Potrivit directorului tehnic al OTL, Nicoruț Marius, tramvaiul a deraiat cu roțile de la portalul 1 (prima osie), „din cauza unei probleme la linia cale (o supralărgire)”.

Vehiculul a fost repus pe șine, iar defecțiunea la calea de rulare a fost remediată provizoriu, urmând ca în zonă să fie efectuate lucrări.

Lucrări aproape finalizate pe strada Transilvaniei

Așa cum Bihon.ro a mai relatat, OTL efectuează lucrări la calea de rulare pe tronsonul Piața Rogerius – Pod CFR. În cursul zilelor de sâmbătă și duminică, 4 – 5 iulie, pe respectivul tronson, pasagerii au putut circula cu autobuzul T9, care făceau legătura între Biserica Emanuel și Podul CFR.

foto: Lucrări la calea de rulare pe strada Transilvaniei, 05.07.2026

Directorul tehnic a mai explicat pentru Bihon.ro că în cursul acestei nopți (duminică, 5 iulie – n.red) lucrările vor fi finalizate, urmând ca zilele următoare să fie asfaltată zona.

Noul regim de taxare va separa actuala rovinietă în două categorii distincte. Pentru autoturisme și celelalte vehicule ușoare va rămâne taxa de tip rovinietă, în timp ce vehiculele de transport greu vor achita noua taxă TollRo, calculată după reguli diferite.

Potrivit prevederilor legale, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere va începe aplicarea efectivă a celor două sisteme de taxare la 1 octombrie. În același timp, șoferii vor putea cumpăra și primi noile roviniete cu cel mult 30 de zile înainte de această dată.

Amânarea oferă autorităților răgazul necesar pentru finalizarea cadrului legislativ și tehnic aferent noilor taxe. În această perioadă urmează să fie adoptate toate actele normative necesare pentru funcționarea sistemului.

În ceea ce privește nivelul taxelor, Ministerul Transporturilor a publicat încă din toamna anului trecut proiectul care stabilește tarifele aplicabile sistemului TollRo destinat transportului greu. De asemenea, în luna mai a acestui an, instituția a lansat în consultare publică proiectul privind noile tarife ale rovinietei pentru vehiculele ușoare.

O comună care a crescut odată cu investițiile

În ultimii ani, Sânmartin s-a dezvoltat într-un ritm prin care a depășit multe localități din județ, unele chiar din mediul urban. Administrația locală a fost nevoită să extindă infrastructura pentru a răspunde atât nevoilor locuitorilor, cât și numărului tot mai mare de turiști care aleg anual Băile Felix și Băile 1 Mai.

Modernizarea infrastructurii a reprezentat una dintre prioritățile administrației. Au fost asfaltați peste 80 de kilometri de străzi, au fost amenajate piste pentru biciclete și au fost create peste 2.000 de locuri noi de parcare. În același timp, rețelele de apă și canalizare au fost extinse cu aproximativ 45 de kilometri, iar rețeaua de distribuție a gazelor naturale a ajuns la 128 de kilometri. Iluminatul public și rețelele electrice au fost modernizate în toate localitățile comunei, iar blocurile din Sânmartin au trecut prin programe de reabilitare termică, cu scopul reducerii consumului energetic și al creșterii confortului locatarilor.

Turismul, principalul pariu pentru dezvoltarea comunei

Turismul rămâne principalul motor economic al comunei. În ultimul deceniu, administrația locală a investit constant în modernizarea stațiunilor Băile Felix și Băile 1 Mai, atât prin reabilitarea spațiilor publice, cât și prin organizarea a peste 25 de evenimente de promovare, care au contribuit la creșterea vizibilității celor două destinații.

Obiectivul declarat al administrației este ca zona să depășească în următorii ani pragul de un milion de turiști anual, mizând atât pe investițiile publice, cât și pe cele private, care continuă să apară în domeniul hotelier și al serviciilor turistice.

