevant se găsește între județele Cluj și Bihor, pe Valea Călata, afluent al Crișului Repede, curs de apă aflat sub administrarea ABA Crișuri.

„Dacă ne uităm la granița dintre județele Cluj și Bihor, vedem două râuri cu probleme: râul Iad și Crișul Repede, însă cei de la Apele Române au făcut investiții exact între ele”, arată jurnalistul Alex Nedea.

Practic, investiția a fost realizată pe un râu care nu figurează pe hărțile generale ca având un risc semnificativ de inundații. Potrivit jurnaliștilor, acest lucru nu este izolat: zeci de alte investiții au fost identificate pe cursuri de apă care nu apar pe hărțile de risc, în timp ce unele râuri semnalate ca periculoase au fost ocolite.

ABA Crișuri era la curent cu investiția și a participat la planificare

Semnalul ridicat de jurnaliști a determinat Bihon.ro să solicite clarificări de la Administrația Bazinală de Apă Crișuri (ABA Crișuri), pentru a afla dacă instituția era la curent cu investiția realizată, dacă a fost implicată în alegerea amplasamentului sau dacă decizia a aparținut exclusiv ANAR, ce criterii au stat la baza deciziei de a investi într-o zonă care nu prezintă risc semnificativ, ce măsuri intenționează ABA Crișuri să ia pentru a preveni situații similare și, mai ales, care este poziția instituției față de concluziile investigației Recorder.

Instituția a transmis că: „Administraţia Bazinală de Apă Crişuri îşi fundamentează activitatea exclusiv pe criterii tehnice, hidrologice și strategice, în concordanţă cu legislația națională și directivele europene în domeniul managementului riscului la inundații. Selectarea și prioritizarea investițiilor se realizează pe baza analizelor de risc, a istoricului evenimentelor și a rolului fiecărei intervenții în cadrul sistemului hidrografic, și nu pe interpretări punctuale ale reprezentărilor grafice sau ale hărţilor generale.

Interpretarea prezentată în materialul jurnalistic pornește de la o analiză incompletă a hărţilor de risc, fără corelarea acestora cu ansamblul datelor tehnice și cu logica integrată de funcţionare a sistemului hidrografic”.

Potrivit ABA Crișuri, hărțile de hazard și risc la inundații sunt instrumente informative la nivel de bazin și nu reflectă integral analizele hidrologice complexe necesare pentru fundamentarea proiectelor. În cazul Valea Călata, intervențiile nu sunt amplasate arbitrar, ci fac parte dintr-o strategie integrată de management al riscului la inundații. Proiectul include realizarea acumulării Călata și lucrări de regularizare pe afluenții săi, contribuind direct la reducerea riscului în aval, inclusiv în zonele cu risc semnificativ identificate pe cursul Crișului Repede.

De asemenea, în răspunsul transmis se mai arată că investiția a fost inclusă încă din etapa de planificare strategică, fiind parte din primul Plan de Management al Riscului la Inundații (PMRI), aprobat prin HG nr. 972/2016, derivată din Planul de prevenire, protecție și diminuare a efectelor inundațiilor în bazinul Crișuri, demarat în 2010 și finalizat în 2015.

Instituția precizează că identificarea și fundamentarea investițiilor se realizează pe baza datelor de teren, a analizelor hidrologice și a istoricului evenimentelor, nu în baza unor presiuni politice.

Inundațiile de pe Valea Călata

Despre istoricul hidrologic al Văii Călata, ABA Crișuri a precizat că zona a fost afectată de mai multe evenimente semnificative: „18-24 iunie 2010: localitățile Morlaca, Călățele și Sâncraiu au înregistrat pagube majore (case și anexe gospodărești avariate, infrastructură rutieră afectată, animale moarte, fântâni compromise), valoarea totală depășind 6,5 milioane lei. Iulie-august 2014: afectarea localităților Văleni, Finciu și Călăţele (drumuri comunale și podeţe). 15-20 iunie 2018: zeci de locuințe și anexe gospodărești afectate, poduri și podețe distruse, peste 35 km de străzi afectate, fântâni și rețele de alimentare cu apă compromise, pierderi în sectorul agricol și zootehnic. Aceste date confirmă că intervenţia nu este aleatorie, ci justificată de istoricul pagubelor și evaluarea riscului”.

Instituția a explicat că astfel de lucrări pot fi propuse și pe cursuri de apă care nu sunt desemnate individual ca APSFR, atunci când acestea contribuie la reducerea riscului în aval, în special în bazinul Crișului Repede. Totodată, „transparența procesului decizional este asigurată prin Planurile de Management al Riscului la Inundații, care integrează propuneri de la nivel local, regional și național, iar implementarea lucrărilor este monitorizată din perspectiva eficienței și a impactului asupra reducerii riscului. Documentele PMRI sunt disponibile public pe pagina www.inundatii.ro“.

Lucrările de pe Valea Călata fac parte din aceeași strategie unitară cu reabilitarea barajului Leșu, finanțată prin PNRR, considerată cea mai importantă investiție a ABA Crișuri din ultimii 15 ani, menită să protejeze zonele din aval de viituri.

Bihon.ro a cerut, de asemenea, punct de vedere și de la Administrația Națională Apele Române (ANAR), însă până la publicarea acestui articol nu a primit răspuns.