Reorganizarea Finanţelor loveşte tot în judeţul Bihor. Gyorgy Attila, secretarul de stat în Ministerul Finanţelor a dezvăluit în exclusivitate pentru Jurnal Bihorean că reorganizarea administraţiei financiare va lua de la nivel local şi va da la regiune. Este vorba despre transferul contribuabililor mijlocii, gestionaţi acum de administraţia financiară judeţeană. Aşadar, Oradea pierde teren în faţa Clujului, care devine pentru Oradea tot mai mult o a doua capitală, după Bucureşti. Potrivit lui Gyorgy, şi Capitala va ceda către administraţiile regionale contribuabili mari.
Dacă planurile dezvăluite de secretarul de stat Gyorgy vor fi puse în aplicare, se vor realiza administraţii regionale – mamut, ce vor avea nevoie de angajaţi noi. Aceasta în timp ce angajaţii administraţiilor judeţene vor avea de suferit, fiind aşteptate noi concedieri. Ar fi a doua fază a restructurării Finanţelor, după ce în 2013, circa 30 de angajaţi din sistemul Finanţelor bihorene şi-au pierdut locurile de muncă.
Attila Gyorgy, secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice, dezvăluie, în exclusiviltate pentru JB şi Bihor Online, că faza a doua a restructurării administraţiei financiare presupune ca judeţele să cedeze către regiuni contribuabilii mijlocii. Gyorgy susţine că regiunile vor primi şi din Capitală gestionarea unor contribuabili mari. Informaţia ne-a fost transmisă pe fugă, secretarul de stat fiind grăbit spre o întâlnire cu primarii din Bihor, ţinută la Trade Center, pentru a le spune acestora cum vine treaba cu construcţia bugetelor pe „scheletul” plafoanelor şi cum va completa Guvernul bugetele primăriilor mai sărace.
Dacă planurile Guvernului vor fi puse în practică, se vor constitui administraţii regionale cu puteri sportite, descentralizarea oprindu-se la nivel regional. Pentru Oradea şi Bihor, această situaţie ar fi similară cu un centralism mascat, de vreme ce judeţul nu primeşte nimic în cadrul regionalizării. Dimpotrivă, trebuie să cedeze în faţa centrului regional Nord-Vest, stabilit la Cluj-Napoca. Acest municipiu ar deveni, astfel, ca o a doua Capitală pentru Bihor, după Bucureşti!
Vremuri bune pentru Cluj
O asemenea regionalizare riscă repercusiuni grave asupra distribuţiei bogăţiei în regiunea Nord-Vest, disparităţile sociale putându-se accentua. De altfel, statisticile arată că din 2002 încoace, judeţul Cluj a cunoscut o dezvoltare exponenţială, favorizată şi de investiţiile încurajate spre judeţul vecin de către premierul clujean Emil Boc, avansul judeţului Cluj mărindu-se constant faţă de celelalte judeţe din regiunea de dezvoltare Nord-Vest. Bunăoară, dacă în 2002, produsul intern brut (PIB) al Bihorului era apropiat de cel al Clujului – circa 5 miliarde de lei – la nivelul anului 2010 judeţul Cluj avea un PIB de circa 21 miliarde de lei, în timp ce Bihorul avea un PIB de aproximativ 13 miliarde de lei. Celelalte judeţe din NV sunt mult sub primele două judeţe, semn că regiunea de dezvoltare, în formula Cluj – Bihor – Maramureş – Satu Mare – Bistriţa – Sălaj nu a diminuat contrastul economico-social între cele şase judeţe. Dimpotrivă, l-a accentuat, disparităţile în privinţa nivelului de trai între judeţe fiind azi mai mari decât oricând, la cote neimaginate în timpul comunismului.
Directorul general al administraţiei financiare judeţene, Ioan Mihaiu, speră, totuşi, că judeţul Bihor nu va pierde prea mult din această restructurare. Este conştient, însă, că aceasta va aduce concedieri în rândul angajaţilor din subordinea sa. „545 de angajaţi are acum administraţia financiară judeţeană. Dacă se continuă restructurarea, sigur va mai fi o reducere de personal. Probabil că vom mai pierde o sută de oameni”, prefigurează Mihaiu, neîncercând să cosmetizeze situaţia. Prognoza sa ţine cont de istoricul restructurării Finanţelor, în 2013 Bihorul pierzând circa 30 de persoane la nivelul administraţiei financiare judeţene. Tot în dauna Clujului. În compensaţie, Oradea a primit centrul regional al Direcţiei Antifraudă. Ulterior, însă, anul trecut a trebuit să cedeze Direcţia Regională Vamală care s-a mutat la 150 kilometri Est de graniţă (!), tot la Cluj. Parte tot a stragiei guvernamentale privind regionalizarea…
Eficient de la regiune?
Ioan Mihaiu admite că ar putea pierde contribuabilii mijlocii, însă speră că va fi aleasă o altă variantă. Sau chiar că nu se va întâmpla nimic. „Este o variantă, dar încă nu se ştie 100% dacă aşa va fi sau dacă va fi aleasă o altă variantă. Să sperăm că nu va fi foarte dură regionalizarea sau chiar că nu se va mai întâmpla nimic, deocamdată. Altfel, pentru noi nu va fi foarte bine, pentru că ne ia din contribuabilii mijlocii. Şi aşa cei mari sunt duşi la Bucureşti de mai mulţi ani, iar acum, dacă ne iau şi din contribuabilii mijlocii – 100, 200 sau chiar 300 de contribuabili – nu ne va fi totuna”, reacţionează Mihaiu, care se întreabă dacă regiunile vor putea administra fiscal eficient, cu atâtea responsabilităţi. „Ar fi un volum mare de muncă la regiune, dacă şi cei mari se transferă din Capitală la regiune. În condiţiile în care din fiecare judeţ mai vin contribuabilii mijlocii, oare fac faţă la încă 1.000 de agenţi economici? Nu ştiu cum va face faţă regiunea”, atrage atenţia experimentatul finanţist, care nu exclude şi un scenariu în care Bucureştiul nu cedează nimic, în pierzând doar judeţele din atribuţii.
Aşadar, s-ar putea crea încă un etaj administrativ, ce ar prelua atribuţii de la nivel local la nivel regional, în timp ce ministerele nu ar ceda nimic. Aşadar, încă o centralizare! Mihaiu: „Varianta cea mai rea ar fi să rămână contribuabilii mari pe loc, la Bucureşti, iar pe cei mijlocii să-i ducă la regiune. Aceasta ar fi varianta cea mai neplăcută. Mai ales că nu avem administrativ o regiune, pentru a utiliza la nivel regional taxele colectate. Sperăm, totuşi, să fie o formă mai uşoară pentru judeţe. 1 aprilie era cel mai rapid termen despre care s-a vorbit la un moment dat. Noi sperăm să nu fie acesta. Iniţial, era vorba să se întâmple de la 1 iulie, şi posibil chiar de la 1 aprilie. Aşa ni s-a spus la sfârşitul anului trecut. Dar cum nu ne-au cerut nimic până acum, m-aş mira, totuşi”.
Şeful Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Bihor dă exemplul Ungariei, care a dat înapoi cu regionalizarea fiscală. „În Ungaria s-a regionalizat, dar s-a constatat că este greu să controlezi firmele de la nivelul regiunii: să colectezi taxele, să faci executare şi control. E greu de la regiune şi aşa că au dat înapoi către judeţe multe atribuţii fiscale”, dă Ioan Mihaiu exemplul vecinilor de la Vest.
Citiți principiile noastre de moderare aici!