Cel mai ambițios proiect pregătit în acest domeniu este viitorul aquapark. Complexul va fi construit pe o suprafață de aproximativ 50.000 de metri pătrați și va funcționa pe tot parcursul anului. Investiția, estimată la aproximativ 40 de milioane de euro, va include bazine interioare și exterioare, zone wellness și SPA, jacuzzi, restaurante, bar în apă, ansambluri de tobogane pentru toate categoriile de vârstă, terenuri sportive și spații ample de relaxare. Pentru acest proiect, Primăria Sânmartin a obținut deja o finanțare europeană de aproximativ 10 milioane de euro, urmând ca restul investiției să fie asigurat din alte surse. Capacitatea estimată este de aproximativ 5.000 de persoane, iar administrația locală consideră că viitorul aquapark va completa oferta balneară și va transforma stațiunea într-o destinație atractivă pe tot parcursul anului.

foto: De la infrastructură la aquapark în Sânmartin, 05.07.2026

Educația, adaptată unei comune aflate în plină dezvoltare

Creșterea populației a însemnat și presiuni tot mai mari asupra sistemului de învățământ. În această perioadă au fost construite o grădiniță și o școală noi, iar toate unitățile de învățământ din comună au fost modernizate și dotate cu mobilier și echipamente digitale. Cea mai importantă investiție aflată în derulare este noul liceu din Sânmartin.

Clădirea va avea peste 2.200 de metri pătrați construiți, patru niveluri și va cuprinde 17 săli de clasă, laboratoare de informatică, fizică, chimie și biologie, cabinet medical, cabinet psihologic, bibliotecă, sală multifuncțională, sală de sport și spații administrative. Valoarea investiției este estimată la aproximativ 6 milioane de euro. Deși proiectul a fost respins inițial de la finanțare prin PNRR, administrația locală a câștigat definitiv procesul împotriva Ministerului Educației, iar lucrările au fost începute între timp din bugetul local. Primarul Cristian Laza susține că va continua demersurile legale pentru a obține finanțarea pe care comuna trebuia de la bun început să o primească pentru construcția noii unități de învățământ.

Investiții în cultură, energie verde și sport

În ultimii ani au fost modernizate toate căminele culturale din comună, Biblioteca din Băile Felix a fost transformată într-un spațiu cultural modern, iar Casa de Cultură, care a primit numele ambasadorului George Bologan, a fost complet reabilitată. Tot în această perioadă au fost construite capele în toate satele comunei, a fost amenajată o platformă modernă pentru colectarea deșeurilor și au fost realizate investiții în producerea energiei verzi, prin înființarea unui parc fotovoltaic și instalarea unor stații de încărcare pentru autovehicule electrice. În domeniul sportului, comuna dispune de o bază sportivă modernă și de stadionul comunal, investiții care completează infrastructura destinată activităților recreative și competițiilor sportive.

Dezvoltarea comunității

Pe lângă investiții, administrația locală a continuat programele de dezvoltare a comunității. Au fost atribuite terenuri pentru construirea de locuințe, au fost dezvoltate cartiere destinate tinerilor și au fost reabilitate parcurile și locurile de joacă din toate satele aparținătoare comunei. Toate aceste investiții au urmărit adaptarea infrastructurii la ritmul de dezvoltare al comunei și la numărul tot mai mare de locuitori.

Un nou deceniu de investiții

După un deceniu, în care investițiile publice au depășit 125 de milioane de euro, administrația comunei Sânmartin își concentrează atenția asupra proiectelor care pot schimba profilul localității în următorii ani. Aquapark-ul, noul liceu, continuarea extinderii utilităților și modernizarea infrastructurii rămân principalele obiective ale mandatului actual. În ultimii ani au fost inaugurate noi hoteluri și capacități de cazare, fapt care confirmă încrederea investitorilor în potențialul stațiunilor Băile Felix și Băile 1 Mai. În opinia primarului Cristian Laza, dezvoltarea infrastructurii publice și investițiile private trebuie să evolueze împreună pentru ca Sânmartin să își consolideze poziția de principală destinație balneară din vestul României și una dintre cele mai dezvoltate comune din județul Bihor.

„Au fost 10 ani de provocări, dar și satisfacția multor realizări alături de colegii mei. Primăria Sânmartin a reușit să treacă la un alt nivel, implementând un număr foarte mare de proiecte, pe diferite surse de finanțare. Ne dorim să le asigurăm cetățenilor noștri toate condițiile necesare pentru un confort decent. Le sunt recunoscător colegilor mei, care m-au învățat ce înseamnă munca în echipă, contribuind prin implicare și perseverență la toate aceste rezultate”, ne-a mai declarat primarul Cristian Laza.

foto: Facebook/CSM Oradea

În vârstă de 26 de ani, el vine de la Elitzur Kiryat Ata (Israel), echipă la care a evoluat în sezonul precedent.

Hume joacă pe pozițiile 2-3-4, fiind un jucător versatil. Născut în Sterling (Colorado), el se află la primul angajament în România. Cariera sa profesionistă a început în sezonul 2022-2023, la Boras Basket (Suedia). S-a transferat apoi la BG Göttingen (Germania), cu care a evoluat în calificările Basketball Champions League și în FIBA Europe Cup. A disputat pentru Göttingen 48 de meciuri (13 în cupele europene), cu medii de 10,8 puncte, 4,7 recuperări, 0,8 pase decisive și 0,8 intercepții, în 25 minute pe apariție. În sezonul 2024-2025, Hume a jucat tot în Germania, la Telekom Bonn, cu care a disputat 41 de partide (10 în Basketball Champions League), cu medii statistice de 7,3 puncte, 3,1 recuperări, 0,8 pase decisive și 0,7 intercepții pe meci. În sezonul precedent a fost jucătorul echipei Elitzur Kiryat Ata (Israel), unde a înregistrat 21 de apariții, cu medii statistice de 10,1 puncte înscrise, 4,7 recuperări, 1,3 pase decisive, 1,3 intercepții și 1,3 capace, în aproape 28 minute pe partidă.

„Bodie este un jucător foarte ambițios și competitiv, care a jucat în mai multe echipe din ligi bune și a participat în competiții duble de mai multe ori. Este foarte atletic, ne va ajuta mult în defensivă, fiind în același timp redutabil la aruncări. Îi place să joace într-un sistem cu ritm rapid. Din discuțiile directe am concluzionat că Bodie este foarte încântat să se alăture echipei, vrea să vină la Oradea și acesta este un lucru foarte important pentru noi”, a declarat antrenorul Mikko Riipinen, conform site-ului oficial al CSM Oradea.

Bodie Daniel Hume este cel de-al treilea jucător străin legitimat în această vară de echipa orădeană, după Daniel Akin (Marea Britanie) și Malik Osborne (SUA).
În ceea ce privește jucătorii autohtoni, CSM CSU Raiffeisen îi are sub contract pe Kris Richard (cu dublă cetățenie – americană și română), Török Rolland, Luca Năstruț, Tudor Fometescu, George Blaj Voinescu și Marian Schmidt.

„La sosirea echipajului medical, copilul prezenta multiple traumatisme și se afla în stare gravă. Acesta a fost evaluat și stabilizat la locul intervenției. Ulterior, copilul a fost transportat de urgență la spital în stare de inconștiență”, a transmis purtătorul de cuvânt al ISU Bihor, plutonier Alina Butaci.

Potrivit șefului UPU-SMURD Oradea, dr. Hadrian Borcea, micuțul a suferit un traumatism cranian grav, fiind internat la secția de neurochirurgie.

Sabin Pașca a explicat că, deși le-a explicat autorităților că nu se simte bine și nu poate suporta fumul de țigară, mamei sale i-au fost luate medicamentele pe motiv că nu are rețetă și a fost pusă într-o cameră cu alte trei femei care fumau. Și Delia Păcală, colaboratoarea familiei în cadrul Asociației Dumbrava, a fost pusă într-o cameră cu trei femei.

„Imaginați-vă cum trebuiau să se simtă două femei, dintre care una mamă a trei copii, știind că și copiii ei se află într-o situație asemănătoare, într-un arest în care nu li se respecta dreptul de a primi mâncare sau medicație, unde nu exista aer condiționat în fiecare cameră, iar temperaturile erau atât de ridicate încât odihna devenea aproape imposibilă”, a scris Sabin Pașca.

„Voi sunteți ăia de la televizor”

Bărbatul a explicat că polițiștii nu le-au permis să-și cumpere mâncare, iar când au ajuns la Secția 19 din Capitală, el, tatăl său și ceilalți doi frați ai săi au fost puși – câte doi – în două camere cu câte alte 6 persoane. Sabin Pașca și cu un frate al său au fost „repartizați” de către colegii de cameră într-un pat fără cearșaf, fără pernă și fără plapumă sau pătură.

„În următoarele minute au venit persoane din alte camere să vadă cine suntem și să ne «cunoască» mai bine. Nu am putut rămâne necunoscuți prea mult timp, pentru că la televizor am apărut chiar noi, cei din cazul de la Dumbrava. Din felul în care s-a vorbit despre noi pe canalele de știri, acești oameni au înțeles exact ceea ce s-a dorit să se înțeleagă. La un moment dat au spus: «Voi sunteți ăia de la televizor, iar omul ăla e cel care a omorât 400 de persoane și le-a îngropat în câmp.» După aceea au urmat și câteva amenințări”, a relatat Sabin Pașca.

Tânărul a explicat că au fost întrebați de ceilalți bărbați din camera de arest dacă se consideră vinovați: „Când spuneam că nu, începeau să râdă de noi”.

La un moment dat, în urma unei discuții cu un polițist, alături de Sabin a fost adus tatăl său, Viorel Pașca, în locul acestuia fiind mutat celălalt fiu al său. Tânărul a dezvăluit că nu au primit mâncare și au adormit cu greu, pentru că ceilalți bărbați din cameră au început să joace table, făceau gălăgie și fumau.

„Întrebările mele sunt simple: unde este minimul necesar atunci când îți este foame și nu primești de mâncare? Nu doar în arest, ci în toate cele trei zile petrecute acolo, doar avocatul nostru ne-a ajutat să mâncăm și noi ceva.

Unde este minimul necesar atunci când ceri apă în arest, iar unul dintre domnii polițiști îți oferă un flacon de doi litri din care băuse deja el? Apreciez gestul și îi mulțumesc, dar atunci când ceri apă, nu cred că la asta se referă cineva.

Unde este minimul necesar atunci când te simți în pericol constant și nu poți dormi? Când ești apăsat psihic timp de două zile, plus ziua care a urmat, fără pauză și fără un somn odihnitor? Unde este minimul necesar atunci când ceri ajutor și ți se urlă în față, fiind făcut să te simți ca un nimic?

Oare acestea sunt condițiile peste tot în arest?”, a scris Sabin Pașca în mesajul său.

Întrebările avocatului lui Viorel Pașca

În cursul serii de sâmbătă, și avocatul Răzvan Doseanu, cel care asigură apărarea familiei Pașca, a publicat un mesaj online prin care a adresat întrebări publice autorităților și presei:

„Având in vedere relocarea a 409 persoane de către autorități, care a fost baza legala pentru extragerea persoanelor care aveau discernământ și nu aveau niciun fel de probleme psihice? Oamenii au cerut să plece sau au fost duși cu forța fără să li se ceară acordul?”

Conform presei centrale, Ministerul Muncii a anunțat că persoanele de la Dumbrava au fost preluate de 20 de direcții de asistență socială din țară. O situație aparte a fost înregistrată la Râmnicu Vâlcea, unde au ajuns 58 de oameni cu nevoi speciale, în timp ce autoritățile locale se așteptau la 29, așa cum a fost stabilit inițial. După câteva ore au fost repartizați către centre din Alba, Brașov, Giurgiu, Timiș și Vrancea.

Între timp, o petiție online prin care este cerută cercetarea în libertate a lui Viorel Pașca și a celorlalți inculpați în dosarul instrumentat de DIICOT-Structura Centrală a strâns să fie cercetați în libertate a adunat, la o zi de la inițierea sa, peste 17.000 de semnături.

„Consider că Viorel Pașca și ceilalți inculpați din dosarul DIICOT nr. 3639/19/P/2025 nu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică în cazul cercetării în stare de libertate”, a scris inițiatorul petiției, Răzvan Doseanu.

Conform avocatului, procurorul de caz a făcut constituiri de parte civilă din oficiu pentru 128 de victime, cu câte 50.000 de euro daune morale pentru fiecare. Din acest motiv s-au pus sechestre pentru un total de 6,4 milioane de euro. Măsura asigurătorie se referă și la suma de 13.319.977,47 lei – banii care ar fi fost încasați începând din 2020 pentru găzduirea și hrana persoanelor aduse de autoritățile la azilele asociației lui Pașca.

În sala Accademiei di Romania au fost reconstituite două interioare ţărăneşti: unul de lucru (cu război de ţesut, laviță, sobă) şi altul de sărbătoare (cu masă, ladă de zestre, scaune, rudă de culme, icoană, farfurii etc.), ambele utilate cu textilele specifice (ştergare, feţe de masă), dar şi cu manechine îmbrăcate în costume populare din zona Țării Crișurilor.

Piesele au fost puse la dispoziţie de membrii Asociației „Prietenii Muzeului Țării Crișurilor”, iar costumele populare au provenit din colecția personală a interpretei Antonela Ferche Buțiu, fiind reprezentative pentru cele mai importante zone etnografice din nord-vestul României (Crişul Alb, Crişul Negru, Crişul Repede şi Crasna-Barcău).

Cu ocazia vernisajului, a avut loc şi un moment artistic susținut de reprezentanții Centrului de Cultură al Județului Bihor, în interpretarea solistei de muzică populară Antonela Ferche Buțiu, acompaniată la vioară cu goarnă de maestrul Liviu Buțiu și la „dobă” de Daniel Sandró.

Evenimentul a fost organizat de Accademia di Romania in Roma, în colaborare cu Muzeul Ţării Crişurilor Oradea – Complex Muzeal, Centrul de Cultură al Județului Bihor și Asociația „Prietenii Muzeului Țării Crișurilor”.

Costumele populare ale artistei Antonela Ferche-Buțiu

„Unul mai frumos ca altul”

Antonela Ferche-Buţiu, profesoara clasei de canto popular la Şcoala de Arte „Francisc Hubic”, a expus la Roma şapte costume complete (poale, cămaşă, zadie şi cojoc), din cele 24 pe care le are în colecţia sa. „Unul mai frumos ca altul”, spune artista.

A început să le colecţioneze de pe vremea când a conştientizat cât de valoroase sunt. Începuse deja să cânte şi s-a confruntat cu aceeaşi problemă pe care o au și acum tinerii interpreţi de muzică populară: de unde îţi achiziţionezi la început de drum costum popular autentic?

Primele piese le-a achiziţionat din zona Crişul Repede şi Beiuş. „Eu vin de pe Valea Barcăului, dar primele mele piese nu pot să spun că au fost de acolo, pentru că nu am găsit. Mai ales în satul Voivozi, comuna Popeşti, de unde sunt eu, o zonă minieră, nu s-au mai păstrat costumele populare, pentru că oamenii s-au emancipat. Am doar două costume veritabile de pe Valea Barcăului, zonă de interferenţă cu Sălajul. Dar aşa am început. Din drag, dar şi din pasiune. Oriunde m-aş duce, oricât de plin mi-e dulapul, tot aş mai achiziţiona, şi mai ales piese valoroase”, spune artista.

Din păcate, se găsesc din ce în ce mai rar, pentru că multe au fost înstrăinate. Cei care le comercializează le cunosc valoarea, merg pe la sate şi le achiziţionează la preţuri mici comparativ cu valoarea lor, după care le vând mai departe, la sume mult mai mari. „De asta nu mai ajung la noi, cei care le purtăm de drag, pe scenă, să le arătăm lumii întregi”.

Pe piaţă au apărut şi multe piese artizanale, care nu au legătură cu adevăratele piese de port popular. Şi atunci, cum identifici un costum popular autentic?
„Cine doreşte un costum popular autentic n-are rost să caute în magazine. Sunt meşteri populari care le au, le reconstituie şi încearcă să ţină cont de motivele populare autentice. Au surse de unde îşi procură materiale care se apropie de cele autentice. Sau se găsesc la târguri. De la Negreni am achiziţionat piese foarte valoroase, dar în ultimii trei ani nu am mai găsit. Sunt motive specifice fiecărei zone, cu particularităţi mai ales la costumele din Beiuş şi Crişul Repede, nu neapărat în modelul de cusătură, cât în croiul cămăşii. Sunt modele asemănătoare între cele de la noi, de pe Crişul Alb şi Arad, sau între cele de Barcău şi cele din Sălaj”, spune Antonela Ferche-Buţiu.

Motivele decorative din Bihor impresionează prin simetrie perfectă, geometrie sacră și o cromatică unică, dominată de negru, roșu sau albastru, în funcție de subzonă și de vârsta celei care purta costumul.

Colecţionara spune că orice model ai achiziţiona, trebuie să îl modifici ca să îl poţi purta, pentru că în varianta originală croiul te obligă să stai adunat de spate: la gât trebuie desfăcut, la mâneci pus un ic. „Eu le explic fetelor mele de la canto că acest costum nu e uşor de purtat. Te oboseşte prin postura lui. De multe ori se aranjează pe corp cu un cojoc peste cămaşă”.

Şi cojoacele se găsesc foarte greu, spune Antonela Ferche-Buţiu, dar există meşteri care le reproduc, precum Gladiola Dogaru din Beiuş sau Răzvan Mihai Fericean din comuna Lunca.

Cojoc lăsat cu limbă de moarte

Cea mai veche piesă de port popular autentic pe care o are în colecţie este din zona Beiuşului, având o vechime de peste 100 de ani.

„Au fost costume pe care mi le-am dorit, dar nu le-am mai putut achiziţiona şi am plâns trei-patru zile după ele, cu părere de rău. Am însă un cojoc cu care am debutat în Barcău în ’97 şi era al unei femei în vârstă de 74 de ani. Dumneaei era din Popeşti, mergea la biserică duminică de duminică. Eu, când aveam concursurile mari de interpretare, îl tot ceream de la dânsa, pentru că eu nu aveam. Părinţii mei până la urmă au întrebat-o: tanti Anuţă, nu vreţi să-l vindeţi? Dăm pe el oricât! Dar n-a vrut să mi-l dea sub nicio formă. Însă când a murit, i-a lăsat fiicei ei, cu limbă de moarte – deşi iniţial a vrut să se îngroape cu el – să îl dea Antonelei. Mi l-a dat şi îl am şi acum în colecţia mea. Nu îmi mai este bun, dar abia aştept să îl poarte Ilinca, fetiţa mea”.

Antonela Ferche-Buţiu a achiziţionat majoritatea costumelor de la târguri. Media de preţ pentru un costum autentic (poale cu bluză) luat de prin sate poate fi de 1.000-2.000 de lei, „depinde cum ţi-e norocul”, dar şi ce fel de piesă este, pentru că şi cei care le vând le cunosc deja valoarea. Sunt costume care se vând şi cu 4.000-8.000 de lei, spune artista.

Profesoara de canto se gândeşte acum la un proiect prin care, alături de grupuri de cursanţi ai Şcolii de Arte Francisc Hubic, să meargă prin sate în căutare de folclor, costume populare, snoave, ghicitori. Portul popular autentic reprezintă o expresie vie a identității, frumusețea lui constând nu doar în aspectul estetic, ci și în valoarea

Droguri vândute în propriul apartament

Mai întâi, pe 17 februarie 2026, în jurul orei 12:00, colaboratorul anchetatorilor a luat legătura cu femeia, care i-a transmis că are „cristal” de vânzare și poate merge la ea acasă, unde marfa îi va fi livrată de fiica sa. Clientul s-a conformat, iar când a ajuns, alături de polițistul sub acoperire, la apartamentul indicat, fiica Evei M. și-a apelat video mama care i-a explicat unde sunt drogurile. I-a cerut tinerei să vândă cu 300 de lei două ambalaje din folie de aluminiu în care se afla o substanță cristalizată de culoare albă.

O săptămână mai târziu, cei doi „clienți” s-au prezentat din nou la apartamentul femeii cu care s-ar fi întâlnit față în față. Aceasta le-ar fi spus că mai are doar un gram de „zăpadă”, pe care l-a vândut celor doi cu 150 de lei, și că urma să se aprovizioneze mai târziu.

Polițiștii au analizat produsele cumpărate de la Eva M. și au constatat că este vorba despre 2-MMC, o substanță psihoactivă înregistrată în tabelele Europol și aflată sub control național. Cunoscut sub denumirile de „zăpadă”, „sare” sau „cristal”, acest drog sintetic produce stări de agitație, euforie și insomnie. Consumul poate produce atacuri de panică, probleme cardiovasculare grave și psihoze, au observat specialiștii.

Puși la muncă fără plată

La două zile după ultima achiziție supravegheată, anchetatorii au percheziționat locuința femeii, unde aceasta a predat polițiștilor un plic cu drog cristal, pe care îl ținea într-un dulap. Un alt plic se afla sub pat și a fost înmânat ofițerilor de către ginerele proprietarei apartamentului, Iosif F.

Bărbatul a recunoscut că, înainte cu două zile, a cumpărat aproximativ 20 de grame de substanță cristalizată din Oradea, de la o persoană pe care nu o cunoștea, și le-a împărțit cu soacra sa. A mărturisit că voia să folosească drogurile atât pentru consum propriu, cât și pentru a le vinde.

Atât Iosif F., cât și Eva Monica M. au fost reținuți timp de 24 de ore și au recunoscut acuzațiile. Neavând antecedente penale, primul a primit o pedeapsă de doi ani și șase luni închisoare, cu suspendarea executării pe un termen de supraveghere de trei ani. În schimb, Tribunalul Bihor a constatat că inculpata a mai fost condamnată în trecut pentru trafic de droguri, astfel că a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare, tot cu suspendare.

Instanța a dispus confiscarea banilor încasați de femeie din vânzarea drogurilor către colaboratorul autorizat și a obligat-o pe aceasta și pe ginerele său să lucreze câte 80 de zile în folosul comunității. Atât procurorii, cât și cei doi inculpați au la dispoziție 10 zile ca să atace sentința la Curtea de Apel Oradea.